BusinessMagazin

Author: adison

  • Parchetul ICCJ preia ancheta în cazul accidentului aviatic de la Siutghiol

    “Considerentele care au stat la baza preluării au vizat caracterul complex al cauzei, determinat de împrejurările în care s-a produs accidentul, de urmările grave ale acestuia, precum şi de volumul şi dificultatea administrării mijloacelor de probă“, se arată în comunicatul PICCJ.

    Procurorii de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti care anchetau cauzele privind accidentul aviatic din judeţul Constanţa au dispus, în 15 decembrie, începerea urmăririi penale pentru infracţiunile de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

    De asemenea, în continuarea cercetărilor, procurorii militari au extins urmărirea penală pentru ucidere din culpă, având în vedere faptul că toate cele patru persoane aflate la bordul elicopterului SMURD au decedat în urma accidentului aviatic din 15 decembrie.

    Dosarul a fost deschis la Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti imediat după ce elicopterul aparţinând SMURD Constanţa s-a prăbuşit în lacul Siutghiol.

    Procurorii militari şi specialişti criminalişti au făcut, luni şi marţi, cercetarea la faţa locului şi au dispus măsurile procedurale necesare.

    Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat miercuri că, deocamdată, nu a fost identificată cauza prăbuşirii elicopterului SMURD, precizând că dacă se va stabili că decesul celor patru persoane “nu s-a datorat unei fapte umane”, ci unei “împrejurări fortuite”, nu va fi nimeni tras la răspundere.

    Niţu a adăugat că cazul oricărui accident urmat de decesul unor persoane este investigată o posibilă faptă de ucidere din culpă, dar sunt situaţii când se stabileşte că decesul nu s-a datorat unei fapte umane, ci unei “împrejurări fortuite”.

    Medicul Laura Vizireanu (39 de ani), asistenta Gabriela Harton (38 de ani), care era însărcinată, pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu (47 de ani) şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel (42 de ani), şi-au pierdut viaţa în urma accidentului aviatic din Constanţa. Elicopterul SMURD care s-a prăbuşit luni după-amiază în lacul Siutghiol transportase un pacient cu embolie pulmonară de la Tulcea la Spitalul Judeţean din Constanţa şi se întorcea de la Aeroportul ”Mihail Kogălniceanu”, unde alimentase cu combustibil.

    Operaţiunile de căutare şi salvare au durat aproximativ 12 ore. Accidentul a fost anunţat de un martor la numărul de urgenţă 112, la ora 16.11, iar în jurul orei 16.30, primele echipaje ale ISU Dobrogea au început operaţiunile de căutare pe lac. Intervenţia s-a încheiat oficial marţi, la ora 4.10, când a fost adusă la mal ultima victimă, potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

    La momentul decolării, condiţiile meteo erau bune, vizibilitatea de peste şase kilometri, iar elicopterul SMURD efectua un zbor cu vizibilitatea solului, ceea ce înseamnă că zbura sub 3000 de metri altitudine, potrivit ROMATSA.

    Secretarul de stat în MAI Raed Arafat a declarat, marţi, că informaţiile de până acum arată că s-a intervenit în timp util, precizând că primul echipaj a ajuns la faţa locului la ora 16.25, după apelul la 112 înregistrat la ora 16.11.

    Întrebat, de asemenea, cum s-ar fi putut interveni pentru ca cele patru persoane să fie salvate, Raed Arafat a răspuns: ”Sunteţi convinşi că aceste patru persoane puteau fi salvate imediat, în viaţă? Eu nu ştiu acest lucru”.

    Arafat a recunoscut că prima victimă scoasă din apă, medicul Laura Vizireanu, a fost adusă la mal cu o barcă pescărească, el spunând că împreună cu victima se afla în barcă şi un paramedic pompier.

    “S-a intervenit şi cu nave de pompieri şi cu nave de pescari din zonă. Cum este şi normal, oamenii au intervenit când au văzut ce s-a întâmplat, dar în ambarcaţiunea care a adus-o la mal pe colega noastră era un paramedic pompier, asta este dovada că pompierii erau acolo. Dar restul pompierilor au rămas acolo să continue cercetările şi un coleg paramedic a venit cu barca de pescari la mal”, a spus Raed Afarat.

    Arafat a precizat că primele două victime au fost scoase din apă de către scafandrii de la ISU, iar celelalte două de scafandrii MApN, intervenţia acestora fiind dificilă.

    “Scafandrii au intervenit în condiţii extrem de grele, în altă ţară probabil spuneau să continue căutările a doua zi. Primii doi au fost scoşi la suprafaţă de scafandrii pompieri, iar ceilalţi doi de scafandrii specializaţi, care au lucrat în condiţii grele şi periculoase”, a afirmat Afarat.

  • Chirilă: L-am inventat pe Sânmărtean în 1996, dar ne dăm seama că e fabulos doar când are 35 de ani

    “L-am inventat pe Sânmărtean pentru fotbalul mare în 1996, când l-am luat în echipa de juniori a României şi m-am calificat la Campionatul European cu el. Federaţia Română de Fotbal a vrut să mă dea afară pentru că i-am selecţionat pe Sânmărtean şi pe Codrea, pentru că eu aveam lotul ’79 şi ei erau ’81. Cu un an mai mici decât lotul meu. Şi departamentul juniori mi-a spus: «Ce faci tu cu ăştia contra norvegienilor şi suedezilor, că au nevoie de perfuzii la Colentina». Şi am spus atunci că elementul surpriză al lui Sânmărtean, faptul că face altceva decât ceea ce crede adversarul, nu se realizează niciodată. Forţa se face oricând. În 1996, Sânmărtean era la un nivel mare, se calificase la un turneu final. De ce a dispărut apoi Sânmărtean şi ne dăm seama la 35 de ani (n.r. – Lucian Sânmărtean va împlini 35 de ani la 13 martie 2015) că ăsta e un jucător fabulos. De ce? Astea sunt problemele fotbalului românesc”, a spus Chirilă într-o conferinţă de presă.

    Chirilă este deranjat de faptul că nu i se oferă şansa de a antrena echipa Dinamo, dar în schimb jucători care se retrag “miercuri” din activitate sunt instalaţi “vineri” la conducerea tehnică a formaţiei din Şoseaua Ştefan cel Mare. Tehnicianul a făcut referire la Flavius Stoican şi Ionel Dănciulescu, dar nu a pronunţat numele acestora. “Nu am oferte în acest moment. Dinamo îşi are cursul ei, are un management, o construcţie, oameni responsabili care gestionează acest club, care ştiu ce au cel mai bine de făcut. Lui Ionuţ Chirilă nu i s-a dat Dinamo în 1996, când avea 7 jucători titulari produşi de el. Dacă nu i s-a dat atunci, când mai îi dai Dinamo? În 2011 am fost cu contractul semnat la ora 10.00 seara în biroul preşedintelui Consiliului de Administraţie. La ora 09.00 a doua zi nu mai eram antrenorul lui Dinamo. De trei ori am fost foarte aproape de Dinamo. Te doare puţin că se vorbeşte de «New Dinamo», iar un om care are 10 ani în spate la Dinamo… Dacă nici Ionuţ Chirilă nu a demonstrat că produce jucători în România, cine a mai făcut asta? Ionuţ Chirilă nu va fi niciodată antrenorul lui Dinamo. Nu pot să vă spun acum de ce. Spuneţi dacă Ionuţ Chirilă după 22 de ani de profesie ar fi meritat să aibă şansa să antreneze Dinamo, când au avut-o nişte băieţi care miercuri s-au lăsat de fotbal şi vineri au devenit antrenori? Vorbim de un club care se reconstruieşte”, a precizat Chirilă.

    Acesta a adăugat că Mihai Teja, tehnician dorit de conducerea FC Dinamo, mai are încă de demonstrat. “Teja este un antrenor serios, un bun pedagog, dar care are în continuare de demonstrat. Trebuie să mai antreneze”, a afirmat Ionuţ Chirilă.

  • CSM: Independenţa justiţiei, încălcată de afirmaţia lui Băsescu referitoare la un “ziarist important”

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a apreciat că afirmaţiile lui Traian Băsescu au fost de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său.

    Potrivit Inspecţiei Judiciare care a prezentat, joi, plenului CSM, concluziile raportului cu privire la afirmaţia şefului statului, din declaraţia preşedintelui şi din relaţiile furnizate de Parchetul instanţei supreme, DNA şi DIICOT “nu rezultă suficiente indicii care să conducă la identificarea procurorilor despre a căror conduită se face vorbire şi nici pentru verificarea veridicităţii susţinerilor domnului Traian Băsescu, nefiind posibilă sesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori declanşarea procedurii de cercetare disciplinară faţă de aceşti procurori”.

    “S-a apreciat că, în cazul în care preşedintele României face afirmaţii publice referitoare la credibilitatea sistemului judiciar, manifestând neîncredere în independenţa şi imparţialitatea unor magistraţi, cu atât mai mult, ceilalţi cetăţeni implicaţi în desfăşurarea procedurilor judiciare, în calitate de părţi ori subiecţi procesuali, sunt influenţaţi să-şi piardă încrederea în justiţie”, conform raportului inspectorilor judiciari.

    IJ arată că, şi în cadrul discursurilor politice, în aspectele care vizează autoritatea justiţiei, trebuie să se ţină cont de rolul care revine puterii judiciare şi de necesitatea de a se păstra încrederea cetăţenilor în actul de justiţie, în scopul protejării magistraţilor de atacurile lipsite de fundament venite din partea oricărei persoane.

    În 23 septembrie, Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară să facă verificări în cazul declaraţiei făcute de preşedintele Traian Băsescu, potrivit căreia anumite “decizii de procurori au fost controlate de un ziarist important”.

    Preşedintele Traian Băsescu a fost întrebat, într-o emisiune a postului B1 TV, despre o declaraţie a sa anterioară în care arăta că de zece ani este într-o dispută cu sistemul, pe care Ion Iliescu “l-a protejat” şi care “l-a înfrânt” pe Emil Constantinescu, adăugând că el a reuşit să “îngenuncheze” acest sistem.

    Preşedintele a spus că, la începutul mandatului său, a găsit “un SRI în care Sorin Ovidiu Vântu ştia lista cu cei ascultaţi, iar şeful SRI mergea cu maşină de la Sorin Ovidiu Vântu”.

    “SRI-ul era controlat de Vântu, ştia tot ce lucrează SRI, şi, mai mult decât atât, Timofte (fostul şef al SRI Radu Timofte, n.r.) îi punea la dispoziţie şi informaţii din această instituţie, de securitate, economice”, a susţinut el.

    Preşedintele a mai spus că sistemul la care a făcut referire în declaraţiile sale înseamnă şi Justiţia.

    “Vă aduceţi aminte perioada în care acuzam Înalta Curte, CSM, Parchetele, era perioada când erau oamenii, judecătorii, procurorii doamnei Stănoiu. S-a curăţat şi acolo, ca şi la SRI, cu trecerea în rezervă, cu pensionarea multor judecători. Sistemul s-a curăţat”, a adăugat Băsescu.

    Potrivit articolului 7 din Legea 303/2004 republicată, “judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii”.

    Aceste persoane sunt obligate să completeze anual o declaraţie autentică, pe propria răspundere, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

    Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului Justiţiei, realitatea declaraţiilor, iar încălcarea dispoziţiilor conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror, se mai arată în articolul 7 al Legii 303/2004.

  • Ponta speră că Iohannis va avea succes cu dosarul Schengen, pentru că “vorbeşte limba care trebuie”

    “Nu mi-am schimbat opinia şi este de asemenea părerea majorităţii liderilor europeni: România este pregătită să adere la zona Schengen” şi este în măsură să asigure securitatea frontierelor, a declarat şeful Guvernului social-democrat, într-o întâlnire cu trei agenţii de presă internaţionale.

    “Dar va fi o decizie politică 100% şi sper că domnul Iohannis va avea mai mult succes” decât predecesorul său, conservatorul Traian Băsescu, pentru a-şi convinge omologii, având în vedere că “vorbeşte limba care trebuie”, a glumit el.

    Klaus Iohannis, care se exprimă bine atât în limba română, cât şi în germană, s-a impus în mod surprinzător în faţa lui Ponta, la alegerile prezidenţiale din noiembrie. Fostul primar al oraşului Sibiu a primit sprijinul cancelarului german Angela Merkel.

    Membră a Uniunii Europene din 2007, România aşteaptă să adere la Schengen din 2011, ca şi Bulgaria, ţara cea mai săracă din familia europeană, dar fără succes.

    Unele state, precum Olanda, apreciază că trebuie să facă mai multe progrese în lupta împotriva corupţiei şi în securizarea frontierelor. Franţa şi-a exprimat de asemenea reticenţa.

    Justiţia română – contrar celei bulgare – a înregistrat progrese considerabile în ultimii doi ani, mergând până la încarcerarea unui fost premier găsit vinovat de corupţie. Aceste progrese au fost salutate de UE, precizează AFP.

    Victor Ponta a reiterat dorinţa României de a adera la zona euro în 2019. Ţara “îndeplineşte – dacă nu mă înşel – cele cinci criterii de admitere”, în special în materie bugetară, a subliniat el.

    “Dar în ceea ce priveşte criteriile reale, nu suntem în măsură să rezistăm concurenţei din zona euro”, a recunoscut premierul, subliniind nevoia imperativă de a ameliora investiţiile şi infrastructura ţării.

  • Tradeville: Prăbuşirea rublei nu va avea efecte semnificative asupra României

    “Nici variabilele cu care este corelată deprecierea monedei ruseşti – declinul cotaţiilor petrolului şi aprecierea dolarului american – nu se conturează ca elemente destabilizatoare ale economiei româneşti. În ceea ce priveşte declinul abrupt al cotaţiilor petrolului, preţurile combustibililor locali sunt, de regulă, relativ inelastice, mai ales atunci când cotaţiile internaţionale scad. Aprecierea dolarului american nu are efecte, în condiţiile în care România nu este o economie emergenta cu deficite impresionante ale contului curent şi, mai mult, nu a experimentat în ultimii ani vreo euforie a unor intrări masive de capital străin care să rişte o decontare violentă într-un mediu al unui dolar american tot mai puternic”, apreciază Nichişoiu, care ocupă poziţia de global macro strategist la Tradeville.

    Moneda rusă s-a depreciat cu 50% faţă de nivelul de la sfârşitul lunii iunie, iar preţul petrolului Brent a coborât sub 60 de dolari pe baril, cel mai jos nivel din 2009 până în prezent, după ce Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a anunţat că nu va reduce producţia, în pofida cererii slabe.

    În acest context, în noaptea de luni spre marţi, banca centrală a Rusiei a crescut dobânda de politică monetară de la 10,5% la 17%. În aceste condiţii, indicele bursier RTS a coborât la cel mai scăzut nivel din martie 2009.

    “Pentru rublă, pe termen mai lung, perspectivele rămân sumbre. Deprecierea acesteia ar putea să ia o pauză dacă petrolul se stabilizează, iar dolarul american se corectează negativ. Însă, atât declinul cotaţiilor petrolului, cât şi aprecierea dolarului american reprezintă fenomene structurale, cu un trend dificil de inversat”, a arătat Nichişoiu.

    Deprecierea rublei s-a transformat într-o criză valutară la începutul acestei săptămâni, când, deşi banca centrală a ridicat substanţial dobânda cheie la 17%, rubla a pierdut în numai câteva ore aproape o treime din valoare în raport cu dolarul american.

    “Foarte probabil, banca centrală va interveni direct în piaţa valutară şi/sau va majoră dobânzile din nou, dar evoluţia viitoare a rublei va ţine mai degrabă de contextul global-macro, în general, şi de cotaţiile petrolului, în particular. Determinanţii interni ai deprecierii sunt nesemnificativi. Motivaţia investitorilor de a retrage capitaluri din Rusia pe filiere pur geopolitice este probabil să se fi diminuat puternic în ultimele câteva luni. Influenţa administraţiei politice de la Kremlin în activitatea economică nu s-a simţit aproape deloc în acest an. De asemenea, banca centrală a Rusiei, sub conducerea Elvirei Nabiullina, a luat decizii coerente şi prudente”, a continuat analistul Tradeville.

    El notează, în schimb, că rubla este lovită de factori externi puternici, în primul rând cotaţiile petrolului, cu care moneda este corelată direct şi puternic, şi care au pierdut aproape jumătate din valoare în ultimele luni.

    “În SUA, Rezervă Federală se apropie de prima creştere a dobânzii cheie după 2006, iar această perspectivă antrenează o apreciere puternică şi generalizată a dolarului american – o premisă, din nou, negativă pentru valutele emergente, inclusiv pentru rublă”, a conchis Nichişoiu.

    Dolarul s-a apreciat şi miercuri în raport cu moneda unică europeană, cu 0,3%, iar cursul a coborât la 1,25 dolari/euro.

    Cei mai bogaţi 20 de oameni din Rusia au pierdut 10 miliarde de dolari luni şi marţi, în urma declinului rublei şi a scăderii acţiunilor la bursă, iar de la începutul anului aceştia au rămas fără 62 de miliarde de dolari, potrivit datelor Bloomberg.

    În luna martie, Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii au decis să limiteze accesul companiilor din Rusia la finanţare, după anexarea Peninsulei Crimeea.

  • EY: Ţiriac, Ghenea şi Anastasiu sunt cei mai cunoscuţi antreprenori români în rândul studenţilor

    Studiul, realizat de EY România în parteneriat cu Academia de Studii Economice din Bucureşti, se bazează pe răspunsurile a 765 studenţi, majoritate aflaţi în an terminal la facultăţi cu profil economic.

    52% dintre studenţii respondenţi ai studiului Barometrul educaţiei şi culturii antreprenoriale în rândul tinerilor vor să înceapă propria afacere în următorii doi ani, iar 57% ar prefera să fie antreprenori şi nu manageri într-o companie. În acelaşi timp, 56% dintre tineri consideră oportun să devină antreprenori după acumularea de experienţă profesională.

    97% dintre tinerii respondenţi sunt dispuşi să muncească din greu pentru a obţine ceea ce îşi doresc, iar 86% sunt dispuşi să îşi asume riscuri în acest sens. De asemenea, majoritatea respondenţilor consideră viziunea ca fiind cea mai importantă calitate a unui antreprenor de succes, urmată de motivaţie, pasiune şi capacitatea de a inova.

    38% dintre tinerii studenţi români spun că educaţia şi pregătirea antreprenorială s-au îmbunătăţit într-o oarecare măsură în ultimul an în universitatea lor, iar 48% dintre ei au luat contact cu profesionişti din domeniul studiat în cadrul universităţii. Cu toate acestea, 44% dintre studenţii intervievaţi spun că universitatea pe care o urmează îi pregăteşte într-o măsură medie pentru a deveni antreprenori.

    Cele mai importante trei măsuri care ar susţine universitatea în dezvoltarea spiritului antreprenorial în percepţia studenţilor ar fi: simulări de tipul creează şi administrează propria afacere, stagii de practică în companii antreprenoriale şi cursuri de educaţie antreprenorială.

    Cele mai importante trei motive pentru a începe propria afacere sunt considerate împlinirea  aspiraţiilor prin punerea în practică a propriilor idei, independenţa şi capacitatea de a fi propriul şef şi perspectiva realizării de venituri din antreprenoriat. În ceea ce priveşte cele mai importante trei obstacole pentru a începe propria afacere, studenţii menţionează: lipsa capitalului de început, teama de eşec şi situaţia economică incertă. În privinţa capitalului, fondurile europene ar reprezenta sursa principală de finanţare a start-up-ului personal.

    Cei mai importanţi factori ai succesului în afaceri sunt consideraţi de către tineri:  ideea afacerii, calitatea planului de afaceri şi calitatea reţelei de contacte de business.

    Dacă doar 5% dintre antreprenorii români respondenţi în studiul EY Barometrul antreprenoriatului românesc consideră că eşecul în afaceri este în societatea românească perceput ca prilej de învăţare, tinerii studenţi sunt mult mai optimişti. 22% dintre ei consideră eşecul în afaceri o oportunitate bună de a învăţa. Tot tinerii sunt mai optimişti decât antreprenorii consacraţi în privinţa mentalităţilor româneşti: 47% consideră că spiritul antreprenorial este susţinut de mentalităţile şi valorile locale, faţă de doar 35% dintre antreprenori care consideră acelaşi lucru.

  • 18% dintre români preferă banii drept cadou de Crăciun

    Dacă 74% dintre românii cu vârsta de peste 18 ani aşteaptă în dar de Crăciun bunuri materiale, doar 2 din 10 afirmă că îşi doresc bunuri spirituale precum sănătate (15% dintre români) sau fericire (3%).

    „Surprinzător sau nu, cercetarea iSense.Solutions arată că o bună parte dintre români este foarte pragmatică atunci când vine vorba despre cadourile pe care şi le doreşte de Crăciun. Astfel, 18% afirmă că îşi doresc să primească bani”, declară Traian Năstase, managing partner iSense.Solutions.

    Potrivit studiului, banii reprezintă cadoul cel mai dorit de persoanele din intervalele de vârstă 35-44 ani (24%) şi 45-54 ani (23%). Următoarele daruri în topul preferinţelor românilor sunt telefoanele mobile (7%), tabletele (4,2%), televizoarele (4%) şi hainele (3,7%). Cel mai mare interes pentru telefoanele mobile este în rândul tinerilor, 20% dintre persoanele de 18-25 ani aşteptând astfel de cadouri.

    „Există o diferenţă destul de mare între ceea ce îşi doresc şi ceea ce oferă românii de Crăciun. Astfel, în topul cadourilor făcute de aceştia se află produsele de îmbrăcăminte (23%), dulciurile (16%), produsele cosmetice/de îngrijire personală (14%), jucăriile (12%) şi produsele simbolice/personalizate (9%)”, completează Andrei Cânda, Managing Partner iSense.Solutions.

    Per total, românii vor aloca în medie 415 ron pentru cadourile de Crăciun în 2014, mai darnice fiind persoanele de 45-54 ani (care vor aloca aproximativ 551 ron), persoanele din Bucureşti/Ilfov şi din Oltenia (aproximativ 500 ron).

    Studiul a fost realizat online de către compania iSense.Solutions în cadrul Panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 18 ani, din mediul urban din România. Rezultatele au un grad de eroare de +/-4,9%, la un nivel de încredere de 95%.

     

  • DPD România lansează Paketshop, serviciul de ridicare şi predare directă a coletelor

    Serviciul se adresează atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice, cu predilecţie celor din zona B2C. Cele două componente, ridicarea unui colet sau predarea lui pentru a fi trimis, permit expeditorului să îşi gestioneze mai eficient livrările iar destinatarului să aibă o alternativă în plus de preluare a coletului comandat sau de predare a unui colet pentru a fi livrat oriunde în ţară sau în Europa.

    În reţeaua Paketshop clienţii pot beneficia de serviciile obişnuite DPD, atât livrări naţionale cât şi internaţionale, cu toate caracteristicile lor (2 încercări de livrare, sms-uri de prealertare a destinatarului, depozitarea coletului de până la 7 zile, etc).

    Clienţii vor primi asistenţă din partea unui specialist DPD şi vor beneficia de ambalaj gratuit. Dimensiunile coletului trebuie să se încadreze în limita a 300x200x200 mm. DPD Paketshop poate fi folosit în peste 70 de oraşe la nivel naţional.

    Anul acesta, de Black Friday, într-o săptămână, volumul livrărilor DPD, la nivel naţional, a fost echivalentul volumelor înregistrate într-o lună obişnuită, iar Paketshop a contribuit la atingerea unei rate de retur mai mică decât în anii trecuţi.

    Implementarea DPD Paketshop în România este un proiect care face parte din planul investiţional 2014, care a presupus  dezvoltarea unui software avansat de gestionare a reţelei, optimizarea procesului de livrare şi interacţiune cu clienţii finali, integrarea cu sistemele existente DPD şi cu cele ale partenerilor, pe lângă costurile directe operaţionale de deschidere şi gestionare locaţii.

    „Gestionarea eficientă a timpului este doar una din problemele de astăzi. Informaţia circulă cu rapiditate, aşteptările clienţilor de la furnizorii de servicii au crescut, iar companiile sunt nevoite să pună mereu la dispoziţie cele mai rapide şi eficiente soluţii. De exemplu, de Black Friday, ca în fiecare an, au apărut probleme în respectarea termenelor de livrare, iar companiile de curierat au fost nevoite să ia măsuri. DPD a lansat serviciul de ridicare/predare directă a coletelor, Paketshop. În cazul cumpărăturilor online, clientul final poate opta pentru ridicarea coletului dintr-unul din cele 85 de puncte de lucru DPD Paketshop. Astfel, comanda pleacă din depozitul magazinului online, ajunge în sediul DPD Paketshop şi îşi aşteaptă destinatarul pentru o perioadă de până la 7 zile pentru a fi ridicat. Curierul câştigă prin reducerea ratei de retur şi prin eliminarea unei adrese de livrare suplimentare, iar clientul este mulţumit că îşi poate ridica pachetul oricând doreşte, rapid şi simplu.” declară Lucian Aldescu, CEO al DPD România.

    Cu peste 3  milioane colete livrate zilnic, DPD este unul dintre liderii internaţionali ai serviciilor de coletărie şi curierat express.  Compania deţine cea mai importantă reţea rutieră din Europa şi livrează în 230 de ţări din lume. DPD are 24.000 angajaţi şi o flotă de 18.000 de vehicule, care operează în peste 800 de locaţii din 40 de ţări. Acţionarul majoritar, cu 83,32 % din acţiuni, este GeoPostGroup, subsidiară aflată în proprietatea grupului francez La Poste. Cu o cifră de afaceri consolidată de peste 4,4 miliarde euro în 2013, GeoPost este în prezent al doilea cel mai mare furnizor de servicii de curierat şi coletărie din Europa.

    DPD România, parte din GeoPost Group, este activă pe piata locală din 2008, prin preluarea Pegasus, prima companie de livrări urbane din România, înfiinţată în 1997. În prezent, DPD România are peste 500 de angajaţi (inclusiv francizele), 72 depozite şi livrează zilnic peste 15.000 de colete.

  • Ţuca Zbârcea & Asociaţii numeşte un nou partener şi promovează alţi 10 avocaţi

    După promovarea a trei parteneri la începutul acestui an, societatea îşi extinde din nou echipa de management prin numirea lui Sebastian Radocea ca partener în departamentul de energie al firmei. Alţi zece avocaţi au fost avansaţi în diverse roluri în cadrul firmei, toate promovările fiind efective de la 1 ianuarie 2015.

    Sebastian Radocea a devenit partener al Ţuca Zbârcea & Asociaţii, fiind specializat în dreptul energiei, fuziuni şi achiziţii şi drept societar şi comercial. De-a lungul celor 15 ani de activitate profesională, el a participat la primul proces de separare legală (unbundling) a activităţilor de distribuţie şi furnizare de energie electrică la nivelul unei foste societăţi de stat din sectorul energiei electrice, precum şi în privatizarea unor societăţi de distribuţie şi furnizare a energiei electrice. De asemenea, a acordat asistenţă unor investitori privaţi în legătură cu dezvoltarea, operarea, achiziţia şi/sau vânzarea unor  proiecte fotovoltaice. În prezent, el este implicat în implementarea, pentru prima dată în România, a proiectelor de eficienţă energetică în sectorul public.

    Alţi 10 avocaţi au fost promovaţi la statutul de managing associate sau senior associate. Andreea Lisievici-Lefter, Patricia Enache, Mihai Ene şi Dana Busini vor face parte, de la începutul lui 2015, din grupa de managing associate. Olga Cobăsneanu, Maxim Dogoter, Mariana Sturza, Ruxandra Niţă, Ruxandra Frangeti şi Alexandru Moldoveanu se alătură grupei avocaţilor seniori. Majoritatea promovărilor sunt în departamentele de litigii şi arbitraje comerciale, inclusiv drept penal, dar şi drept societar/comercial, drept financiar-bancar şi pieţe de capital, PPP/concesiuni sau dreptul muncii. 

    Echipa Ţuca Zbârcea & Asociaţii cuprinde peste 170 de avocaţi şi angajaţi iar începând cu 1 ianuarie 2015, numărul partenerilor va urca la 25 de la 24 în prezent.

    Sebastian Radocea, 40 de ani, a devenit partener în cadrul departamentului de energie al Ţuca Zbârcea & Asociaţii. El a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti în 1998 şi este membru al Baroului Bucureşti din 1999. De asemenea, el a deţine un Master în Drept şi Finanţe (Goethe Universität Frankfurt am Main, Institute for Law and Finance). Sebastian este fluent în limbile engleză şi germană.

  • Dan Artenii este noul director de vânzări şi marketing la Gefco România

    Pe termen mediu, principalele linii strategice ale echipei comerciale conduse dr Dan Artenii se referă la dezvoltarea portofoliului de clienţi ai Gefco şi consolidarea poziţiei companiei ca furnizor de servicii integrate pe piaţa de profil. 

    Artenii preia astfel responsabilităţile lui Tolga Oran, care a fost promovat în funcţia de regional sales & marketing director pentru Europa Centrală, Balcani şi Orientul Mijlociu, al grupului Gefco.

    „Putem urmări obiective ambiţioase de creştere”, a declarat Dan Artenii, care are o experienţă de peste zece ani în domeniul vânzărilor, fiind anterior director comercial în companii precum ISS Facility Services, Lukoil România (director departament vânzări uleiuri şi produse petrochimice), Lukoil Lubricants România. El a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, specializarea Tranzacţii Internaţionale şi deţine şi un master în Administrarea Afacerilor în cadrul aceleiaşi instituţii, specializarea Corporaţii Transnaţionale.

    Prezent în 150 de ţări, Gefco se numără printre primele 10 grupuri europene, cu o cifră de afaceri de 4 miliarde de euro în 2013 şi 11.500 angajaţi.