BusinessMagazin

Author: adison

  • Povesti despre retail

    Care este legatura dintre comoditatea cumparatorilor si vanzarile unui mare magazin? Vanzari mai mici, ar tinde sa spuna romanii, pentru care cumparaturile inseamna a merge la magazin. Ei bine, nu-i asa peste tot in lume. Si in retail, tehnologia poate face diferenta.

    In urma cu zece ani, cei doi mari retaileri englezi – Tesco si Sainsbury – au indraznit sa priveasca spre comertul electronic. Evaluarile, rapoartele si numeroasele sedinte i-au condus insa spre doua decizii diferite. Iar viitorul celor doua organizatii a depins in mod direct de acele decizii. Tesco este acum cel mai puternic retailer din tara, de departe, iar Sainsbury a pierdut – spectaculos – teren. Care a fost greseala unuia si care a fost decizia de geniu a celuilalt? Sainsbury a spus „OK, sa facem un departament de «delivery» (livrare) cu tineri care sa care cu bicicleta cumparaturile la domiciliu“. Tesco, in schimb, a investit milioane de lire sterline ca sa-si dezvolte, ca la carte, aceasta „aripa“.

    A construit magazin virtual, a organizat logistic un departament. Si-n 2004, vanzarile electronice ale Tesco au reprezentat aproape o treime din toata afacerea – in vreme ce Sainsbury a batut pasul pe loc. Astfel de calcule si observatii sunt, de regula, rezervate marilor jucatori din piata de retail care au forta si experienta de a lansa proiecte de anvergura. Iar verva cu care a inceput sa se dezvolte comertul modern si in Romania da „teme“ celor specializati in analize. Si daca tot veni vorba de marii jucatori din retail, ne putem astepta sa apara si altii decat cei pe care deja ii vedem sau care au anuntat pana acum ca vor sa vina. „As fi surprins ca Wal-Mart si Tesco sa nu aiba deja pe masa planuri de dezvoltare pentru Romania“, a spus saptamana trecuta la Bucuresti Brian Moore, director executiv al firmei de consultanta EMR-Namnews, firma pe care a facut-o dupa ce a lucrat cateva decenii pentru compania de medicamente Sandoz-Wander si pentru Wella – una dintre cele mai mari companii de cosmetice.

    Totusi, se vorbeste de ani buni despre venirea lui Tesco, cel mai puternic retailer britanic, aici. Despre interesele Wal-Mart pentru piata romaneasca, in schimb, nu prea s-a auzit nimic pana acum. Cu toate acestea, Moore sustine ca e doar o chestiune de timp pana la venirea celor doi si singurul lucru care le deturneaza acum atentia sunt marile piete, gen China, Rusia si India. 

    Totusi, din momentul in care se ia decizia de a intra pe o piata, totul se desfasoara extrem de rapid. Retailerii care au ajuns deja in Romania au preferat politica pasilor marunti, dar Tesco si Wal-Mart, prin natura lor, se definesc tocmai prin agresivitatea in dezvoltare. „De obicei, Tesco tinteste o cota de piata de 25% din retailul unei tari“, spune Moore. Dar care sunt schimbarile care vor avea loc? Cu sau fara Tesco ori Wal-Mart, dezvoltarea retailului modern va inchide multe magazine mici in Romania. „Buticul de la coltul blocului, oricat de familiar ar fi, nu va face fata“, explica Moore.

    De ce? Retailerii moderni si micii buticari au, fiecare, avantajele lor, in fata cumparatorului. Pentru o cutie de lapte sau o bere, nimeni nu bate drumul pana la Carrefour. La coltul blocului poti sa mergi si in papuci de casa. 

    „Poti sa si schimbi cateva cuvinte cu vanzatorul pe care il cunosti de-o viata si care da si pe datorie“, explica Brian Moore. Totusi, daca te gandesti ca pentru conversatie si comoditate platesti mai mult cu 25% fata de super sau hipermarket, balanta se inclina, incet-incet, in favoarea celor din urma. Pana la urma, totul se reduce la costuri. Inseamna oare asta ca micii comercianti vor disparea? Probabil nu. Si poate cel mai concludent exemplu este coabitarea dintre gigantul american Wal-Mart si Aldi, o retea internationala de magazine de dimensiuni mai mici. 

    Simbioza dintre cei doi la fel de reala ca cea dintre rinocer si pasarea-rinocer. Desi Aldi este o retea internationala care cuprinde peste 5.000 de magazine, formatul de magazin pe care il practica este de dimensiuni mici comparativ cu Wal-Mart, care are spatii imense de vanzare. Spre exemplu in SUA, patria mama a celui mai mare retailer mondial, Aldi indrazneste sa-si puna 700 de magazine chiar langa cele ale Wal-Mart.

    Cum supravietuieste Aldi, de ce si, mai ales, cum de permite asta Wal-Mart? In mai toate locatiile pe care le deschide „rinocerul“ Wal-Mart apare si „pasarea“ Aldi. Pe „rinocer“ nu-l deranjeaza, pentru ca vanzarile pe care le face „pasarea“ sunt „firimituri“. Dar cum poate Aldi sa vanda, daca Wal-Mart scoate din buzunarul fiecarui client sute de dolari pentru fiecare „excursie“ la cumparaturi? Afacerea se bazeaza tot pe observatie. Cati dintre cei care isi incarca sacosele in masini nu-si spun „Ah, am uitat sa iau sampon!“. Sau zahar? Dar gandul de a lua la picior, din nou, nesfarsitele raioanele Wal-Mart linisteste orice curajos. Aldi ofera in schimb un magazin mic, cu mult mai putine produse, dar organizat pe principiul „intri, cumperi, iesi“.

    O solutie perfecta de coabitare pentru doi retaileri foarte mari, dar care nu se calca pe picioare. Cand va ajunge Romania o piata la fel de matura? Brian Moore este un optimist. „Doar doi – trei ani, pentru ca aici se aplica deja retetele care dau rezultate bune. Voi nu trebuie sa mai experimentati. Mergeti in salturi.“

  • Ca sa ajungi guru

    Brian Moore este Managing Director al EMR-Namnews, firma engleza de training si consultanta in FMCG si retail. Este si publisher al website-ului kamcity.com si al Namnews, un newsletter global pentru cei din fmcg si retail.

    EXPERIENTA in marketing si pozitii de key account (responsabil de clienti cheie – n.r.) in cadrul Sandoz-Wander si Wella, inainte de a face propria firma de consultanta.

    ARII de expertiza in consultanta: trade marketing (marketing special destinat comerciantilor), marketing, key account management (management pentru clienti cheie).

    ZONE GEOGRAFICE in care activeaza clientii: Uniunea Europeana, Europa Centrala si de Est, Orientul Apropiat, Asia, regiunea americana.

    DIN 1993 a lucrat cu diversi clienti ai Wal-Mart, care au necesitat consultanta pentru extinderea in pietele cheie ale gigantului retailer.

    CLIENTI intre care se numara Beiersdorf, Johnson & Johnson, L’Oreal, Seagram, Unilever si Philip Morris.

  • Consumul intern bate exportul

    In 2005, PIB-ul polonez a crescut cu 3,2% fata de 2004, ajungand la 967,7 miliarde de zloti (34 de miliarde de euro), dupa cum reiese din informatiile furnizate de Biroul pentru Statistici Centrale (GUS).

     

    Desi nu a reusit sa ajunga la cresterea din 2004, cand PIB a crescut cu 5,3%, evolutia PIB in 2005 a fost, potrivit Institutului Gdansk pentru Economiile Pietei (IBnGR), ca o „imagine in oglinda“ a lui 2004, atunci cand proximitatea aderarii la Uniunea Europeana a dus la accelerarea ritmului de crestere economica in prima jumatate a anului, dupa care, in urmatoarele sase luni, a urmat o scadere. In 2005, fenomenul s-a inversat.

     

    Potrivit datelor GUS, productia industriala a Poloniei a crescut anul trecut cu 3,8% fata de 2004, in timp ce sectorul constructiilor a crescut cu 5%, fiind cel mai dinamic domeniu din economia poloneza. In schimb, vanzarile din retail au inregistrat o usoara scadere – de 1% -, in timp ce serviciile de transport au crescut cu un procent.

     

    Conform IBnGR, principala forta de sustinere a economiei Poloniei in 2005 au constituit-o exporturile, care au crescut cu 4,9% (calculat la valoarea actuala a zlotului). In anul 2006 insa, potrivit prognozelor, valoarea exporturilor si cea a cererii interne se vor alinia.

     

    Potrivit calculelor IBnGR, in perioada 2006-2007 economia Poloniei va avea un ritm de crestere mai alert decat cel inregistrat  in 2005, iar PIB-ul ar putea creste cu 4,4% anul acesta si cu 4,9% in 2007.

     

    In fine, cererea interna ar putea creste in 2006 cu 4,1%, in timp ce exporturile vor ramane la acelasi nivel ca in 2005. Datorita cresterii consumului local, exporturile vor influenta in mai mica masura evolutia PIB, per ansamblu, conform institutului.

  • LA PAS, SPRE PAMANTUL FAGADUINTEI

    Desele avertismente din ultima vreme asupra costurilor si dificultatilor integrarii tind sa alimenteze un val de euroscepticism la fel de putin argumentat ca si entuziasmul din anii trecuti, intemeiat pe speranta intr-o Europa care pentru Romania ar insemna numai lapte si miere.

    De-a lungul ultimilor ani, relatia Romaniei cu Uniunea Europeana a fost marcata de un reflex aproape bizar: presa de la noi, daca nu neaparat intreaga opinie publica, urmarea cu sufletul la gura orice declaratie a unui oficial de la Bruxelles sau de la Strasbourg pe tema negocierilor de aderare, incercand sa extraga toate nuantele posibile ale oricarei intorsaturi de fraza si gata sa conchida ca declaratia in cauza e decisiva pentru soarta Romaniei. 

    „Uniunea Europeana“ era o entitate nediferentiata, unde cuvantul comisarului pentru extindere avea aceeasi greutate ca vorbele politicoase spuse in graba de un functionar european aflat in trecere prin Bucuresti sau ca amenintarile unui europarlamentar dornic sa-si fereasca electoratul de primejdia infratirii cu o tara saraca. 

    Treptat, lucrurile s-au mai nuantat, au venit ierarhizarile si explicatiile din culise, menite sa dea statuile jos de pe socluri. Arie Oostlander nu critica Romania pentru ca avea motive, ci pentru ca avea interesul sa promoveze Turcia in UE peste rand; Markus Ferber se opune aderarii Romaniei fiindca e crestin-democrat, deci nemultumit ca orientarea lui ideologica nu prea are priza la noi. 

    Astfel incat efectul a fost o binevenita victimizare a Romaniei: o data ce nu exista criterii obiective in functie de care o tara sa fie acceptata sau respinsa, ci numai jocuri politice si conjuncturi bune sau rele, la ce bun suferinta ca nu suntem la inaltimea cerintelor UE si sfortarile din rasputeri de a le indeplini? Cazuta la mijloc in luptele pentru putere din interiorul Parlamentului European, dintre Parlament si Comisia Europeana, dintre UE si SUA si asa mai departe, Romania n-ar avea deci de facut mare lucru pana in 2007: doar sa-si exercite talentele de lobby si sa spere ca va avea noroc. 

    Rationamentul de mai sus, exprimat voalat in cateva ocazii dupa votul de saptamana trecuta din Parlamentul European, e doar ultimul din cele cateva care incearca sa relativizeze pe cat posibil raspunderea Romaniei fata de clubul european si sa ofere astfel confort psihic unei societati demoralizate de graba cu care e silita acum sa recupereze intarzierea pregatirii pentru Uniunea Europeana. 

    Un alt rationament de relativizare, inca mai cunoscut, se hraneste din ceea ce se intampla acum in economia occidentala. Statele din Est, „noua Europa“, cu forta lor de munca ieftina si dispusa sa lucreze peste program, cu impozitele lor scazute, sunt un soi de cal troian pentru Europa sociala, unde vor sfarsi prin a impune modelul american de piata a muncii, flexibila pana la limita acrobatiei. 

    Prin urmare, antipatia occidentalilor fata de dumping-ul estic ii va face pe acestia sa impiedice pe cat posibil accesul unui nou val de tari candidate, carora li se vor gasi noduri in papura inexistente, gen coruptie, justitie nereformata, prea multi agricultori pe cap de locuitor. Sau, in cazul altor tari, cate o centrala nucleara nesigura ori cate un general care ar trebui sa achite nota de plata pentru Bosnia.

    In fine, un alt rationament de relativizare a raspunderii Romaniei fata de UE porneste de la premisa ca pentru societatea si economia tuturor tarilor candidate, cerintele UE sunt nepotrivite intr-un fel sau altul, ca un pat al lui Procust, unde unii intra scurtati de cap, altii cu oasele rupte. 

    Din acest punct de vedere, Uniunea pare pentru economia reala a Romaniei ceea ce FMI a fost ani de-a randul pentru cea financiara – un instrument de coercitie absurda. Sa se inchida mii de fabrici doar fiindca scapa ceva bacterii in plus la kilogramul de cotlete ? Sa nu mai putem produce cat lapte sau otel vrem? I-am vazut deja pe taranii polonezi care au iesit sa protesteze cu vacile la guvern. Nici Elvetia, nici Norvegia, ba chiar nici SUA nu respecta cotele de productie ori standardele de mediu ale UE si iata ca traiesc foarte bine.

    Aceasta logica are in plus avantajul ca serveste de minune luptelor politice din tara. Dupa ce fosta guvernare i-a obisnuit pe cetateni cu ideea unui pamant al fagaduintei la care vom ajunge in 2007, actuala guvernare avertizeaza neincetat ca de fapt ne asteapta falimente, cresteri de preturi si somaj in masa, pentru ca vechiul regim a negociat prost conditiile de aderare. 

    Raspunsul opozitiei a venit sub forma unei sugestii deloc inocente. Adrian Severin lansa acum catva timp ideea ca exista o categorie de oameni de afaceri de la noi ale caror interese vor fi afectate de aderarea Romaniei la UE, astfel incat fac tot posibilul sa amane momentul. 

    Businessmanii cei eurosceptici ai lui Severin ar propaga deci ideea ca economia tarii nu e pregatita sa se integreze si chiar ar incerca sa impinga actuala putere spre o atitudine atat de sfidator proamericana in chestiuni delicate pentru relatiile dintre SUA si UE, incat aderarea Romaniei in 2007 sa ajunga inacceptabila pentru Bruxelles.

    Deocamdata, euroscepticismul in randul celor mai multi oameni de afaceri de la noi e insa dezarmant de spontan. Exportatorii veniti la BNR cu cererea ca leul sa fie depreciat la loc ori bancherii suparati ca dobanzile sunt impinse in jos prea repede spre nivelul celor din Vest se manifesta ca niste eurosceptici, chiar daca putini dintre ei se considera ca atare. 

    La polul opus sunt capsunarii si salahorii care au plecat sa vada cum arata pamantul fagaduintei din UE si au incercat pe pielea lor integrarea Romaniei: cu autocare intoarse de la granita, cu atentate care ii ucid in trenuri si cu cate un DJ Syto care ii afuriseste fiindca lucreaza si duminica. Nimic din toate acestea nu i-a descurajat si nu i-a facut eurosceptici. Instinctiv, ei stiu ca fara integrarea in UE, Romania va ramane vesnic locul de unde sunt siliti sa plece ca sa scape de saracie. Chiar daca, pret de inca niste ani buni dupa integrare, vor fi nevoiti sa trimita in tara tot bani castigati din capsunele altora. Cine greseste si cine are dreptate in privinta aderarii? BUSINESS Magazin a incercat sa ofere cateva argumente – daca nu pentru un raspuns transant, cel putin pentru o reflectie mai realista.

  • Germania nu se dezice de Mahomed

    Cum era de asteptat, tensiunile iscate in ultima perioada intre lumea islamica si cea crestina au atins si comertul: tot mai multe produse provenind din tari europene sunt interzise in tarile arabe.

     

    Pentru ca este unul dintre principalii parteneri comerciali vest-europeni ai Orientului Mijlociu si mai ales ai Iranului, Germania are mult de pierdut pe plan economic daca relatiile dintre natiunile islamice si Occident se inrautatesc, scrie Deutsche Welle. „Iranul este cel mai important partener comercial al Germaniei in regiune“, spune Jens Nagel, expert in cadrul Federatiei Germane a Vanzarii En-gros si a Comertului Exterior.

     

    Exporturile Germaniei catre Iran s-au ridicat anul trecut la aproximativ 4,5 miliarde de euro, in timp ce comertul cu Siria si Liban a ajuns la valoarea de 450 de milioane de euro. Principalele arii de interes comercial au fost sectorul chimic si produsele industriale. Nu toti analistii sunt insa ingrijorati. In ciuda tensiunilor de natura religioasa, noul presedinte iranian Mahmoud Ahmadinejad are nevoie de Uniunea Europeana ca partener comercial, pentru a-si putea respecta promisiunea de a implementa reformele atat de necesare statului pe care acesta il conduce.

  • CE SE VA INTAMPLA IN 2006?

    Cum vad marii jucatori asezandu-se agentiile de media in 2006? BUSINESS Magazin a realizat un set de intrebari pe marginea acestui subiect si a selectat din raspunsurile reprezentantilor agentiilor care au raspuns la acest sondaj: Oana Petroff (managing director, MindShare), Octav Popescu (managing director, Initiative Romania), Stefan Iordache (managing partner, Leo Burnett/Starcom & Starlink), Miki Vartosu (managing director, Mediacom), Carmen Lixandru (general manager, Media Direction).

     

    TACTICI DE CONSOLIDARE: Vom asista la: 1. Posibile disparitii de agentii internationale care nu mai au o justificare strategica pentru clienti sau 2. La cuplarea mai multor retele intr-una singura, din motive similare; 3. Pot aparea reorganizari in cadrul unor retele, determinate de trendul de reintoarcere la full service. 4. Cat despre media, vor mai aparea alti actori internationali pe piata noastra cu siguranta. Cred ca in etapa imediat urmatoare, schimbarile determinate de factori locali vor fi mult mai numeroase decat cele dictate de schimbari sau achizitii internationale“ (Stefan Iordache). Miki Vartosu anticipeaza cresterea interesului marilor retele pentru Romania. „In primul rand, vom asista la achizitii. Iar obiectivele de new business se vor focusa atat pe atragerea de clienti noi, dar si pe achizitii. Uneori e mai simplu sa cumperi o agentie cu 3-4 clienti, daca ROI-ul justifica miscarea. In Ungaria si Polonia au avut loc astfel de achizitii“, a spus Vartosu.

     

    DESPRE MISCARILE ANUNTATE: A. Parteneriatul dintre OMD si Media Direction (MD), B. Fuziunea dintre Zenith si Opti Media si C. Venirea pe piata a unui nou jucator, United Media sunt astfel comentate. 1. Oana Petroff: „Parteneriatele sau fuziunile intre companiile de media influenteaza in doua directii piata: in primul rand, apar mutari ale clientilor de la o agentie la alta ca efect al aplicarii sau extinderii in Romania a unor contracte de media globale pe care compania-mama le deruleaza. A fost cazul Zenith Optimedia care a preluat Nestlé si L’Oreal la sfarsitul anului 2005 (de la McCann, n.r.), va fi probabil cazul OMD care nu conta ca jucator foarte important pe piata, insa este de asteptat ca dupa incheierea parteneriatului cu MD, clienti importanti pe care OMD ii serveste in alte parti ale lumii sa doreasca sa isi deruleze operatiunile de media in Romania prin OMD/MD, un jucator mai capabil prin unirea de forte. In al doilea rand, apare o noua configurare a pietei in relatia cu furnizorii, care vor sta la masa cu jucatori ce discuta despre bugete mult mai mari, posibil cu influenta asupra preturilor de cumparare de spatiu media si asupra modului in care proprietarii de media gandesc asezarea preturilor in functie de nivelul de buget. 2. Octav Popescu: „Venirea United Media nu va influenta in nici un fel piata. Dar parteneriatele dintre OMD si MD si fuziunea anuntata dintre Zenith si Opti Media vor genera o dinamica in crestere, in mai multe directii, asa cum piata locala nu a vazut in ultimii ani“.

     

    IERARHIE: Ca volum de business, cum va arata ierarhia principalilor cinci jucatori? „La start, in ciuda faptului ca Opti Media si OMD nu vor aduce contributii semnificative in parteneriatele despre care am vorbit mai sus, Zenith Media si Media Direction isi vor disputa primul loc in ierarhie. Urmeaza Starcom, Initiative, McCann si MindShare. Insa suntem doar la inceput de an, sunt in desfasurare multe pitch-uri de media si, in plus, asistam la o serie de realinieri globale sau regionale ale unor conturi precum Unilever (Initiative), Wrigley (MindShare) si Gilette (Starcom). Toate acestea pot aduce schimbari importante in ierarhia jucatorilor pe piata media“ (Octav Popescu)

     

    ESTIMARE BUSINESS ATRAS IN 2006. 1. „Estimam o crestere a volumului de business cu 20% fata de anul anterior“ (Oana Petroff despre MindShare) 2. „O crestere de peste 35% a volumului nostru“ (Stefan Iordache despre Starcom si Starlink) 3. „O crestere de 25-30%“ (Carmen Lixandru despre Media Direction) 4. „Acum, la inceputul anului 2006, Initiative Romania are contracte in valoare de 21 de milioane de euro. Pana la sfarsitul anului, speram sa atingem chiar si 25 de milioane de euro“ (Octav Popescu despre Initiative).

     

    MASURI DE PREADERARE: Cum ar trebui sa se pregateasca agentiile de media in vederea aderarii la UE? 1. „Cu burta pe carte! Cel mai important pas pe care trebuie sa il faca este cel al masurarii directe a impactului campaniilor de comunicare. ROI – Return On Investment – este un concept inca rar folosit. Trebuie sa treaca de la simplu negociator de CPP (Cost-Per-Point, costul pe punct de audienta, n.r.) la cel de consultant de business“ (Stefan Iordache). 2. „Ne concentram pe zona de masurare a impactului publicitatii neconventionale si pe folosirea unor instrumente de planificare si strategie mai avansate“ (Oana Petroff); 3. „Marii jucatori din afara pun mai mult decat cei autohtoni accentul pe cercetare si pe strategie. Ceea ce nu inseamna ca arhitectura serviciilor media se va modifica structural, ci ca se va dezvolta in baza cerintelor pietei“

  • CAREUL DE ASI

    WPP, Publicis, Omnicom si Interpublic sunt „The Big Four“ in publicitatea mondiala. Cumulat, companiile de media ale celor patru grupuri au invartit in 2005 bugete de reclama de peste 148 de miliarde de dolari in 40 de piete dezvoltate, potrivit previziunilor RECMA pentru 2005 (vezi nota). Careul celor patru giganti este prezent in formula completa si pe piata romaneasca. Mai jos, o radiografie a celor mai mari clienti ai agentiilor de media din Romania, detinute de sau afiliate la cele patru grupuri mondiale (listarea grupurilor s-a facut conform ierarhiei mondiale, iar a clientilor – in ordine alfabetica). Au fost listati si clientii agentiilor cu divizia de media incorporata (numiti clienti de media). Sursa valorilor: Ministerul de Finante, bilantul pe 2004 (ultimele date disponibile; sumele sunt aproximative si au fost calculate la valoarea medie a euro in 2004).

     

    WPP    VOLUMUL DE BUSINESS MONDIAL: 54,3 miliarde de dolari (2005)

    in Romania

    CIFRA DE AFACERI (2004)

    PROFIT NET

    Clienti actuali

    MEDIACOM (GREY)

    N/A*

    N/A*

    AVAS, Nokia, Petrom, Procter & Gamble, RomTelecom

    MEDIA INSIGHT (OGIVLY)

    8,2 mil. euro

    471.000 euro

    Beiersdorf, Coty, Elite, Ferrero, Michelin, Novartis, Plus Discount, Tchibo, Volvo

    MINDSHARE (OGILVY)

    21,3 mil. euro

    199.000 euro

    BAT, Samsung, Telemobil (Zapp), Unilever

    SCALA JWT**

    1,5 mil. euro

    36.000 euro

    Banc Post, Parmalat

    MEDIADGE PARTNERSHIP & Y&R/TEAM ADVERTISING***:

    3,2 mil. euro

    63.000 euro

    Colgate Palmolive, Danone, TiriacAuto, Xerox

    *MEDIACOM A FOST INFIINTATA IN ROMaNIA IN 2005, INSA GREY – DIN CARE MEDIACOM FACE PARTE – A AVUT O CIFRA DE AFACERI DE 15,4 MILIOANE DE EURO SI UN PROFIT DE 421.000 DE EURO **AGENTIA ESTE FULL-SERVICE SI ARE DEPARTAMENT DE MEDIA INTEGRAT (PENTRU PLANIFICAREA SI INVESTITA BUGETELOR DE RECLAMA ALE CLIENTILOR). DATELE DE BILANT REFLECTA INTREAGA ACTIVITATE A AGENTIEI  ***AGENTIA NU A FURNIZAT CLIENTII DEFALCAT. Y&R ESTE FULL-SERVICE SI SPUNE CA ARE DEPARTAMENT DE MEDIA INTEGRAT. DATELE DE BILANT REFLECTA INTREAGA ACTIVITATE A AGENTIEI. VALORILE EXPRIMATE SUNT OBTINUTE DIN CUMULAREA DATELOR Y&R/TEAM ADVERTISING CU CELE APARTINaND MEDIAEDGE PARTNERSHIP

     

     

    PUBLICIS       VOLUMUL DE BUSINESS MONDIAL: 38,7 miliarde de dolari (2005)

    in Romania

    CIFRA DE AFACERI (2004)

    Profit net

    Clienti actuali

    STARCOM (LEO BURNETT)

    12,2 mil. euro

    433.000 euro

    Altex, Avon, BCR, Kraft Foods, P&G (toate brandurile cu exceptia Gillette), Philip Morris, Western Union

    STARLINK (LEO BURNETT)

    1,1 mil. euro

    115.000 euro

    Cris-Tim, Cristalex, Fuchs Condimente, Romstal

    OPTI MEDIA (PUBLICIS)

    8,5 mil. euro

    36.000 euro

    British Airways, Finansbank, Germanos, Hochland, HP, L’Oreal (Maybelline, Garnier – planificare), OMV

    ZENITH MEDIA (SAATCHI & SAATCHI)

    12,4 mil. euro

    153.000 euro

    BRD, Carrefour, Caroli Food, Electrolux, ING Group, LG Electronics, L’Oreal, Nestlé, SAB Miller, Toyota

     

     

    OMNICOM    VOLUMUL DE BUSINESS MONDIAL: 28,5 miliarde de dolari (2005)

    in Romania

    CIFRA DE AFACERI (2004)

    Profit net

    Clienti actuali

    MEDIA DIRECTION (GRAFFITI BBDO)

    16,7 mil. euro

    165.000 euro

    Automobile Dacia, Dr. Oetker, HAT-Samsung, Holcim, Masterfoods, Pepsi & QAB, Renault Romania, Star Foods, Supreme, Ultra Pro Computers, Walmark, Wrigley

    OMD (TBWA, DDB)

    6 mil. euro

    pierdere de 220.000 euro

    Alpha Bank, BenQ Mobile/ Siemens, Dell, Henkel & Schwarzkopf (brandurile de detergenti si cosmetice), McDonald’s, Perfetti Van Melle (Mentos, Alpenliebe)

     

     

    INTERPUBLIC           VOLUMUL DE BUSINESS MONDIAL: 26,4 miliarde de dolari (2005)

    in Romania

    CIFRA DE AFACERI (2004)

    Profit net

    Clienti actuali

    BRAND CONNECTION (LOWE & PARTNERS)

    504.000 euro

    16.300 euro

    Asiban, imedia, Jolie Ville, Medic One

    FCB*

    368.000 euro

    4,5 mil. euro

    Lafarge, Lavazza, Piraeus Group

    UNIVERSAL MCCANN (MCCANN ERICKSON)*

    26 mil. euro

    953.000 euro

    A&D Pharma (Sensiblu), Coca-Cola, Connex Vodafone, Flanco, General Motors (Opel, Chevrolet), GSK (brandurile internationale), Interbrew, Johnson Wax, Ozone.

    INITIATIVE MEDIA (LOWE & PARTNERS)

    13 mil. euro

    212.000 euro

    GSK, Innovatics, Johnson & Johnson, Orange, Mol, Pernod Ricard (Chivas, Jameson), Raiffeisen Group.

     

    *AGENTIA ESTE FULL-SERVICE SI ARE DEPARTAMENT DE MEDIA INTEGRAT (CEL CARE FACE PLANIFICAREA SI INVESTITA BUGETELOR DE RECLAMA ALE CLIENTILOR). DATELE DE BILANT REFLECTA INTREAGA ACTIVITATE A AGENTIEI

     

    NOTA: 1. SUMA VALORILOR PROVIZORII ESTIMATE DE RECMA PENTRU 2005 (PaNA LA INCHIDEREA ANULUI FISCAL; RAPORTUL FINAL VA FI DISPONIBIL IN APRILIE). RECMA ESTE, CONFORM PROPRIILOR DECLARATII, SINGURA COMPANIE DIN LUME CARE CERCETEAZA AGENTIILE DE MEDIA. PaNA IN PREZENT, RECMA A INVESTIGAT 400 DE AGENTII DE MEDIA DIN 40 DE TARI. ROMaNIA NU ESTE PREZENTA IN ACEST STUDIU, DAR RECMA FACE EFORTURI IN ACEASTA DIRECTIE, AU SPUS OFICIALI AI COMPANIEI PENTRU BUSINESS MAGAZIN. DACA ROMaNIA VA CONTA PENTRU ACEST RAPORT – ACEST LUCRU VA DEPINDE DE SPRIJINUL PE CARE RECMA IL VA PRIMI DE LA AGENTII. 2. SURSA CLIENTILOR: AGENTIILE

  • America isi redistribuie diplomatii

    Sunt prea multi diplomati americani in Europa. Afirmatia apartine secretarului de stat american Condoleezza Rice si a fost facuta in cadrul unui discurs tinut la Universitatea Georgetown din Washington, pe tema problemelor diplomatice din secolul al XXI-lea, scrie revista italiana Panorama.

     

    „Trebuie sa incepem redistribuirea fortelor noastre diplomatice in lume. Actualul plasament nu mai reflecta realitatea: avem acelasi numar de functionari in Germania, care are 82 de milioane de locuitori, ca in India, o tara de zece ori mai mare, unde locuiesc peste un miliard de locuitori“, a explicat Condoleezza Rice.

     

    In urmatoarele luni vor fi transferati in India, China, Liban si Nigeria 100 de diplomati americani care, in prezent, ocupa functii in capitale europene. Treptat, prezenta diplomatilor americani va creste si in alte tari.

    Iar vizate nu vor fi doar capitalele, ci si alte orase importante, scrie Panorama. In acest moment, serviciul diplomatic american este deservit de 7.439 de functionari, angajati in 264 de misiuni diplomatice.

     

    Sunt nenumarate zone in lume unde diplomatia americana nu a ajuns inca (in jur de 200 de orase cu peste un milion de locuitori). Ca o comparatie, Italia are 5.377 de diplomati care ocupa 338 de sedii. Margherita Boniver, subsecretar in Ministerul de Externe italian, crede ca Italia ar trebui sa-si „consolideze prezenta fie in tarile care si-au sporit importanta economica, fie in state ca Afganistan care, datorita crizelor regionale, au devenit puncte de interes pentru actiunile diplomatice“.

  • Retailul e pe cai mari in Rusia

    Numarul miliardarilor rusi in dolari a crescut cu o treime anul trecut, ajungand la o cifra rotunda – 50. Pe lista apar, pentru prima oara, si nume din industria retailului, se arata intr-un raport publicat saptamana trecuta de revista ruseasca Finans. Tinand cont ca sectorul de retail continua trendul ascendent, anul viitor ar putea figura pe lista alti sapte afaceristi care activeaza in domeniu, crede Igor Terentiev, unul din autorii studiului.

     

    „Comertul din zona retailului, in forma sa civilizata, de-abia a inceput, iar investitorii sunt constienti de viitoarele cresteri“, spune Terentiev. Potrivit topului Forbes pentru 2004, publicat anul trecut, 30 din primii 100 de bogati ai Rusiei sunt miliardari in dolari, insa, potrivit revistei Finans, acestia au fost in numar de 39.

    Limitandu-ne doar la retail, primul loc ii revine lui Andrei Rogaciov, unul dintre fondatorii celui mai mare lant de supermarketuri din Rusia, Pitaiorocika, cu o avere estimata de Finans la 1,2 miliarde de dolari.

     

    O crestere semnificativa fata de anul trecut, cand veniturile personale ale lui Rogaciov insumau 300 de milioane de dolari. Rogaciov este urmat la mica distanta de producatorul de bere Rustam Tariko, cu o avere personala de 1,16 miliarde de dolari, si de Serghei Galitchi, fondatorul lantului de magazine de discount Magnit, ale carui finante personale se ridicau anul trecut la 1,05 miliarde de dolari. Numarul rusilor a caror avere depaseste un miliard de ruble (35 de milioane de dolari) a crescut in 2005 cu peste 50%, ajungand la 720 de persoane, dintre care 27 femei. Cresterea reflecta iesirea treptata a rusilor din economia neagra si gri, spune Chris Davies de la AVC Advisory.

  • Internetul creste profitul postei

    Firmele care ofera servicii postale s-au temut ca aparitia internetului inseamna disparitia lor. Dar s-au lamurit curand ca se inselau.

     

    Internetul inseamna mult mai mult decat posta electronica. Inseamna cumparaturi online. In prezent, profiturile companiilor de servicii postale si ale celor de curierat rapid cresc vertiginos datorita Web-ului, observa revista The Economist.

     

    De exemplu, luna decembrie a anului trecut a fost pentru compania de curierat rapid FedEx cea mai aglomerata de pana acum, compania livrand aproape noua milioane de colete intr-o singura zi. In acelasi timp, in Statele Unite, retailerii online au stabilit si ei un record. In afara de biletele de calatorii, cumparaturile online au atras anul trecut in jur de 82 de miliarde de dolari, cu 24% mai mult ca in 2004, potrivit comScore Networks. Majoritatea hainelor, softurilor, jucariilor si produselor de gradinarit cumparate via internet au fost livrate prin intermediul firmelor de curierat.

     

    Outsourcing-ul are si el un cuvant important de spus in profitabilitatea curieratului. Tot mai multe produse sunt livrate din fabrica direct catre consumator. Anul trecut, intr-o dupa-amiaza dinaintea Craciunului, UPS – o alta mare companie de curierat rapid – a expediat un numar record de 225.000 de colete internationale prin intermediul hub-ului sau de transport aerian de marfa, situat pe aeroportul Cologne din Germania.

     

    „Internetul a avut un impact imens asupra afacerilor noastre“, declara David Abney, presedintele UPS la nivel international, facand referire la cele peste 14 milioane de pachete pe care firma le distribuie zilnic in toata lumea.

     

    Este interesant cum serviciile postale, considerate depasite in momentul aparitiei internetului, au reusit nu doar sa supravietuiasca, dar chiar sa faca profituri mai mari, ajutate de acesta. Un bun exemplu este serviciul postal american care, in patru ani de profituri, a reusit in sfarsit sa scape de datoria de 11 miliarde de dolari.

     

    Desi, urmarind previziunile pozitive, companiile de curierat continua sa investeasca sume importante in achizitionarea de echipament de zbor si nave maritime, piata nu e lipsita de obstacole. Pe 2 februarie, Amazon – cel mai mare retailer online – a anuntat o crestere a vanzarilor de 17%, dar in acelasi timp profiturile au scazut gratie taxelor mari de expediere.

     

    O alta amenintare o constituie retailerii „reali“, printre care si gigantul Wal-Mart, care isi creeaza propriile magazine pe internet. Clientii au astfel posibilitatea de a cumpara online si de a „ridica“ produsul din magazine, fara a mai plati taxele de expediere si fara a mai fi nevoiti sa stea acasa in asteptarea curierului.