BusinessMagazin

Author: adison

  • Rata şomajului a scăzut în trimestrul al treilea la 6,5%

    “Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,6 puncte procentuale (6,8% pentru bărbaţi faţă de 6,2% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale, de 3,0 puncte procentuale (7,9% pentru mediul urban, faţă de 4,9% pentru mediul rural). Rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (22,5%) în rândul tinerilor (15-24 ani)”, se arată într-un comunicat al INS.

    În trimestrul al treilea, populaţia activă a României era de 9,437 milioane persoane, din care 8,822 milioane erau ocupate şi 615.000 persoane erau şomeri.

    Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 62,6%, în creştere faţă de cea înregistrată în trimestrul anterior (1,4 puncte procentuale). Gradul de ocupare era mai mare pentru bărbaţi (70,2%, faţă de 54,9% pentru femei) şi pentru persoanele rezidente în mediul rural (63,9% faţă de 61,6% în mediul urban).

    Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 25%.

    Indicatorul privind ocuparea populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 67,2%, la distanţă de 2,8 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

    Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj care revin la 1.000 persoane ocupate) a fost de 1.256‰, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1.626‰), precum şi pentru cele din mediul urban (1.265‰).

    Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 67,1%.

    Datele se referă la şomajul definit de Biroul Internaţional al Muncii (BIM). Potrivit acestuia, şomerii sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan trei condiţii: nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni, respectiv au căutat activ un loc de muncă în decursul ultimelor patru săptămâni.

  • Lucrări estimate la peste 110 milioane euro pentru modernizarea unui drum între Maramureş şi Suceava

    Contractul este împărţit în patru loturi, respectiv Moisei – Borşa (24,6 kilometri), Borsa – Şesuri (24,6 kilometri), Şesuri – Cârlibaba (18,5 kilometri) şi Cârlibaba – Iacobeni (20,6 kilometri), cu o valoare totală estimată la 355,5 milioane lei, fără TVA. CNADNR are posibilitatea achiziţiei ulterioare a unor lucrări similare de 52,5 milioane lei, astfel încât valoarea totală a proiectului poate ajunge la 408,1 milioane lei, fără TVA.

    Termenul pentru finalizarea acordului, finanţat de Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Guvern, va fi de patru ani de la data atribuirii.

    Lucrările vor fi adjudecate prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut, iar constructorii interesaţi pot depune ofertele până la 17 februarie.

    DN 18 a intrat într-un program de modernizare cu finanţarea asigurată prin BEI în anul 2011, iar pe tronsonul Moisei – Iacobeni, de 89 de kilometri, lucrările au fost atribuite companiei Shapir Structures, din Israel, şi aveau ca termen de finalizare data de 31 august 2013.

    Contractul cu Shapir, în valoare de 81 de milioane euro, a fost însă reziliat în mai 2014, pentru că nu s-au executat lucrările, iar fostul ministru al Transporturilor Dan Şova anunţa că până la stabilirea altei firme care să lucreze la acest proiect de modernizare drumul va fi reparat cu mijloace proprii ale CNANDR.

  • Lucrări estimate la peste 110 milioane euro pentru modernizarea unui drum între Maramureş şi Suceava

    Contractul este împărţit în patru loturi, respectiv Moisei – Borşa (24,6 kilometri), Borsa – Şesuri (24,6 kilometri), Şesuri – Cârlibaba (18,5 kilometri) şi Cârlibaba – Iacobeni (20,6 kilometri), cu o valoare totală estimată la 355,5 milioane lei, fără TVA. CNADNR are posibilitatea achiziţiei ulterioare a unor lucrări similare de 52,5 milioane lei, astfel încât valoarea totală a proiectului poate ajunge la 408,1 milioane lei, fără TVA.

    Termenul pentru finalizarea acordului, finanţat de Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Guvern, va fi de patru ani de la data atribuirii.

    Lucrările vor fi adjudecate prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut, iar constructorii interesaţi pot depune ofertele până la 17 februarie.

    DN 18 a intrat într-un program de modernizare cu finanţarea asigurată prin BEI în anul 2011, iar pe tronsonul Moisei – Iacobeni, de 89 de kilometri, lucrările au fost atribuite companiei Shapir Structures, din Israel, şi aveau ca termen de finalizare data de 31 august 2013.

    Contractul cu Shapir, în valoare de 81 de milioane euro, a fost însă reziliat în mai 2014, pentru că nu s-au executat lucrările, iar fostul ministru al Transporturilor Dan Şova anunţa că până la stabilirea altei firme care să lucreze la acest proiect de modernizare drumul va fi reparat cu mijloace proprii ale CNANDR.

  • Vâlcov: Revoluţionarii îşi vor primi indemnizaţiile şi în 2015 şi 2016, a fost o eroare în ordonanţă

    “Avem un memorandum adoptat la nivelul Guvernului, referitor la drepturile revoluţionarilor, pe care îl vom respecta. Aceştia işi vor primi indemnizaţiile şi în 2015 şi în 2016. Aşadar, în legatură cu articolul apărut în Ordonanţa de Urgenţă 83 din 12.12.2014, publicată aseară (joi – n.r.) în Monitorul Oficial, fac precizarea că a fost vorba despre o eroare materială care va fi corectată în ‎cel mai scurt timp, astăzi (vineri – n.r.), cel târziu în sedinţa de Guvern de marţi, 23 decembrie 2014”, a transmis Vâlcov într-un comunicat.

    Ordonanţa de urgenţă prevede amânarea pentru următorii doi ani a plăţii indemnizaţiilor reparatorii la care au dreptul revoluţionarii care, în decembrie 1989, au mobilizat şi condus grupuri de oameni, construind şi menţinând baricade împotriva forţelor regimului comunist, şi copiii eroilor-martiri.

    Actul normativ stabileşte că prevederile articolului 18 din OU 80/2010, modificată prin Legea 283/2011, vor fi aplicate şi în 2015 şi 2016.

    Articolul respectiv, introdus prin Legea din 2011, stabilea că, în 2012, indemnizaţiile prevăzute la articolul 4 din Legea recunoştintei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nu se acordă.

    Articolul 4 menţionat face referire la persoanele care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului Nicolae Ceauşescu, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi cei care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14- 22 decembrie 1989, denumiţi “Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite”, şi stabileşte că aceştia trebuie să primească o indemmnizaţie lunară, calculată prin aplicarea unui coeficient de 1,10 la salariul mediu brut pe economie, dacă venitul lor este mai mic decât acest indicator.

    De aceleaşi drepturi ar trebui să beneficieze şi copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi într-o formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor.

  • Vâlcov: Revoluţionarii îşi vor primi indemnizaţiile şi în 2015 şi 2016, a fost o eroare în ordonanţă

    “Avem un memorandum adoptat la nivelul Guvernului, referitor la drepturile revoluţionarilor, pe care îl vom respecta. Aceştia işi vor primi indemnizaţiile şi în 2015 şi în 2016. Aşadar, în legatură cu articolul apărut în Ordonanţa de Urgenţă 83 din 12.12.2014, publicată aseară (joi – n.r.) în Monitorul Oficial, fac precizarea că a fost vorba despre o eroare materială care va fi corectată în ‎cel mai scurt timp, astăzi (vineri – n.r.), cel târziu în sedinţa de Guvern de marţi, 23 decembrie 2014”, a transmis Vâlcov într-un comunicat.

    Ordonanţa de urgenţă prevede amânarea pentru următorii doi ani a plăţii indemnizaţiilor reparatorii la care au dreptul revoluţionarii care, în decembrie 1989, au mobilizat şi condus grupuri de oameni, construind şi menţinând baricade împotriva forţelor regimului comunist, şi copiii eroilor-martiri.

    Actul normativ stabileşte că prevederile articolului 18 din OU 80/2010, modificată prin Legea 283/2011, vor fi aplicate şi în 2015 şi 2016.

    Articolul respectiv, introdus prin Legea din 2011, stabilea că, în 2012, indemnizaţiile prevăzute la articolul 4 din Legea recunoştintei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nu se acordă.

    Articolul 4 menţionat face referire la persoanele care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului Nicolae Ceauşescu, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi cei care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14- 22 decembrie 1989, denumiţi “Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite”, şi stabileşte că aceştia trebuie să primească o indemmnizaţie lunară, calculată prin aplicarea unui coeficient de 1,10 la salariul mediu brut pe economie, dacă venitul lor este mai mic decât acest indicator.

    De aceleaşi drepturi ar trebui să beneficieze şi copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi într-o formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor.

  • Pantaloni care pot să prevină “furtul digital”, creaţi de o companie americană

    Aceşti pantaloni vor fi realizaţi de compania americană Betabrand în colaborare cu Norton, o renumită firmă specializată în crearea de programe antivirus pentru computere.

    Pantalonii sunt creaţi pentru a-i împiedica pe piraţii cibernetici să acceseze ilegal paşapoartele înzestrate cu frecvenţe radio de identificare (RFID) şi cardurile de plată fără contact. Sistemele de plată fără contact sunt reprezentate de cărţi de credit, brelocuri electronice, cardurile inteligente şi alte dispozitive (precum telefoanele mobile) care folosesc tehnologiile “radio frequency identification” şi “near field communication” pentru a efectua plăţi securizate.

    Potrivit experţilor în domeniul securităţii electronice, furtul digital a devenit o problemă tot mai mare în ultimii ani.

    Compania Betabrand, care are sediul general la San Francisco, şi inginerii specializaţi în software de securitate de la Norton s-au asociat în luna octombrie pentru a crea împreună perechi de jeans şi un tip special de jachetă.

    Aceste articole vestimentare, realizate dintr-un material pe bază de argint, care blochează semnalele electrice, vor fi lansate pe piaţă în luna februarie.

    Pantalonii vor fi comercializaţi la preţul de 151 de dolari, iar jacheta, la preţul de 198 de dolari.

    Compania Disklabs a utilizat o tehnologie similară pentru a produce de curând un tip special de portofel care, la fel ca jeanşii Betabrand, blochează semnalele RFID. Aceeaşi companie a creat şi o gamă de genţi şi poşete care blochează semnalele telefoanelor mobile. Aceste genţi sunt folosite de poliţiştii americani pentru a depozita telefoanele mobile confiscate de la suspecţi.

    Luna trecută, BBC a anunţat că datele şi înregistrările existente în mai multe telefoane mobile confiscate de poliţiştii din Marea Britanie au fost şterse în totalitate, de la distanţă, de autori necunoscuţi, întrucât acele dispozitive nu erau depozitate în spaţii securizate.

  • Pantaloni care pot să prevină “furtul digital”, creaţi de o companie americană

    Aceşti pantaloni vor fi realizaţi de compania americană Betabrand în colaborare cu Norton, o renumită firmă specializată în crearea de programe antivirus pentru computere.

    Pantalonii sunt creaţi pentru a-i împiedica pe piraţii cibernetici să acceseze ilegal paşapoartele înzestrate cu frecvenţe radio de identificare (RFID) şi cardurile de plată fără contact. Sistemele de plată fără contact sunt reprezentate de cărţi de credit, brelocuri electronice, cardurile inteligente şi alte dispozitive (precum telefoanele mobile) care folosesc tehnologiile “radio frequency identification” şi “near field communication” pentru a efectua plăţi securizate.

    Potrivit experţilor în domeniul securităţii electronice, furtul digital a devenit o problemă tot mai mare în ultimii ani.

    Compania Betabrand, care are sediul general la San Francisco, şi inginerii specializaţi în software de securitate de la Norton s-au asociat în luna octombrie pentru a crea împreună perechi de jeans şi un tip special de jachetă.

    Aceste articole vestimentare, realizate dintr-un material pe bază de argint, care blochează semnalele electrice, vor fi lansate pe piaţă în luna februarie.

    Pantalonii vor fi comercializaţi la preţul de 151 de dolari, iar jacheta, la preţul de 198 de dolari.

    Compania Disklabs a utilizat o tehnologie similară pentru a produce de curând un tip special de portofel care, la fel ca jeanşii Betabrand, blochează semnalele RFID. Aceeaşi companie a creat şi o gamă de genţi şi poşete care blochează semnalele telefoanelor mobile. Aceste genţi sunt folosite de poliţiştii americani pentru a depozita telefoanele mobile confiscate de la suspecţi.

    Luna trecută, BBC a anunţat că datele şi înregistrările existente în mai multe telefoane mobile confiscate de poliţiştii din Marea Britanie au fost şterse în totalitate, de la distanţă, de autori necunoscuţi, întrucât acele dispozitive nu erau depozitate în spaţii securizate.

  • Cord Blood Center, bancă de celule stem, a cerut instanţei intrarea în insolvenţă

    Cord Blood Center Grup operează în România prin două companii: CBC Laboratories şi Cord Blood Center Medical.

    Cord Blood Center Medical şi CBC Laboratories au fost scutite de către ANAF Cluj de plata TVA, începând din anul 2009, pentru serviciile legate de procesarea şi stocarea sângelui ombilical, acestea fiind asimilate serviciilor medicale. Cu toate acestea, recent, ANAF Cluj a revenit asupra deciziei comunicate în formă oficială în 2009 celor două companii şi a solicitat acestora achitarea retroactivă a TVA-ului aferent ultimilor cinci ani. Practic, nişte sume inexistente până acum au devenit peste noapte datorii restante, se arată într-un comunicat al companiei.

    Cord Blood Center este unul dintre cei mai mari jucători în piaţa locală de recoltare şi stocare de celule stem.

    “Am depus contestaţie împotriva acestei decizii comunicate de ANAF Cluj. În paralel dorim să începem procesul de reorganizare judiciară, în conformitate cu decizia instanţei, pentru a securiza din toate punctele de vedere cele două companii care operează în România. Este foarte important de ştiut că această procedură judiciară nu va afecta în niciun fel angajamentele şi serviciile asumate de Cord Blood Center faţă de clienţii săi existenţi sau viitori. Demersul acesta a fost iniţiat de noi în scopul de a revitaliza procesele de management al afacerii. El nu interferează cu aspectele medicale ale activităţii noastre, unde discutăm de mecanisme extrem de bine reglementate, care sunt parte integrată din grupul internaţional Cord Blood Center, unul dintre liderii europeni în domeniu”, a declarat Zohdy Hamid, fondatorul Cord Blood Center.

    Mai multe amănunte pe zf.ro

  • Cord Blood Center, bancă de celule stem, a cerut instanţei intrarea în insolvenţă

    Cord Blood Center Grup operează în România prin două companii: CBC Laboratories şi Cord Blood Center Medical.

    Cord Blood Center Medical şi CBC Laboratories au fost scutite de către ANAF Cluj de plata TVA, începând din anul 2009, pentru serviciile legate de procesarea şi stocarea sângelui ombilical, acestea fiind asimilate serviciilor medicale. Cu toate acestea, recent, ANAF Cluj a revenit asupra deciziei comunicate în formă oficială în 2009 celor două companii şi a solicitat acestora achitarea retroactivă a TVA-ului aferent ultimilor cinci ani. Practic, nişte sume inexistente până acum au devenit peste noapte datorii restante, se arată într-un comunicat al companiei.

    Cord Blood Center este unul dintre cei mai mari jucători în piaţa locală de recoltare şi stocare de celule stem.

    “Am depus contestaţie împotriva acestei decizii comunicate de ANAF Cluj. În paralel dorim să începem procesul de reorganizare judiciară, în conformitate cu decizia instanţei, pentru a securiza din toate punctele de vedere cele două companii care operează în România. Este foarte important de ştiut că această procedură judiciară nu va afecta în niciun fel angajamentele şi serviciile asumate de Cord Blood Center faţă de clienţii săi existenţi sau viitori. Demersul acesta a fost iniţiat de noi în scopul de a revitaliza procesele de management al afacerii. El nu interferează cu aspectele medicale ale activităţii noastre, unde discutăm de mecanisme extrem de bine reglementate, care sunt parte integrată din grupul internaţional Cord Blood Center, unul dintre liderii europeni în domeniu”, a declarat Zohdy Hamid, fondatorul Cord Blood Center.

    Mai multe amănunte pe zf.ro

  • WikiLeaks: Operaţiuni ţintite ale SUA în Afgaistan au avut un efect limitat, raporta CIA în 2009

    Aceste operaţiuni au contribuit “moderat” la lupta contra liderilor Al-Qaida în Irak, adăuga Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) într-un rezumat al raportului său intitulat “Cum să fie transformate operaţiunile contra unor ţinte de mare valoare într-un instrument eficient contra insurecţiei”.

    “Coaliţia a depus eforturi susţinute începând din 2001 pentru a ţinti lideri talibani, însă influenţa limitată a Guvernului (afgan) în afara Kabulului a obstrucţionat integrarea eforturilor vizând HVT în alte elemente militare şi nemilitare contra insurecţiei”, afirma CIA în raport.

    “Folosirea de către lideri talibani de rang înalt a Pakistanului ca sanctuar a complicat, de asemenea, eforturile ţintirii HVT”, iar talibanii “au o foarte mare capacitate de a-i înlocui pe liderii pierduţi”, sublinia CIA.

    În Irak, Al-Qaida a pierdut mai întâi o serie de lideri, dar şi numeroşi emiri, însă “aceste pierderi nu au domolit prea mult determinarea Al-Qaida”.

    Operaţiuni contra HVT, în 2007, s-au adăugat ulterior acţiunilor coaliţiei şi unor sunniţi irakieni, ceea ce a “contribuit la declinul lor de atunci încoace”, aprecia CIA.

    Agenţia, care a evaluat aceste operaţiuni în mai multe ţări – Peru, Columbia, Irlanda de Nord, Algeria, Sri Lanka sau Israel pentru OLP şi Hamas -, a recunoscut că ele au avut efecte “pozitive”, “subminând eficienţa” insurgenţilor, reducându-le susţinerea, divizându-le mişcările sau alterându-le strategia în favoarea Guvernului ţării respective.

    Însă Agenţia a recunoscut totodată că aceste operaţiuni aveau şi efecte “negative”, deoarece ele “pot creşte nivelul susţinerii” insurgenţilor şi influenţa Guvernul ţării respective “să neglijeze alte aspecte ale strategiei sale” contra rebelilor. Aceste operaţiuni alterează, de asemenea, strategia rebelilor, astfel încât ei ies “favorizaţi”. Ele “consolidează legăturile unei grupări armate cu locuitorii” sau “radicalizează” restul liderilor.

    Preşedintele american Barack Obama, care s-a instalat la putere în ianuarie 2009, a multiplicat între timp aceste operaţiuni controversate, efectuate prin bombardamente aeriene sau tiruri cu avioane fără pilot, ca în nord-vestul Pakistanului.

    WikiLeaks se află la originea difuzării în 2010 a 250.000 de telegrame diplomatice americane şi 500.000 de rapoarte militare clasate “secret al Apărării”.