BusinessMagazin

Author: adison

  • Agenţii cubanezi încarceraţi în SUA, consideraţi eroi ai antiimperialismului, primiţi de Raul Castro

    Ei au fost primiţi la Havana de către preşedintele cubanez Raul Castro care, purtând uniforma de general, i-a îmbrăţişat călduros.

    “Sunt mândru de voi, de rezistenţa de care aţi dat dovadă, de curajul şi exemplul pe care-l reprezentaţi pentru toţi”, a declarat el în faţa camerelor de luat vederi.

    Cei trei fac parte dintr-un grup de cinci agenţi arestaţi în septembrie 1998, printre alţi 14 suspecţi, condamnaţi trei ani mai târziu pentru spionaj de către un tribunal de la Miami, în Florida, un bastion al anticastrismului.

    Ei au fost declaraţi vinovaţi că fac parte din “Reţeaua Viespea”, un grup de spioni considerat cel mai important trimis vreodată în Statele Unite.

    Gerardo Hernandez, în vârstă de 51 de ani, a fost condamnat la două pedepse cu închisoarea pe viaţă. Potrivit justiţiei, el a jucat un rol în distrugerea a două avioane de mică dimensiune aparţinând unui grup anticastrist de către MIG-uri cubaneze, provocând moartea a patru piloţi, în 1996.

    Ramon Labañino, în vârstă de 51 de ani, a fost condamnat la 30 de ani de închisoare, iar Antonio Guerrero, în vârstă de 56 de ani, la 21 de ani şi zece luni de închisoare.

    Eliberarea lor a fost anunţată miercuri de către un oficial american, în urma anunţării de către Cuba a eliberării americanului Alan Gross, un subcontractor al Departamentului de Stat condamnat în martie 2011 la 15 ani de închisoare pentru că a distribuit material ilegal de comunicare prin satelit.

    Ceilalţi doi membri ai grupului de cinci agenţi sunt René Gonzalez, în vârstă de 58 de ani, şi Fernando Gonzalez, în vârstă de 51 de ani, care au fost condamnaţi la 17 ani de închisoare, dar ale căror pedepse au fost reduse ulterior.

    Fernando Gonzalez a fost eliberat pe 27 februarie de la Centrul de Detenţie Safford, în Arizona, iar René Gonzalez a revenit în Cuba în 2013.

    Autorităţile cubaneze au recunoscut că cei cinci erau agenţi ai serviciilor de informaţii, dar au respins acuzaţia de sppionaj şi au reclamat în mai multe rânduri eliberarea acestora.

    Potrivit Havanei, ei s-au infiltrat în mediile anticastriste din Florida cu scopul de a preîntâmpina acţiuni teroriste împotriva Cubei.

    Pe insula comunistă ei sunt consideraţi veritabili eroi ai Republicii. Numeroase afişe şi postere cu efigiile lor au fost postate pe ziduri în oraşe şi în administraţii, iar presa de stat îi sărbătoreşte ca pe nişte “combatanţi antiterorişti”.

    “Generale, suntem foarte emoţionaţi, am rămas fără cuvinte, dar cel care îmi vine este «mulţumesc»”, i-a spus Gerardo Hernandez preşedintelui cubanez.

    “Transmiteţi-i comandantului suprem (Fidel Castro) că suntem pregătiţi să continuăm să facem ceea ce este necesar”, a dat asigurări Antonio Guerrero.

  • Afacerea care aduce venituri de 1.000.000 de euro în primul an de funcţionare: “Este singurul business în care poţi miza pe o aşa marjă de profit”

    Studio 20 este prima franciză de videochat glamour prezentă în România. “Vrem în această afacere de franciză doar oameni care au activat în alte sectoare de business”, spune Robert Vanderty, managerul Studio 20. El adaugă că un studio de videochat este o afacere atipică, însa una extrem de bănoasă. Studio 20, afacere pilot deschis la 1 ianuarie 2014, a încasat lunar aproximativ 70 de mii de euro. 

    Până în decembrie, Studio 20 a rulat peste 900 de mii de euro. Profitul brut pentru primul an de functionare este estimat la 120 de mii de euro. “Studioul este o afacere cu activitate de export de servicii. Ne-a luat mai bine de un an sa punem la punct planul de business, sa intelegem cum faci businessul asta perfect legal, cum recrutezi personalul potrivit. Acum totul merge conform planului. De la inceputul lui octombrie avem franciza pentru Romania gata pregatita” declara Robert Vanderty, managerul Studio 20.

    Studioul pilot a intrat deja pe profit, iar cifrele sunt disponibile oricarui om de afaceri care vrea sa investeasca in acest domeniu. Un studio de videochat glamour sau „ciber-friend” este o afacere atipica, dar profitabila, iar francizarea ei se face dupa toate normele in vigoare. “Este singurul business pe care eu il stiu, in care poti miza pe o asa marja de profit. Mai mult, este un business sigur pentru ca faci afaceri cu oameni respectabili din America si Uniunea Europeana, unde exista peste 20 de ani de traditie in acest domeniu. Cea mai mare provocare a fost sa construiesc acest business pe o temelie perfect legala si sa explic tuturor celor implicati care este de fapt filosofia acestei afaceri” a adaugat Robert Vanderty.

    Studioul pilot a pornit cu o investitie de aproximativ 100 de mii de euro, bani cheltuiti pentru amenajarea cladirii, designul interior si punerea la punct a infrastructurii tehnice. Au urmat cheltuieli cu personalul, asigurarea chiariei si a utilitatilor pentru primele 6 luni, timp in care afacerea a ajuns sa se autosustina. “Nu stiu cum o vad altii, dar eu vad un export de estetica, improvizatie si terapie. La nivelul intregii tari estimez ca este vorba de aproximativ 100 de milioane de euro in acest domeniu”, ne-a spus Robert Vanderty.

    Demararea afacerii Studio 20 in franciza necesita de la 40 pana la 100 de mii de euro pentru amenajarea spatiului de 200 pana la 500 de mp, recrutarea si instruirea personalului de suport si administrativ, dotarea cu echipamente si capitalul circulant necesar in primele luni de activitate. Pentru activitatea de videochat glamour este nevoie de personal cu abilităţi excelente de comunicare şi empatie, dar şi cu nivel inalt de cunoastere a limbilor straine, in special engleza, intre 20 si 55 de angajati. “ Vrem in aceasta afacere de franciza doar oameni care au activat in alte sectoare de business si am decis ca vom acorda calitatea de francizat unui singur studio pentru fiecare oras, cu exceptia Bucurestiului. Un astfel de partener trebuie sa stie sa citeasca un business plan si sa inteleaga ce inseamna EBITDA 20-25% – cum este cazul nostru acum – si ca este vorba de un ROI de 6,7 ori pana la final de contract, adica 5 ani de franciza. Vom acepta doar oameni care vad activitatea de videochat ca pe un business serios” declara Robert Vanderty.

    Modelele din acest tip de business sunt fete educate, cu studii superioare. Experienta lor intr-un studio clasic este inutila, poate chiar daunatoare. “Stiu ce inseamna acest business, stiu ca nu exista nicio diferenta in a ajunge pe coperta unei reviste de barbati sau pe ecranul laptopului unui executiv de peste ocean. Oricum, la astfel de persoane vinde capacitatea de a empatiza, de a deveni “ciber-friend”. Adesea se vad blocuri de birouri din sticla in spatele persoanelor care intra in discutie cu noi. Oamenii astia au nevoie de un receptor empatic in momentul respectiv, uneori poate chiar cu funcţie terapeutică. Asta face să ai succes in acest business azi!”, declara Andreea Rosoiu, HR Manager Studio 20.

    Franciza Studio 20 se poate multiplica in orice oras mare sau mediu din Romania. Cu o investitie de pana la 100 de mii de euro se pot rula anual 1 milion de euro. Profitul brut poate ajunge la 250 de mii de euro pe an. Pentru a putea furniza servicii de calitate si a avea rezultate similare in toate reteaua Studio 20, francizatii vor participa impreuna cu echipa la un training efectiv de 3-4 saptamani in studioul pilot.

    Piata mondiala in care activeaza Studio 20 este estimată la 10 miliarde de dolari pe an. Din calculele necesare constituirii caietului de franciza Studio 20 reiese ca piata autohtona de profil se ridica la circa 100 de milioane de euro. Aceasta creste si se poate dubla in urmatorii 3 ani.

  • ICCJ prelungeşte arestarea preventivă pentru Viorel şi Andrei Hrebenciuc

    Aceeaşi hotărâre a fost luată pentru deputatul Ioan Adam şi pentru beneficiarul retrocedării, Gheorghe Paltin Sturdza.

    Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă şi poate fi contestată la aceeaşi instanţă.

    În acest dosar a fost preventiv, miercuri seară, şi judecătorul Lorand Andras Ordog de la Tribunalul Covasna, acuzat că ar fi luat mită de la Ioan Adam pentru a da o soluţie favorabilă lui Gheorghe Paltin Sturdza. Ordog, ca şi colegul său Gabriel Uţă, era cercetat iniţial în libertate, însă anchetatorii au cerut arestarea sa, date fiind indiciile legate de mită.

    Procurorii DNA susţin că în aprilie 2012, prin intermediul deputatului Ioan Adam, Gheorghe Paltin Sturdza le-a cerut judecătorilor Lorand Andras Ordog şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să pronunţe o hotărâre judecătorească în favorarea sa. Tribunalul Covasna a dispus punerea în posesia lui Paltin Sturdza a unei suprafeţe de 43.227 de hectare de pădure în Bacău, producând astfel Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 de euro.

    Potrivit anchetatorilor, începând din aprilie 2013, Viorel Hrebenciuc, împreună cu deputatul Ioan Adam, cu Paltin Gheorghe Sturdza şi Dan Costin Bengescu, a constituit şi coordonat un grup, care a fost sprijinit ulterior şi de alte persoane, ce urmărea să obţină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei, pentru a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate, precum şi vânzarea rapidă a terenului forestier în suprafaţă de 43.227 de hectare, dobândit prin hotărârea judecătorească din 2012 de la Tribunalul Covasna.

    În acest sens, în aprilie 2013, Hrebenciuc şi Bengescu le-ar fi promis deputatului Ioan Adam şi lui Paltin Sturdza că-i va determina pe funcţionarii publici care trebuiau să îl pună în posesie pe Sturdza şi să elibereze titlul de proprietate pentru terenul de 43.227 de hectare – printre care Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău, Direcţia Silvică Bacău, Comisiile locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava şi Romsilva – să urgenteze îndeplinirea actelor sau să nu se formuleze plângeri în instanţă împotriva deciziilor Comisiei judeţene de fond funciar Bacău. Hrebenciuc şi Bengescu ar fi acceptat să primească de la cei doi, în schimbul intervenţiilor sale, bani sau alte foloase, au precizat procurorii.

    Hrebenciuc mai este acuzat că, începând din 2013, i-ar fi solicitat senatorului PSD Ilie Sîrbu să-i transmită “mesaje obligatorii” directorului general al Romsilva, Adam Crăciunescu, membru în acelaşi partid, în legătură cu modul în care Romsilva trebuia să se comporte în legătură cu punerea în posesie, eliberarea titlului de proprietate şi litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate pentru cele peste 43.000 de hectare de pădure.

    În dosarul retrocedării sunt urmăriţi penal şi senatorii Dan Şova şi Ilie Sârbu, precum şi directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu.

  • Axa a vândut SAI Certinvest şi SIF Transilvania operaţiunile de asigurări de viaţă şi economisire

    SAI Certinvest va achiziţiona 70% din filiala AXA din România, AXA Life Insurance SA, iar SIF Transilvania va cumpăra 30%.

    “Deschiderea unei noi linii de business în zona asigurărilor va permite companiei Certinvest să asigure o diversificare a portofoliului de investiţii pentru clienţii săi şi, în acelaşi timp, pentru clienţii de asigurări care sunt interesaţi de alte proiecte investiţionale”, se arată într-un comunicat al cumpărătorilor.

    Părţile nu au comunicat termenii financiari ai tranzaţiei.

    Operaţiunea necesită aprobarea autorităţilor de reglementare.

    “Asigurările de viaţă şi sănătate creează o sinergie puternică cu activitatea de acum a Certinvest, atât în privinţa portofoliului de produse cât şi în privinţa intereselor clienţilor. Noii acţionari vor creşte activitatea companiei şi vor lansa noi produse destinate, în special antreprenorilor”, a declarat Eugen Voicu, Acţionar Fondator SAI Certinvest.

    La rândul său, Radu Toia, vicepreşedinte executiv SIF Transilvania, a declarat că prin această achiziţie compania îşi diversifică deţinerile cu o companie într-un domeniu nou în portofoliul societăţii şi afirmă interesul strategic pentru serviciile financiare non-bancare, segment de activitate unde estimăm că potenţialul de creştere este substanţial pe termen mediu şi lung.

    În septembrie AXA a anunţat încetarea contractului de vânzare a operaţiunilor de asigurări AXA Life Insurance România către Astra Asigurări, încheiat în noiembrie 2013, şi că grupul francez evaluează opţiunile strategice privind operaţiunile din România.

    AXA Life Insurance România a încheiat anul 2013 cu subscrieri de 33,8 milioane de lei şi o cotă de 2,7% din piaţa asigurărilor de viaţă.

    La trei luni după anunţul privind vânzarea AXA Life Insurance România, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a instituit, în luna februarie, procedura de redresare financiară prin administrare specială a companiei Astra Asigurări, a suspendat conducerea şi dreptul de vot al acţionarilor şi a numit firma KPMG Advisory ca administrator special.

    Prin instituirea procedurii de redresare financiară, ASF a solicitat asigurătorului să majoreze capitalul social cu 490 milioane de lei în următoarele 12 luni, din care 70 milioane de lei într-o primă fază.

    Astra Asigurări este controlată indirect de omul de afaceri Dan Adamaescu prin The Nova Group Investments România SA – 72,68% şi Epsilon Estate Provider SRL- 27,02%.

    Grupul AXA este unul dintre cei mai mari jucători internaţionali din domeniul asigurărilor şi administrării de active, cu 157.000 de angajaţi care deservesc 102 milioane de clienţi în 56 de ţări.

    Anul trecut, afacerile grupului au atins 91,2 miliarde de euro.

    SAI Certinvest este cea mai mare companie româneasca independentă de asset management, cu active în administrare de peste 250 milioane de lei şi o experienţă de peste 20 de ani în investiţii pe piaţa din România. Compania are în administrare un portofoliu diversificat de fonduri mutuale (fonduri de acţiuni, fonduri de indici, fonduri cu venit fix, fonduri diversificate), precum şi un număr important de portofolii individuale, fiind lider pe acest segment.

    SIF Transilvania administrează active în valoare de aproximativ 250 milioane de euro. Compania are o politică de investiţii diversificată, cu expuneri semnificative în domeniul financiar, turism şi imobiliar.

  • Guvernul creează Institutul Român de Comerţ Exterior, care se va ocupa şi de promovarea turismului

    Institutul va funcţiona în subordinea Ministerului Economiei, conform ordonanţei privind structura noului Guvern.

    Noua structură va derula programul de susţinere şi promovare a exporturilor, cu organizarea de târguri şi expoziţii în ţară şi în străinătate, dar se va ocupa şi de acţiunile de promovare turistică.

    “Institutul exercită atribuţii privind Strategia naţională de export şi Strategia naţională de dezvoltare turistică, iniţierea, organizarea şi coordonarea expansiunii economice, comerciale şi turistice externe pe pieţele de interes, organizarea şi realizarea activităţii de promovare turistică de către reprezentanţele de promovare turistică”, se arată în ordonanţă.

    Institutul va fi condus de un director general numit de ministrul Economiei şi finanţat din venituri proprii şi, în completare, prin subvenţii de la bugetul de stat, surse proprii şi alte surse.

  • Guvernul a avizat revenirea CNADNR la Ministerul Transporturilor şi a restrâns denumirea DPIIS

    Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) revine astfel la Ministerul Transporturilor, unde a funcţionat până în ianuarie 2013, când a fost trecută în administrarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS), condus atunci de Dan Şova.

    Departamentul va putea înfiinţa şi administra Unităţi de Management al Proiectului (UMP) pentru proiecte de investiţii, conform ordonanţei privind structura noului Guvern.

    Programul de susţinere şi promovare a exporturilor va fi derulat de o altă structură nou-creată, Institutul Român de Comerţ Exterior.

  • Oraşele preferate de retaileri

    “Pentru retailerii internaţionali care doresc să se afirme în Europa, Londra conduce detaşat. Mărimea pieţei din Londra, maturitatea, gradul ridicat de transparenţă precum şi familiaritatea cu brandurile constituie un magnet pentru retailerii internaţionali care sunt dispuşi să plătească în plus pentru cele mai bune locaţii. Alte oraşe europene importante la nivel mondial, mature, cu o putere de atracţie comparabilă, precum Paris, Milano, Roma şi principalele oraşe specializate în retail din Germania au beneficiat în mod similar de apetitul retailerilor internaţionali pentru expansiune şi au atras noi branduri în ciuda turbulenţelor continue care afectează economia europeană “, potrivit lui James Brown, head of EMEA retail research & consulting la JLL.

    Londra şi-a crescut, de asemenea, avantajul faţă de Paris, fiind cea mai atractivă destinaţie pentru retaileri de lux din Europa. Raportul arată că există un decalaj evident între aceste două locaţii de retail recunoscute mondial şi restul oraşelor europene. Acest lucru demonstrează importanţa pe care o acordă retailerii de lux în a avea o prezenţă în locaţii iconice, precum şi deficitul în ceea ce priveşte oferta de spaţii. În consecinţă, spaţiile comerciale din New Bond Street pot atinge cele mai ridicate chirii contractuale din Europa cu cca  12.300 euro / mp/ an – o creştere uimitoare de 42% faţă de nivelurile din 2012.

    Bucureşti este pe locul 30 în topul destinaţiilor preferate. Carmen Ravon, head of retail agency la JLL în România declară: “Studiul Destination Europe 2015 plasează Bucureştiul pe locul 30 în topul celor mai atractive oraşe din punct de vedere al interesului retailerilor internaţionali care fac expansiune în afara ţării lor de origine. Este considerat un oraş cu potenţial mare de creştere şi este înaintea unor oraşe din regiune ca Bratislava, Zagreb, Belgrad sau Ankara şi la mică distanţă în urma oraşului Budapesta. Topul este condus de Londra, urmat de Paris şi Moscova.

    Din punct de vedere al originii brandurilor care fac expansiune în Europa, SUA sunt pe primul loc (cu branduri ca Tommy Hilfiger, Timberland, Foot Locker, Claire’s, Starbucks), urmat de Italia (Benetton, Diesel, Max Mara, Geox, Calzedonia), Marea Britanie, Germania, Franta şi Spania.“

    “Ca acoperire geografică, Zara şi H&M, sunt prezente în toate cele 57 ţări analizate, inclusiv România. Topul 25 al celor mai extinse branduri în aceste ţări este dominat de branduri considerate medii (cum sunt cele menţionate anterior dar şi Mango, Desigual, Tommy Hilfiger, Benetton, Timberland)” completează Ravon.

    În ceea ce priveşte brandurile de lux, România se află pe locul 25 din punct de vedere al interesului acestora de a opera  magazine  în Romania, este de părere Carmen Ravon.  “În topul acestor retaileri se află branduri prezente dar şi cele cu potenţial de a intra în viitor în România cu magazine mono-brand: Louis Vuitton, Max Mara, Emporio Armani, Gucci, Mont Blanc, Hermes, Burberry, Cartier, Longshamp, Chanel, Prada.

    “În concluzie, ţinând cont de previziunile încurajatoare legate de creşterea vânzărilor pe termen mediu în CEE, incluzând aici şi România, penetrarea brandurilor internaţionale s-a accentuat în ultimii doi ani, fie ca acestea au intrat direct sau prin franciză. Suntem în discuţii şi cu alte branduri, mass-market, de lux sau pe partea de food care se uita la locaţii posibile pentru expansiunea lor din 2015-2016” , a declarat Carmen Ravon.

    James Dolphin, international director, EMEA retail agency la JLL a declarat: “Oportunităţile de extindere şi intrare pe pieţele europene nu sunt limitate la pieţele mature, globale. De exemplu, Moscova este în creştere şi ajunge din urmă celelalte pieţe, şi poate atinge paritatea cu Parisul pe termen mediu în ceea ce priveşte prezenţa retailerilor internaţionali.”

    Pieţele aflate în tranziţie –  Moscova (pe locul 3) şi Istanbul (pe locul 7) – au devenit poveştile de succes pentru retailul din Europa – nu exista niciun alt oraş care să atragă atât de mulţi retaileri noi în ultimii doi ani. În ciuda nivelurilor crescute de risc geo-politic, piaţa de retail din Moscova este înfloritoare datorită dimensiunii pieţei, a creşterii veniturilor disponibile pe gospodarii şi a creşterii rapide a stocului de centre comerciale. Piaţa de retail din Istanbul evoluează de asemenea într-un ritm foarte alert. Atraşi de înaltă calitate a stocului modern de centre comerciale, cum ar fi  Zorlu Centre şi anunţul făcut de Galeries Lafayette, care vor deschide ancore în Emaar Square, un număr tot mai mare de retaileri vizează Istanbulul ca punct de lansare în Europa.

    “Pe poziţii inferioare în clasament există încă o mulţime de pieţe puternice care, în ciuda fundamentele sănătoase şi a oportunităţilor existente, rămân relativ neexploatate din punctul de vedere al retailerilor internaţionali. Exemplele includ unele oraşe regionale din Marea Britanie şi Franta precum şi pieţele scandinave “, adaugă Dolphin.

    În comparaţie cu acelaşi raport de anul trecut, s-a produs o schimbare prin care comercianţii de produse cu preţuri medii şi premium s-au extins, în general, într-un ritm mai rapid decât comercianţii renumiţi ai produselor de lux, şi, prin urmare, s-au mutat pe poziţii fruntaşe în clasament. H&M se alătură Zara ca lideri în ceea ce priveşte acoperirea geografică , cu o prezenţă de 100% în cele 57 de pieţe cheie din Europa. Acestea sunt urmate în clasament de Mango şi The Body Shop.

    SUA, dominată de extinderea brandurilor premium, a depăşit Italia devenind cel mai mare exportator de mărci în Europa. Cel mai expansiv comerciant din analiza JLL este retailerul american premium Michael Kors, urmat de Superdry, Cos şi 7 For All Mankind. În plus, mulţi retaileri europeni au înregistrat, de asemenea, o expansiune impresionantă în ultimii doi ani, cum ar fi Ecco şi Hugo Boss. În viitorul apropiat, un aflux de branduri este de aşteptat să intre pe piaţa europeană din Asia-Pacific.

    Ca previziuni pentru retailerii din Europa, Brown adaugă: “În timp ce redresarea se produce la viteze diferite, perspectivele legate de vânzările din sectorul de retail din Europa vor fi cele mai optimiste de la începutul deceniului până în prezent. Ne aşteptăm ca retailerii internaţionali să îşi menţină ritmul de expansiune în pieţele cheie din Europa; cu toate acestea, expansiunea geografică este mai precaută şi mai selectivă ca niciodată, dictate de modificări structurale radicale. O consecinţă a acestui fapt este turnura majoră din magazinele de retail de pe piaţa europeană. Ca regulă generală, în ultimii doi ani, pentru fiecare două magazine deschise, un magazin a fost închis, comercianţii încercând să opereze magazinele într-un mod intensiv şi mai inteligent.”

  • Aproape trei sferturi din români îşi planifică din timp cheltuielile pentru sărbători

    64% dintre respondenţi au declarat că planifică din timp cheltuielile de sărbători şi fac tot posibilul să se încadreze în buget, iar aproximativ o treime vor face sporadic cumpărăturile de sărbători, care includ coşul de cumpărături pentru Crăciun, cadourile şi alte achiziţii specifice, chiar dacă se aşteaptă să depăşească bugetul disponibil. Coşul de cumpărături va presupune un buget similar cu cel al oricărei alte săptămâni din an pentru 44% dintre respondenţi, în timp ce 33% se aşteaptă să cheltuiască cel puţin dublu faţă de coşul săptămânal obişnuit.

    Pentru cadourile de sărbători, 36% dintre respondenţi au spus că vor aloca aproximativ o treime din veniturile lunare ale familiei. În acelaşi timp, 37% dintre ei vor cheltui sub 10% din veniturile lunare, întrucât au economisit şi au planificat din timp bugetul pentru a acoperi aceste cheltuieli. 15% dintre respondenţi susţin că vor aloca un buget de cel puţin jumătate din veniturile lunare ale familiei pentru cadourile de sărbători, iar 12% au spus că se vor împrumuta pentru a-şi echilibra bugetul de sărbători.

    Peste 66% dintre participanţii la sondaj nu vor pleca în vacanţă în acest an şi vor petrece sărbătorile în familie, în timp ce un sfert dintre respondenţi spun că au planificat din timp vacanţa de iarnă, au economisit şi au căutat oferte speciale şi reduceri pentru biletele de avion şi cazare.

    “Sondajul Siguranţă Financiară confirmă interesul românilor pentru optimizarea bugetului de sărbători şi planificarea eficientă a cheltuielilor. Educaţia financiară este una dintre priorităţile strategiei noastre de investiţie în comunitate şi vom continua să dezvoltăm platforma www.sigurantafinanciara.ro pentru a răspunde nevoii de informare a românilor şi a-i ajuta să ia decizii financiare în cunoştinţă de cauză”, a declarat Viktor Boczán, directorul general al Provident Financial România.

    Chestionarul a fost completat pe www.sigurantafinanciara.ro de 640 de respondenţi din toată ţara în perioada 12 noiembrie – 15 decembrie 2014. Siguranţă Financiară este un centru online de resurse de educaţie financiară şi antreprenorială, lansat în octombrie 2013 cu susţinerea companiei de credite de consum Provident Financial România. Platforma a avut peste 40.000 de vizitatori unici pe parcursul acestui an, 30% dintre ei

    Provident Financial România este o instituţie financiară nebancară înregistrată în Registrul General al Băncii Naţionale a României şi face parte din grupul britanic International Personal Finance (IPF), unul dintre cei mai importanţi furnizori de credite la domiciliu din Europa. Grupul are 2,6 milioane de clienţi în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din regiune şi una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

    Provident are peste 850 de angajaţi în România şi colaborează cu peste 3.800 de agenţi independenţi în 80 de oraşe din întreaga ţară.

  • “Cu o ţară care se vinde pe piaţa internaţională a muncii ca un paradis de telefoniste şi telefonişti, putem să rămânem cu toţii acasă şi să vindem spaţiu publicitar pe tricolor”

    Gabriel Razi este specialistul Ziarului Financiar în agricultură.

    Între timp, România a devenit gazdă pentru corporaţiile mondiale care decid cu ochii în cifre dacă 3.000 de oameni îşi pierd sau nu locul de muncă pentru că la Mumbai sau Cairo costurile salariale sunt cu câteva procente mai mici decât la Bucureşti.

    Am auzit de puţine ori un executiv străin care să spună că firma sa a venit în România pentru că aici forţa de muncă are expertiză în IT, în inginerie civilă sau în tehnologie aerospaţială. Am auzit în schimb de colonii de call-center-uri, de parcă mănunchiul de facultăţi şi universităţi ţinute în poală de Ministerul Educaţiei are o singură specializare, cea de telefonist şi telefonistă.

    În inginerie situaţia este la fel. Un cunoscut, doctor în roboţi industriali, s-a angajat în urmă cu trei ani în biroul de proiectare al unei mari companii din industria auto la Bucureşti.

    Câştiga în jur de 3.000 de lei pe lună, pleca dimineaţă de acasă, se intorcea seara târziu şi tot ce avea în cap era cum să facă să mute cât mai ieftin o coloană de direcţie de pe partea stângă pe partea dreaptă a automobilului şi cum se prinde cât mai ieftin un cablu de o caroserie.

    După doi ani de cearcăne şi nopţi nedormite, a obţinut un loc de muncă similar într-o companie din aceeaşi industrie în Germania. Nu s-a gândit de două ori, şi-a făcut bagajele şi a părăsit definitiv România. Acum câştigă 3.000 de euro/lună, nu 3.000 de lei/lună şi nu mai vorbeşte despre cabluri, bujii şi electromotoare, ci despre plimbări cu bicicleta, vacanţe şi dilema de a încheia o casă într-o suburbie sau un apartament în centrul oraşului.

    După primele luni la noul loc de muncă din Germania, doctorul în inginerie povestea că simte că s-a mutat la sanatoriu, că nu există niciun bici care să îl mâne de la spate şi că economia germană îşi arată întreaga disponibilitate pentru a-l absorbi.

    Situaţia de faţă se poate extrapola într-un întreg evantai de domenii. O vânzătoare din Germania va reuşi în medie să treacă zilnic prin faţa scanerelor un număr aproximativ egal de produse ca şi o vânzătoare din România. Un taximetrist belgian conduce zilnic un număr aproximativ de kilometri cu unul de la Bucureşti, iar brutarul român produce tot atâtea chifle cât cel danez.

    Dar, costurile cu forţa de muncă din industria auto românească însă sunt de 3,75 ori mai mici decât media europeană, cele din comerţ sunt de şase ori mai mici decât media, iar în construcţii românii sunt plătiţi de 5,3 ori mai puţin decât în UE.

    Piaţa muncii din România nu are o problemă intrinsecă de productivitate – numărul de chifle produse pe oră de un brutar, kilometri/zi parcurşi de un taximetrist sau numărul de bilete vândute de o taxatoare sunt similare cu cele din Occident.

    Diferenţa este dată de valoarea pe care piaţa locală este dispusă să o plătească pentru produsele industriei locale. Din pacăte, pentru un set gros de produse preţurile româneşti sunt uniformizate cu cele din Europa.

    La benzină şi la lapte plătim la fel ca Occidentul, la cosmetice şi pantofi situaţia e comparabilă şi lista poate continua. Salariul mediu rămâne însă 1.600 de lei/lună în Româniă şi nu 1.600 de euro/lună. Cu faţa la colţ şi cu capul plecat, România este astfel prinsă într-un dans în care muzica nu e plătită de noi, iar valoarea adăugată produsă local zboară aproape liber către Zug, Laussane sau Rotterdam. Totul se întâmplă în timp ce Guvernul se întreabă constant, uimit şi cu mâinile în sân de ce încasările bugetare nu au depăşit niciodată 35% din PIB.

    Nu spun că prezenţa multinaţională este nocivă. Investiţiile străine directe sunt vitale pentru plămânii oricărei economii, dar incapacitatea administraţiei de a ţine valoarea adăugată în economie şi lipsa de interes pentru a încuraja poziţiile de avantaj comparativ în industrii inovatoare trimit România într-o spirală a cedării de suveranitate către corporaţiile globale.

    Cu o ţară care se vinde pe piaţa internaţională a muncii ca un paradis de telefoniste şi telefonişti, putem la fel de bine să rămânem cu toţii acasă şi să vindem spaţiu publicitar pe tricolor.

  • Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, rămâne în arest preventiv

    Conform deciziei luate de instanţă, în arest preventiv rămân şi fostul vicepreşedinte al ANAF Dragoş George Bogdan, Lăcrămioara Alexandru, expertul evaluator Emil Nuţiu şi Crinuţa Dumitrean, fost preşedinte al ANRP.

    Prin aceeaşi hotărâre, este menţinut controlul judiciar faţă de alţi patru inculpaţi din dosar, respectiv fostul vicepreşedinte al ANRP Sergiu Ionuţ Diacomatu, deputatul Cătălin Florin Teodorescu, Oana Vasilescu, fost şef de birou la Ministerul Justiţiei, şi omul de afaceri Stelian Gheorghe.

    Instanţa supremă a mai decis ca la 6 ianuarie să fie verificate măsurile preventive dispuse faţă de toţi inculpaţii din dosar, după ce aceştia au fost trimişi în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

    Decizia luată joi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă şi poate fi contestată la aceeaşi instanţă.

    În dosarul despăgubirilor pentru un teren supraevaluat va fi judecat şi fostul preşedinte al ANRP Remus Baciu, aflat în închisoare în urma unei condamnări într-un alt caz de corupţie.

    Alina Bica, Dragoş George Bogdan, Lăcrămioara Alexandru, Crinuţa Dumitrean, Sergiu Ionuţ Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Oana Vasilescu şi Remus Baciu sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, după ce Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) i-a aprobat omului de afaceri Stelian Gheorghe, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Gheorghe Stelian şi Emil Nuţiu vor fi judecaţi pentru complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.