Author: adison
-
Ponta: România ar putea atinge în acest an o creştere economică de 3%
El a apreciat că datele care indică o creştere a producţiei industriale, bazată mai ales pe industria prelucrătoare, relevă că această creştere economică este una sănătoasă, nu influenţată de speculaţii imobiliare şi financiare, ci pe producţie şi exporturi.
Economia a crescut cu 1,9% în cel de-al treilea trimestru comparativ cu trimestrul al doilea din acest an, serie ajustată sezonier, şi cu 2,8% pe primele nouă luni, cu 0,4 puncte procentuale peste avansul anual înregistrat în luna iunie, potrivit datelor semnal publicate de Institutul Naţional de Statistică.
De asemenea, datele revizuite publicate de Institutul Naţional de Statistică arată că economia românească a evitat intrarea în recesiunea tehnică, întrucât PIB-ul din trimestrul întâi a urcat cu 0,5%, comparativ cu o scădere de 0,1% la ultima revizuire anunţată, în timp ce scădere din T2 a fost de numai 0,3%.
Datele provizorii anunţate anterior de INS indicau o scădere a economiei de 0,1% pe primul trimestru şi de 0,9% pe al doilea trimestru.
-
Şeful Michelin Group: Economia României nu este acolo unde am vrea să fie
“România, Serbia şi Ungaria au încă potenţial, chiar semnificativ, nu neapărat în această ordine, dar am un sentiment foarte puternic vizavi de potenţialul acestei zone. România ne place, nu suntem din întâmplare pe această piaţă. Ne place pentru că oamenii sunt foarte loiali, conştiincioşi şi lucrează foarte bine. Economia nu este acolo unde am vrea să fie, dar nici în Franţa nu este, dar potenţialul este acolo (pe piaţa românească, n.r.)”, a spus Senard, directorul executiv al grupului francez Michelin, la summitul global Michelin Challenge Bibendum, organizat în oraşul Chengdu din China.
Michelin Group este prezent în România din anul 2001, unde deţine trei fabrici, două la Zalău, judeţul Bihor (una produce cord melatic, utilizat la producerea anvelopelor, iar alta anvelope auto) şi una la Floreşti (judeţul Prahova), tot de anvelope, investiţiile pe piaţa locală – modernizare fabrici şi training şi dezvoltarea angajaţilor – ridicându-se la 300 milioane de euro. Michelin România are 3.000 de angajaţi.
Compania a mai cumpărat, la începutul anului trecut, un teren de 20 de hectare în Zalău, pentru care nu a anunţat încă vreun plan de investiţii.
Pe de altă parte, Michelin a decis în acest an să închidă fabrica din Budapesta, unde lucrează 512 oameni, iar producţia sub brandurile Taurus, Riken and Kormoran va fi relocată în România (Zalău), Polonia (Olsztyn) şi Germania (Karlsruhe şi Homburg).
În schimb, grupul a realizat o investiţie de 170 milioane de euro în Serbia.
Lansat în 1998, Michelin Challenge Bibendum reuneşte reprezentanţi din domeniul auto, factori decizionali din sfera politică, şi oameni de ştiinţă, care încearcă să găsească soluţii la provocările pe care le implică mobilitatea sustenabilă. În acest an, la Michelin Challenge Bibendum au participat 150 de companii şi parteneri, la eveniment fiind lansată o Carte Verde, cuprinzâd cinci elemente care trebuie implementate pentru a răspunde provocărilor ridicate de mobilitatea urbană.
Evenimentul din acest an are loc într-un context în care companiile vin cu soluţii noi de mobilitate dar şi într-un moment în care poluarea a crescut în mediul urban pe întreg globul, în primul rând ca urmare a creşterii înregistrate în sectorul transportului şi a numărului de maşini aflate în trafic.
Din 2011, comportamentul şi aşteptările populaţiei s-au schimbat. În plus, utilizarea tehnologiilor digitale este din ce în ce mai spontană şi naturală, transformare care constituie o sursă importantă de progres. În aceste condiţii în doar câţiva ani, noi companii din domeniul tehnologiei au devenit jucători importanţi în sectorul transportului.
Având în vedere aceste evoluţii, Michelin şi partenerii săi propun în Cartea Verde mai multe măsuri care să rezolve cerinţele populaţiei în ceea ce priveşte mobilitatea, care trebuie să fie mai uşoară, mai ecologică şi mai plăcută. Aceste cerinţe trebuie soluţionate rapid, în special în ceea ce priveştesiguranţa rutieră, emisiile de bioxid de carbon, congestia urbană şi accesul la mobilitate.
“Mobilitatea va creşte foarte mult în următorii ani. Suntem parte din această mobilitate. Trebuie să mergi după cerere, altfel volumele scad. În ultimii 20 de ani ne-am concentrat pe dezvoltarea de soluţii de mobilitate sustenabilă. Am investit doar în ultimii trei ani, două miliarde de euro în activitatea de cercetare dezvoltare. Nu ne permitem să fim în urma avansului tehnologic, să alergăm după el, ci trebuie să fim înaintea lui”, a explicat Senard.
Din acest an, divizia din România a grupului francez a devenit centru regional pentru Europa Centrală şi de Sud, coordonând activitatea din 12 ţări.
Michelin România a raportat anul trecut afaceri de 2,12 miliarde lei, în stagnare. În 2010, grupul francez şi-a stabilit pentru România o ţintă de creşte a afacerilor cu 50% până în 2020.
-
Ponta spune că nu schimbă cota unică “pentru simplul motiv că preşedintele nu schimbă cote unice”
“Dacă vroiam să schimb cota unică, o schimbam în cei doi ani şi jumătate ca prim-ministru. Nu o să mă apuc să o schimb în 2016 ca preşedinte, pentru simplul motiv că preşedintele nu schimbă cote unice”, a spus, vineri, premierul Victor Ponta, susţinând că ar fi vorba despre “dezinformări”, “minciuni” şi “manipulări”.
El a arătat că Tăriceanu, ca prim-ministru, a introdus cota unică şi a precizat că această cotă va fi “garantată” de către viitorul Guvern Tăriceanu.
La finalul acestei declaraţii, premierul Ponta a refuzat să accepte întrebări din partea presei în pofida insistenţelor.
Agenţia de presă MEDIAFAX a publicat, joi seara, un document al Ministerului Finanţelor Publice (MFP) – ministrul delegat pentru Buget, care cuprinde mai multe propuneri de ordin fiscal, printre care renunţarea la cotă unică de 16%, începând din 2016 şi introducerea cotei progresive de impozitare a venitului, în trei trepte, de 15%, 25% şi 35%.
Acelaşi document mai include printre propuneri o creştere a impozitelor locale pe terenuri şi imobile de 25%, o majorare similară urmând să fie aplicată din 2016, impozitarea de la începutul anului viitor cu o cotă de minim 5-9% a tuturor depozitelor bancare nou constituite unde sursa de provenienţă a banilor este incertă şi eliminarea impozitului pe profit şi introducerea impozitului pe cifra de afaceri, concomitent cu scăderea impozitului pe dividend la 5%.
Propunerile au fost prezentate în Consiliul Consultativ al Ministrului Delegat pentru Buget.
Ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, a declarat pentru MEDIAFAX că Ministerul Finanţelor Publice, prin cei doi miniştri, nu-şi asumă documentul prezentat de MEDIAFAX privind propuneri de modificări fiscale, dar spune că nu-şi va da demisia dacă totuşi documentul a fost elaborat de MFP.
Întrebat dacă este dispus să demisioneze din funcţie în cazul în care se demonstrează că documentul prezentat de MEDIAFAX a fost elaborat, scris şi printat în Ministerul Finanţelor Publice şi distribuit în Consiliul Consultativ al Ministrului Delegat pentru Buget, Vâlcov a afirmat că nu poate răspunde pentru toţi angajaţii din instituţie.
Pe de altă parte, Ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, a transmis un comunicat prin care afirmă că nu este de acord cu eliminarea cotei unice de impozitare, iar în instituţie, autoritatea în ceea ce priveşte stabilirea politicii fiscale, nu s-a fãcut niciodată un scenariu privind eliminarea cotei unice de impozitare.
Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, propus de actualul premier Victor Ponta să preia conducerea Guvernului în cazul în care PSD va câştiga alegerile prezidenţiale, a declarat recent că tema cotei unice de impozitare a fost “fetişizată” în ultimii ani şi ar trebui reconsiderată cel puţin din perspectiva nivelului, dacă societatea românească are pretenţii mari de la stat.
Cota unică a fost introdusă de la 1 ianuarie 2005, fiind principala temă de campanie a alianţei DA (PNL-PD) la alegerile din 2004.
Cota unică a fost propusă iniţial de ministrul de Finanţe din perioada Guvernului Năstase, Mihai Tănăsescu, dar respinsă de PSD, inclusiv din cauza opoziţiei preşedintelui de atunci, Ion Iliescu.
-
Martin Luther King a primit în 1964 o scrisoare “anonimă” de la FBI, care-l acuza că era “un animal anormal”
Scrisoarea – trimisă ca anonimă – este scrisă la maşina de scris. Senatul american a confirmat că provine de la FBI.
Ea era menită să-l facă să creadă că a fost trimisă de către un militant din cadrul mişcării pentru drepturi civice, în text apărând expresia “noi, persoanele de culoare”.
Această scrisoare deosebit de virulentă, de o pagină, trimisă campionului drepturilor civice în 1964, îl acuză că este un “impostor”, “glonţ”, “diavol, un animal anormal”.
Acest document, publicat integral pentru prima dată de către The New York Times (NYT) în ediţia de miercuri, ilustrează ostilitatea poliţiei federale americane, condusă la acea vreme de către implacabilul J. Edgar Hoover, faţă de mişcarea pentru drepturi civice a lui Martin Luther King.
Potrivit ziarului, scrisoarea a fost scrisă de către un adjunct al lui Hoover, William Sullivan, şi a fost trimisă lui MLK împreună cu o înregistrare audio care dovedeşte că pastorul avea o relaţie extraconjugală.
“Ascultă-te, dezgustătorule, animal anormal”, este îndemnat în scrisoare. “Ai fost înregistrat, (ţi s-au înregistrat) toate adulterele, orgiile sexuale, de mult timp. Ai aici un mic eşantion”, se mai rată în misivă.
“Nu-ţi mai rămâne decât un singur lucru de făcut, ştii tu care”, se arată în continuare în scrisoare, aparent un îndemn la sinucidere.
Atunci când a primit această misivă, Martin Luther King i-a spus unui prieten că cineva vrea să-l ucidă.
“Nu poţi să crezi în Dumnezeu şi să faci ceea ce faci”, este acuzat în scrisoare.
Misiva relevă cât de paranoic devenise FBI sub jugul lui J. Edgar Hoover, al cărui nume a fost dat clădirii uriaşe în care funcţionează în prezent sediul poliţiei federale la Washington.
Hoover considera că Martin Luther King era influenţat de către comunişti. MLK îl acuza, în schimb, că nu poate să pună capăt violenţelor asupra persoanelor de culoare în statele segregaţioniste din Sud.
În 1963, Martin Luther King a susţinut cel mai celebru discurs al său, “I have a dream”, la Washington, la un miting uriaş.
Acest marş a deschis calea către Civil Rights Act, în 1964, prin care au fost scoase în afara legii principalele discriminări rasiale.
Martin Luther King a fost asasinat pe 4 aprilie 1968, la Memphis, la vârsta de 39 de ani.
-
Românii vor hoteluri scumpe de Revelion, deşi pentru vară aleg pachetele mai iefine
“Surprinzător, de Revelion se vând mai bine vacanţele scumpe decât cele ieftine. De exemplu, dacă vrei să vinzi pensiuni de 150 de euro pe sejur de Revelion, nu ai prea mare succes. Nu se merge neapărat pe criteriul preţ de Revelion, pentru că e considerat mare sărbătoare. Românii nu caută Revelioane ieftine. E o contradicţie între tendinţe: de Revelion nu este ideea să fie neapărat ieftin, ci merg pe patru stele, iar vara caută ieftin. Te duci la plajă, nu te interesează şi cauţi preţul”, a spus Burcea, prezent la Târgul de Turism al României, care se desfăşoară în perioada 13-16 noiembrie la Romexpo
El spune că, deşi caută vacanţe de patru stele, doar câteva mii de români îşi permit pachete pentru destinaţii exotice, de 2.500-3.500 de euro. Revelioanele exotice de peste 5.000 de euro pachetul se vând greu, Burcea estimând că doar câteva sute de români şi le permit.
“Oamenii pornesc de la ideea că Revelionul este o singură dată în an şi dacă tot e aşa să fie ca lumea. Vara e altă tendinţă, când oamenii caută oferte speciale. Pentru vară, din ce în ce mai mulţi oameni cumpără vacanţele cu un an înainte, ca să le ia cât mai ieftin, în timp ce pentru Revelion cumpără doar cu o lună – o lună şi jumătate înainte”, a mai spus proprietarul Paralela 45.
Paralela 45 preconizează o creştere cu 30% a vânzărilor în cadrul târgului de turism din acest an, comparativ cu cel din toamna anului trecut.
Înfiinţată în 1990, Paralela 45 este una dintre cele mai mari agenţii din România.
Agenţia a încheiat 2013 cu afaceri de 35 de milioane de euro, iar pentru anul în curs estimează vânzări de 40 de milioane de euro, creşterea fiind bazată pe suplimentarea numărului de curse charter şi pe majorarea numărului de circuite externe la peste 100.
-
ANOFM: Peste 17.100 de locuri de muncă vacante. Care sunt judeţele cu cele mai multe posturi
Potrivit datelor centralizate de ANOFM, 17.107 locuri de muncă vacante sunt înregistrate la nivel naţional.
Cele mai multe posturi sunt disponibile în Bucureşti (2.435) şi judeţele Cluj (1.711), Prahova (1.276), Arad (990), Ilfov (832), Iaşi (805), Argeş (735), Timiş (701) şi Hunedoara (607).
Judeţele în care se înregistrează cele mai puţine locuri de muncă sunt: Suceava (18), Mehedinţi (21), Bacău (49), Sălaj (52), Ialomiţa (62), Gorj (71), Galaţi (78) şi Vrancea (92).
La nivel naţional, pentru persoanele cu studii superioare sunt înregistrate 1.352 de locuri de muncă, cele mai multe pentru: analist servicii client (86), programator (83), inginer mecanic (54), cercetător în fizică (40), contabil (31), şef departament mărfuri alimentare şi nealimentare (29) şi inginer de sistem în informatică (23).
Pentru persoanele cu studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi sunt disponibile 15.755 de locuri de muncă, cele mai multe pentru: confecţioner-asamblor articole din textile (1.342), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (1.011), muncitor necalificat în industria confecţiilor (1.002), lucrător comercial (699), manipulant mărfuri (487), operator confecţioner industrial îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje, materiale sintetice (473), casier (395) şi vânzător (364).
Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă sau pot accesa adresa de internet http://www.semm.ro , unde pot vizualiza locurile de muncă vacante oferite în fiecare judeţ, pe meserii.
-
Rusia riscă noi sancţiuni în legătură cu conflictul din Ucraina, avertizează Cameron
Într-un discurs susţinut în Parlamentul de la Canberra, Cameron a declarat că sancţiunile impuse până în prezent de către occientali au impact asupra economiei ruseşti.
“Acţiunile Rusiei sunt inacceptabile”, a declarat ulterior Cameron pentru presă, după care a plecat către Brisbane, unde are loc summitul şefilor de stat şi guverne din cadrul G20, la care va participa şi preşedintele rus Vladimir Putin.
“Dacă Rusia adoptă o abordare pozitivă faţă de libertatea şi responsabilitatea Ucrainei, aceste sancţiuni ar putea să fie retrase”, a spus el.
Dar “dacă Rusia continuă să înrăutăţească situaţia, aceste sancţiuni ar putea să se intensifice. Atât de simplu este”, a subliniat Cameron.
Rusia a reafirmat joi că nu are trupe în estul Ucrainei, o regiune aflată pe mâna separatiştilor proruşi.
Ucraina a anunţat cu o zi înainte că se pregăteşte de luptă, ca reacţie faţă de o concentrare a unor trupe în această regiune – confirmată de NATO – ce provoacă temeri cu privire la o reizbucnire a războiului, după două luni de armistiţiu fragil.
O purtătoare de cuvânt a Departaentului de Stat, Jennifer Psaki, a declarat miercuri că Washingtonul “continuă să coopereze” cu Uniunea Europeană (UE) în vederea impunerii unor eventuale noi sancţiuni Rusiei.
În schimb, cancelarul german Angela Merkel a declarat marţi că UE, care urmează să examineze această problemă pe 17 noiembrie, nu prevede noi măsuri împotriva Rusiei, altele decât o extindere a listei cu lideri proruşi ucraineni vizaţi de sancţiunile deja aprobate.
Moscova a arătat cu degetul Kievul şi Occidentul pentru degradarea situaţiei în estul Ucrainei, unde armistiţiul decretat la începutul lui septembrie este în prezent “pe moarte”. Peste 4.000 de persoane au fost ucise în această zonă de la începutul ostilităţilor, în aprilie.
-
SUA trimit 70 de procurori în ţări din Balcani şi Orientul Mijlociu pentru combaterea terorismului
Secretarul american al Justiţiei Eric Holder a făcut acest anunţ în cursul unei conferinţe de presă, după o reuniune de lucru cu omologii săi europeni.
“Cu sprijinul Biroului Antiterorism al Departamentului de Stat, Departamentul Justiţiei a detaşat procurori federali şi consilieri de rang înalt (…) în regiuni-cheie (…), pentru a lucra cu ţările care caută să-şi amelioreze capacitatea de a ancheta şi a aduce în justiţie combatanţi străini terorişti”, a declarat Holder.
Secretarul american a anunţat că aceşti profesionişti din domeniul juridic vor oferi “o asistenţă crucială aliaţilor noştri pentru a-i ajuta să-i ancheteze pe cei care se întorc din Siria”.
Cooperarea se va face în materie “de schimb de informaţii, anchete, urmăriri penale şi de luptă împotriva extremismului violent”, a spus el.
Un oficial de rang înalt al Departamentului american al Justiţiei a precizat pentru câţiva jurnalişti că aproximativ 70 de procurori sunt detaşaţi în acest scop în Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo şi Serbia, dar şi în ţări din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu.
Un procuror regional specializat în antiterorism a fost trimis recent în Albania pentru a coordona activitatea în Balcani, iar directorul Institutului Internaţional pentru Justiţie şi Stat de Drept (International Institute for Justice and the rule of law) tocmai s-a stabilit în Malta.
“Ei nu se află acolo pentru a implementa un sistem judiciar american”, a insistat acest oficial, ci pentru a verifica dacă aceste ţări dispun de “legi conforme Convenţiei ONU privind lupta împotriva terorismului”.
-
Fabius: “Probleme importante” rămân încă de rezolvat în discuţiile privind programul nuclear iranian
“Îmi doresc să se poată ajunge la un acord, dar încă există probleme importante de rezolvat”, a declarat Fabius la finalul unei întrevederi cu omologul său italian Paolo Gentiloni.
Iranul şi Grupul 5+1 (Statele Unite, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania) şi-au dat termen până la 24 noiembrie pentru a încheia un acord global în acest dosar care afectează relaţiile internaţionale de peste zece ani. Negocieri între Grupul 5+1 şi Iran au avut loc pe 11 noiembrie, la Muscat.
Teheranul este suspectat că încearcă să se doteze cu arma atomică, sub acoperirea unui program civil, ceea ce iranienii dezmint, afirmând că programul este menit să producă exclusiv electricitate.
“Îmi doresc să se găsească o soluţie, dar această soluţie nu poate fi găsită în cadrul care a fost fixat la început”, a precizat ministrul francez. “Nu vreau să fac un pronostic la ora actuală, deoarece doar pe 24 (noiembrie) vom putea face bilanţul”, a adăugat Fabius.
Laurent Fabius a făcut această declaraţie chiar în ziua în care cotidianul Le Monde a publicat un editorial al Clubului celor 20, o asociaţie ce regrupează miniştri de atât dreapta, cât şi de stânga, dar şi ambasadori, ce solicită Franţei să preia iniţiativa în dosarul iranian. Franţa “nu mai poate rămâne un spectator pasiv”, subliniază editorialul.