BusinessMagazin

Author: adison

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Mihai Marcu, locul al 12-lea

    MedLife, o companie fondată în urmă cu 18 ani, operează o reţea de 11 clinici de mari dimensiuni, opt laboratoare, şase spitale, însă din cadrul grupului mai fac parte şi alte entităţi.

    Compania aşteaptă în acest an o cifră de afaceri de peste 80 de milioane de euro. Pe lângă familia Marcu, care deţine pachetul majoritar, din acţionariatul companiei mai fac parte IFC (divizia de investiţii private a Băncii Mondiale) şi fondul de investiţii SGAM.

    Mihai Marcu face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Un tânăr a încercat să ia un credit, dar zeci de bănci l-au refuzat. Reacţia sa le-a făcut apoi să regrete

    Sam Hodges este cofondator şi managing partner al Funding Circles, o instituţie specializată în acordarea creditelor pentru companii mici şi mijlocii.

    În 2007, el conducea o reţea de săli de fitness şi a decis să ceară ajutor financiar instituţiilor bancare pentru a-şi extinde afacerea. Deşi businessul său era profitabil, iar scoring-ul său (evaluarea clientului de către instituţia financiară) era suficient de mare, Sam Hodges a fost refuzat de toţi cei cărora le-a cerut ajutorul. După cel de-al 96-lea refuz, bărbatul a înţeles deficienţele sistemului american de creditare, relatează Business Insider.

    Companiile mari, cu venituri de sute de milioane de dolari şi sute de angajaţi, primeau cu uşurinţă credite de peste cinci milioane de dolari. Dar pentru companiile mici şi mijlocii, cu mai puţin de 50 de angajaţi, sumele oferite erau mult mai mici. “Există o diferenţă foarte mare, şi ea creşte în fiecare an”, povesteşte Hodges.

    Antreprenorul a decis să lanseze un portal online, numit Emergence Landing Network, care să ofere bani rapid micilor proprietari, evitând procedurile complicate impuse de bănci. Sistemul gândit de Sam Hodges pune faţă în faţă investitorii şi oamenii de afaceri, obţinând un anumit comision din fiecare tranzacţie.

    În 2013, afacerea lui Hodges a fuzionat cu Funding Circle, un business similar din Marea Britanie. Din 2010 până în prezent, împrumuturile tranzacţionate prin platformă au depăşit 750 de milioane de dolari, iar pentru 2015 se aşteaptă la depăşirea barierei de un miliard.

    Fondurile mari de investiţii precum Accel Partners sau Index Ventures au fost atrase de idee şi au investit în compania lui Hodges aproape 150 de milioane de dolari, pentru a ajuta dezvoltarea viitoare a platformei.

  • Transnistria, pregătită se furnizeze electricitate regiunii ucrainene Odesa

    “Avem posibilităţi tehnice de a livra electricitate cel puţin în regiunea Odesa. Suntem îngrijoraţi de problemele cu care se confruntă unele oraşe din Ucraina în ce priveşte alimentarea cu energie”, a declarat Şevciuk, în cursul unei conferinţe de presă, la care au participat jurnalişti străini.

    “Suntem interesaţi de stabilizarea mai rapidă a situaţiei economice atât în Ucraina, cât şi în Republica Moldova“, a subliniat el.

    Şevciuk a menţionat că va livra electricitate regiunii Odesa la tarife convenabile Transnistriei, cu condiţia ca autorităţile de la Kiev să accepte această propunere.

    Rusia, de asemenea, a anunţat că intenţionează să furnizeze cărbune şi electricitate – fără să fie plătite în avans – Ucrainei vecine, care abia reuşeşte să-şi acopere nevoile în acest domeniu, din cauza conflictului dintre armata naţională şi separatiştii proruşi.

    Moscova speră că acest lucru va ajuta la garantarea stabilităţii alimentării cu energie electrică a Peninsulei ucrainene Crimeea, cu populaţie majoritar rusofonă, anexată în martie de către Rusia şi care a fost afectată, în ultima perioadă, de întreruperi importante a alimentării cu electricitate, ordonate de către Kiev.

    Potrivit premierului ucrainean Arseni Iaţeniuk, Ucraina, care nu are suficiente gaze naturale ruseşti şi cărbune din estul ţării, abia reuşeşte să-şi acopere nevoile de electricitate, de unde şi întreruperile de curent în mai multe regiuni, inclusiv cele aflate sub controlul Moscovei.

  • Un avion al companiei malaysiene AirAsia cu 162 de oameni la bord A DISPĂRUT. Pilotul ceruse devierea de la traseu. Aeronava s-ar fi PRĂBUŞIT – FOTO, LIVE TEXT

    UPDATE 10:10 – La bordul avionului se aflau 156 de indonezieni, trei sud-coreeni, un francez, un malaysian şi un cetăţean al Singapore, potrivit AirAsia. Este vorba despre 138 de pasageri adulţi, 16 copii şi un sugar.

    Forţele aeriene indoneziene au anunţat că au trimis două avioane să efectueze căutări într-o regiune la est de Java, la sud-est de Pangkalan Bun, în provincia Kalimantan.

    “Sunt nori, iar regiunea este înconjurată de mare. Încă ne aflăm pe drum, deci nu vom avansa vreo ipoteză despre ceea ce s-a întâmplat cu avionul”, a declarat Hadi Cahyanto, un purtător de cuvânt al forţelor aeriene indoneziene.

    Avionul era exploatat de către AirAsia Indonezia, o sucursală a companiei AirAsia cu sediul la Kuala Lumpur, în Malaysia, care domină piaţa companiilor de low-cost în Asia de Sud-Est.

    “Avionul era în stare bună, dar condiţiile meteorologice nu erau foarte bune”, a declarat directorul general al Aviaţiei Civile indoneziene Djoko Murjatmodjo într-o conferinţă de presă, pe Aeroportul din Jakarta.

    Potrivit lui Mujatmodjo, avionul a depăşit deja cu câteva ore limita de timp pentru epuizarea combustibilului.

    Eforturile de căutare se concentrează asupra unei regiuni situate între Insula Belitung şi Kalimantan, pe coasta de vest a Insulei Borneo, la jumătatea traseului prevăzut al avionului, a adăugat el.

    Singapore a propus un ajutor din partea forţelor aeriene şi Marinei naţionale în cadrul operaţiunilor de căutare a avionului.

    Casa Albă a anunţat că preşedintele american a fost informat despre dispariţia avionului şi că Barack Obama urmăreşte situaţia.

    Celule de criză au fost activate pe aeroporturile Changi de la Singapore şi de la Surabaya pentru primirea rudelor pasagerilor.

     

    UPDATE 09:50 – Compania Malaysia Airlines a scris pe Twitter un mesaj de încurajare pentru familiile celor aflaţi la bordul avionului dispărut al AirAsia

    “Gândurile şi rugăciunile noastre se îndreaptă spre familiile şi prietenii celor aflaţi la bordul QZ8501”, a scris Malaysia Airlines pe contul oficial de Twitter, adăugând eticheta #staystrong (“rămâneţi puternici”).

     

     

    UPDATE 08:57 – Avionul AirAsia s-ar fi prăbuşit în largul Insulei indoneziene Belitung – presă

    Zborul QZ8501 AirAsia de la Surabaya, în Indonezia, către Singapore, s-ar fi prăbuşit în mare, la aproximativ 145 de kilometri de Insula indoneziană Belitung, a declarat un oficial din cadrul Agenţiei naţionale indoneziene pentru căutare şi salvare, citat de site-ul publicaţiei The Jakarta Post.

    Potrivit publicaţiei, purtătorul de cuvânt al Agenţiei a declarat că o echipă de salvare a fost trimisă la Belitung.

    Avionul de tip Airbus A320 ar fi survolat în cerc marea în zona insulei pentru a evita o furtună, după care a intrat într-o zonă de turbulenţe şi s-a prăbuşit în ocean, potrivit aceeaşi surse.

    UPDATE 08:16 – Avionul AirAsia dispărut a cerut să “devieze” de la traiectorie din cauza condiţiilor meteo

    Pilotul avionului de tip Airbus aparţinând companiei AirAsia care a dispărut între Indonezia şi Singapore duminică dimineaţa – zborul QZ8501 – a cerut să “devieze” de la planul de zbor din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, a anunţat compania malaysiană, relatează AFP.

    “Avionul a cerut să devieze din cauza (condiţiilor) meteo” nefavorabile, a anunţat compania într-un mesaj postat pe contul de Facebook.

    “Comunicarea cu avionul a fost pierdută în timp ce acesta se afla sub controlul Autorităţilor indoneziene pentru Trafic Aerian (ATC)”, a adăugat AirAsia.

    UPDATE 07:45 – Cei 155 de pasageri de la bordul avionului sunt 138 de adulţi, 16 copii şi un bebeluş, informează compania Air Asia într-un comunicat. 

     

    “Jakarta a pierdut contactul cu zborul AirAsia între Surabaya şi Singapore, la (ora locală) 7.55 (2.55, ora României)”, a declarat pentru AFP J.A. Barata, un purtător de cuvânt al Ministerului indonezian al Transporturilor

    Avionul de tip A320-200 are la bord şapte membri ai echipajului şi 155 de pasageri, inclusiv 16 copii şi un sugar, a precizat pentru AFP Djoko Murjatmodjo, directorul general al Aviaţiei Civile indoneziene.

    Zborul QZ8501 a decolat de pe Aeroportul Internaţional Juanda de la Surabaya, pe insula indoneziană Java, la ora locală 5.20 (0.20, ora României) şi urma să aterizeze pe Aeroportul Changi de la Singapore la ora locală 8.30 (2.30, ora României).

     

     

    Potrivit unui comunicat al Direcţiei Aviaţiei Civile din Singapore, contactul a fost pierdut în spaţiul aerian indonezian, la “200 de mile marine (aproximativ 350 de kilometri) sud-est de frontiera dintre regiunile de informaţii de zbor ale Jakartei şi Singapore”.

    AirAsia a anunţat că o operaţiune de căutare a fost lansată, în încercarea de localiza avionul.

    “Pentru moment, din nefericire nu avem alte informaţii despre situaţia pasagerilor şi membrilor echipajului”, a anunţat compania.

    Operaţiunile au fost angajate de la Centrul de căutare şi salvare de pe Insula Bangka, în Marea Javei, potrivit autorităţilor locale.

     

    An negru pentru Malaysia

    2014 este deja un an negru pentru aviaţia malaysană, după pierderea a două avioane aparţinând companiei naţionale Malaysia Airlines.

    La 8 martie, zborul MH370 dispărea la puţin timp după decolarea de la Kuala Lumpur cu destinaţia Beijing, cu 239 de persoane la bord. Dispariţia avionului nu a fost explicată nici până în prezent. Avionul s-ar fi prăbuşit în sudul Oceanului Indian, după ce a terminat carburantul.

    La 17 iulie, alt avion de tip Boeing aparţinând companiei Malaysia Airlines, care asigura o legătură între Amsterdam şi Kuala Lumpur, exploda în zbor, aparent doborât de o rachetă, în timp ce survola estul Ucrainei. Avionul transporta 298 de persoane, dintre care 193 erau cetăţeni olandezi.

    La rândul ei, Indonezia, un arhipelag care depinde în mare măsură de transportul aerian pentru legăturile între cele aproximativ 17.000 de insule care-l alcătuiesc, prezintă unul dintre cele mai dure bilanţuri din Asia în materie de securitate aeriană.

    AirAsia, un client important al companiei Airbus, este cea mai mare companie low-cost din Asia de Sud-Est. Creată în urmă cu aproximativ 20 de ani, preluată şi relansată de către un fost membru al conducerii de la Time Warner, Tony Fernandes, AirAsiA s-a dezvoltat agresiv, achiziţionând frecvent avioane.

    AirAsia X, filiala pentru lung curier a companiei, a confirmat la jumătatea lui decembrie o comandă de 55 de avioane de tip A330Neo, versiunea remotorizată a celebrului avion de lung curier, un contract în valoare de 15 miliarde de dolari.

  • NINSORI ŞI VISCOL în aproape toată ţara, de duminică seara. COD PORTOCALIU în 10 judeţe, COD GALBEN în 25. HARTA zonelor afectate

    Codul portocaliu de ninsori, viscol, precipitaţii mixte şi polei este valabil în judeţele Buzău, Vrancea, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Vaslui, Bacău, precum şi în zona de munte a judeţelor Argeş, Dâmboviţa şi Prahova.

    În aceste zone, în a doua parte a nopţii de duminică spre luni şi în cursul zilei de luni, 29 decembrie, cantităţile de precipitaţii vor depăşi izolat 40 – 50 l/mp. Vântul va avea rafale de peste 70 – 80 km/h, viscolind şi troienind zăpada, iar vizibilitatea va scădea sub 50 de metri.

    În Capitală şi alte 25 de judeţe din ţară, respectiv Ilfov, Giurgiu, Mehedinţi, Dolj, Gorj, Olt, Teleorman, Vâlcea, Călăraşi, Constanţa, Tulcea, Neamţ, Suceava, Botoşani, Iaşi, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Harghita, Covasna, Braşov, Maramureş, Sibiu, Alba, Hunedoara şi Caraş-Severin, va fi cod galben de ninsori, viscol, precipitaţii mixte şi polei, în acelaşi interval.

    Astfel, începând de duminică seara, ninsorile vor cuprinde treptat cea mai mare parte a ţării, iar în jumătatea sudică a Moldovei, cea mai mare parte a Munteniei şi nordul Olteniei vor fi abundente şi se va depune un strat nou şi consistent de zăpadă. În Dobrogea, iar în prima parte a nopţii şi în jumătatea de sud-est a Munteniei, precipitaţiile vor fi mixte şi se va depune poleii.

    În Muntenia, Moldova, Dobrogea şi estul Olteniei, vântul se va intensifica şi va depăşi la rafală 70 km/h, viscolind şi troienind zăpada.

    Totodată, în sudul Banatului, în a doua parte a zilei de duminică, vântul va avea intensificări cu viteze de 60 – 70 km/h, după care va slăbi treptat în intensitate.

  • ANALIZĂ: Partidele, aproape de colaps financiar după prezidenţiale, care le-au costat 7,2 milioane euro – INFOGRAFIC

    Datoriile acumulate de partide de-a lungul anilor scot, însă, la iveală sistemul legislativ precar în materia finanţării partidelor politice. Acesta permite cheltuieli în campaniile electorale cu mult mai mari decât veniturile realizate în mod tradiţional de formaţiunile politice, dar fără un control riguros din partea autorităţilor.

    Scrutinul prezidenţial a fost dovada mobilizării ”pe datorie” a instrumentelor de partid, în scopul câştigării celei mai râvnite funcţii în statul român: poziţia de preşedinte.

    Alegerile au adus toate partidele şi candidaţii independenţi în situaţia de a cheltui aproximativ 7,2 milioane de euro, adică 32.230.686 de lei, conform cifrelor raportate în mod oficial.

    Pe de altă parte, numai primii şase competitori electorali au încheiat campania prezidenţială cu datorii de aproape 4 milioane de euro (17,7 milioane de lei), în fruntea acestora regăsindu-se PSD-UNPR-PC.

    De altfel, social-democraţii au cheltuit de trei ori mai mult decât veniturile pe care le-au realizat înainte şi în timpul campaniei prezidenţiale.

    Alianţa PSD-UNPR-PC a intrat în alegeri cu 6.457.861 de lei venituri, conform bilanţului contabil realizat după alegeri, însă a avut cheltuieli de 20.136.729 de lei. Această cifră reprezintă mai mult de jumătate din totalul cheltuielilor realizate de toate partidele şi candidaţii la prezidenţiale.

    Social-democraţii au beneficiat de donaţii în timpul campaniei în cuantum de 3.729.969 de lei, iar alţii 2.727.892 au reprezentat venituri din transfer de la partid realizate înaintea campaniei.

    Cele mai mari cheltuieli realizate pentru Victor Ponta, candidatul susţinut de PSD-UNPR-PC, au fost cu ”tipăriturile şi materialele promoţionale” (10.002.943 de lei), cu publicitatea stradală (6.566.454 de lei), urmate de cheltuielile cu publicitatea în presă, radio şi TV (2.396.203 de lei) şi cheltuielile cu servicii (483.488 de lei).

    La finalul alegerilor prezidenţiale PSD-UNPR-PC mai avea de achitat facturi de 13.835.961 de lei.

    Situaţia financiară a PSD este cu atât mai delicată după ce la alegerile europarlamentare din luna mai PSD-UNPR-PC a înregistrat datorii neachitate de 2.971.045 de lei, după ce cheltuise în campanie 7.943.361 de lei.

    La începutul acestui an, bilanţul financiar al PSD releva datorii istorice ale partidului: 17.973.299 de lei reprezentau datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an, iar 14.100.225 de lei figurau ca datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. Cu toate acestea, în cursul anului trecut – 2013 fiind un an neelectoral – PSD a reuşit să realizeze venituri de 15.203.654 de lei, dar şi cheltuieli de 14.188.357 de lei, deci un excedent de 1.015.297 de lei.

     

    Noul PNL, rezultat în urma fuziunii, cumulează atât datoriile vechiului PNL, cât şi ale PDL

    Alianţa Creştin Liberală, dintre PNL şi PDL, a cheltuit 7.291.221 de lei, faţă de cei 5.029.548 de lei venituri realizate înaintea şi în timpul campaniei. 1.374.309 de lei au fost venituri transferate de la cele două partide, în timp ce 3.655.239 de lei au fost donaţii din timpul campaniei electorale.

    La aproape toate categoriile de cheltuieli, PNL-PDL au înregistrat cifre mai mici decât PSD-UNPR-PC, cu excepţia cheltuielilor cu servicii (801.903 de lei), care au fost duble faţă de social-democraţi.

    În rest, ACL a avut cele mai mari cheltuieli cu tipăriturile şi materialele promoţionale (2.802.377 de lei), urmate de publicitate stradală (2.382.959 de lei) şi publicitatea în presă, radio şi TV (854.208 de lei). În final, PNL şi PDL au menţionat datorii neachitate de 2.730.481 de lei.

    Fuziunea dintre PNL şi PDL face ca noul partid, care poartă numele PNL, să preia atât beneficiile financiare cât şi datoriile celor două formaţiuni. Astfel, la europarlamentare PDL a avut datorii neachitate la finalul scutinului de 647.857 de lei, după ce cheltuise în campanie 1.988.628 de lei. La începutul anului, PDL trebuia să achite 9.112.531 de lei, reprezentând datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an.

    Cu toate acestea, bilanţul financiar al anului 2013 punea PDL în situaţia de a fi cheltuit cu 1.591.434 lei mai mult decât veniturile realizate – 5.474.992 de lei.

    La rândul său, PNL se afla într-o situaţie mult mai delicată, pe de o parte faţă de propriile angajamente, pe de altă parte faţă de datoriile înregistrate în USL împreună cu PSD.

    Din alegerile europarlamentare PNL a ieşit cu datorii neachitate de 4.546.183 de lei, după ce cheltuise 7.234.547 de lei în perioada campaniei electorale. Aceasta după ce liberalii menţionau în bilanţul contabil pentru anul trecut că pe parcursul acestui an trebuie să achite datorii de 15.352.376 de lei. PNL a avut în 2013 venituri de 9.219.922 de lei şi cheltuieli de 9.464.889 de lei, înregistrând un deficit de 244.967 lei.

    De asemenea, PSD şi PNL mai au împreună angajamentele financiare ale Uniunii Social Liberale, care la începutul anului menţiona în bilanţul financiar că are de achitat pe parcursul lui 2014 datorii de 9.717.081 de lei. USL menţiona că a avut anul trecut venituri de 1.001.222 de lei şi cheltuieli duble – 2.021.943 de lei.

     

    Udrea şi Tăriceanu au datorii din campanie de câte aproximativ 100.000 de euro

    Partidul Mişcarea Populară a cheltuit pentru campania Elenei Udrea de la prezidenţiale 1.828.028 de lei, în condiţiile în care veniturile PMP s-au ridicat la 1.275.510 de lei: 458.000 din transfer de la partid, iar 817.510 de lei donaţii obţinute în perioada campaniei.

    PMP a dat pe tipărituri şi materiale promoţionale 968.656 de lei, pentru publicitate în presă, radio şi TV 742.855 de lei, iar pentru publicitate stradală 90.849 de lei, în timp ce cheltuielile cu serviciile au fost de 10.000 de lei.

    La finalul campaniei PMP mai avea datorii reprezentând facturi neachitate de 663.918 de lei. În urma alegerilor europarlamentare PMP a rămas cu datorii neachitate de 422.946 de lei, după ce cheltuise în campania electorală 1.089.803 de lei.

    UDMR a cheltuit la prezidenţiale 661.654 de lei, în condiţiile în care a înregistrat venituri de 612.031 de lei.

    O situaţie aparte au avut-o la alegerile prezidenţiale candidaţii independenţi, în special Călin Popescu Tăriceanu şi Monica Macovei. Dacă Tăriceanu a înregistrat la finalul campaniei datorii neachitate de 492.106 de lei, în cazul lui Macovei acestea au ajuns la 3.087 de lei.

    Călin Popescu Tăriceanu a înregistrat venituri de 861.259 de lei şi cheltuieli de campanie de 1.353.365 de lei. Monica Macovei a avut venituri de 656.042 de lei şi cheltuieli de 642.674 de lei.

     

    Iohannis – cel mai ieftin vot obţinut în alegeri, Ponta – cel mai scump

    Campania prezidenţială a relevat, totodată, şi faptul că eficienţa electorală nu depinde în primul rând de sumele de bani investite în timpul campaniei electorale. Cu aproape de trei ori mai mulţi bani cheltuiţi în campania electorală de PSD-UNPR-PC, Victor Ponta a obţinut în cele din urmă cu peste un milion de voturi mai puţin decât contracandidatul său, Klaus Iohannis.

    Numărul de voturi obţinut în turul doi raportat la cheltuielile de campanie electorală arată faptul că un singur vot pentru Victor Ponta i-a ”costat” pe social-democraţi 3,8 lei, calculat conform cifrelor oficiale.

    La polul opus, un vot pentru Klaus Iohannis a ”costat” Alianţa Creştin Liberală 1,15 lei, raportând cheltuielile de campanie la numărul de voturi din turul doi.

    În cazul candidaţilor care au participat doar la primul tur al prezidenţialelor, Monica Macovei a obţinut cu cei mai puţini bani, cel mai mare număr de voturi, cu un coeficient de 1,5 lei/vot.

    Elena Udrea, candidatul PMP, a obţinut un coeficient de 3,7 lei/vot, în timp ce Călin Popescu Tăriceanu a ajuns la 2,6 lei/vot, iar candidatul UDMR Kelemen Hunor la 2 lei/vot.

  • Croaţii îşi aleg preşedintele duminică şi speră să iasă din criza economică

    Secţiile de votare au fost deschise la ora 6.00 GMT (8.00, ora României). Primele rezultate sunt aşteptate duminică seara.

    Patru candidaţi luptă pentru cea mai înaltă funcţie în stat, iar Josipovic, un jurist şi compozitor de muzică clasică, ar urma să o înfrunte în turul doi, pe 11 ianuarie, pe candidata taberei conservatoare Kolinda Grabar Kitarovic, un fost ministru de Externe în perioada 2003-2008.

    Potrivit ultimului sondaj, Josipovic, care candidează pentru al doilea mandat succesiv de cinci ani, este creditat cu 46,5% din voturi, iar rivala sa cu 34,9%.

    Constituţia croată oferă preşedintelui ţării puteri limitate. El este comandantul suprem al forţelor armate şi gestionează împreună cu Guvernul politica externă.

    “El este onest, inteligent şi capabil”, a declarat Mario Rozankovic, în vârstă de 30 de ani, precizând că vrea să voteze pentru preşedintele în exerciţiu.

    Într-o ţară care se pregăteşte pentru sărbătorile de la sfârşitul anului, într-o campanie electorală ternă, principalii doi candidaţi au promis să acţioneze pentru a redresa economia, în pofida faptului că aceste atribuţii nu ţin de funcţia prezidenţială.

    Candidata Comunităţii Democratice Croate (HDZ, opoziţie) Grabar Kitarovic, în vârstă de 46 de ani, l-a criticat pe rivalul ei pentru că a “eşuat” să determine Guvernul să implementeze reforme economice.

    “Josipovic nu a spus de ce nu a recurs la atribuţiile prezidenţiale pentru a urni lucrurile. El poartă responsabilitatea, împreună cu Guvernul, pentru situaţia” gravă în care se află ţara, a declarat Kitarovic, o fostă ambasadoare în Statele Unite, numită în 2011 adjunctă a secretarului general al NATO, însărcinată cu informaţii publice.

    “Voi vota pentru Kolinda. Ea este frumoasă şi totodată inteligentă”, a declarat Ivan Janjic, un locuitor din Zagreb. “Ea a renunţat la un post foarte bun în străinătate pentru a-şi servi ţara”, a continuat acest funcţionar în vârstă de 40 de ani.

    – Criza economică continuă

    Croaţia se află în recesiune din 2008, iar datoria publică reprezintă aproape 80% din PIB. Aderarea în 2013 la UE nu a ajutat ţara să iasă din marasmul economic.

    PIB-ul croat urmează să se contracte din nou în 2014, cu aproximativ 0,5%. Rata şomajului atinge 20%, iar un tânăr din doi nu are loc de muncă.

    Josipovic, în vârstă de 57 de ani, este criticat pentru politica sa conciliantă, vizând să “încerce să rămână în termeni buni cu toată lumea”, ceea ce l-a adus, în opinia criticilor săi, în situaţia de a nu avea o opinie clară asupra subiectelor importante.

    Însă, odată cu apropierea alegerilor, el s-a arătat mai ferm şi chiar a criticat Guvernul de centru-stânga (SDP) pentru incapacitatea de a scoate ţara din criza economică.

    El a promis îmbunătăţirea situaţiei economice şi “crearea unui loc de muncă pentru fiecare tânăr din ţară”.

    În pofida faptului că rămâne cel mai popular politician croat, imaginea sa este afectată de eşecul economic al Guvernului condus de către Zoran Milanovic.

    Înainte de alegerile legislative de la sfârşitul lui 2015, acest scrutin reprezintă totodată un test în privinţa raportului de forţe dintre stânga-dreapta (la putere) şi conservatori (în opoziţie).

    Coaliţia aflată la putere este afectată de lunga criză economică, o situaţie de care conservatorii din HDZ intenţionează să profite.

    Ceilalţi doi candidaţi la preşedinţie sunt Milan Kujundzic, un naţionalist, în vârstă de 57 de ani, şi un tânăr activist din societatea civilă, Ivan Vilibor Sincic, în vârstă de 24 de ani, care a devenit foarte popular după ce s-a opus expluzării din apartamente a persoanelor îndatorate şi incapabile să-şi plătească creditele.

  • Mii de vehicule, blocate de ninsori abundente în Alpii francezi – FOTO

    Aproximativ 15.000 de vehicule au fost blocate sâmbătă după-amiaza pe drumuri în Savooia, unde ninsoarea înreguna traficul rutier, mai ales în zona staţiunilor de schi, potrivit prefecturii acestui departament.

    Prefectura i-a invitat pe automobilişti “să se oprească cât mai în amonte posibil” de regiune, pentru “a căuta un loc de cazare peste noapte”. Aproape 10.000 de locuri erau disponibile în departament, în aproximativ 40 de comune.

    Prefecturile altor două departamente, Hautes-Alpes şi Haute-Savoie, au anunţat, de asemenea, câteva sute de paturi disponibile pentru găzduire de urgenţă.

    Prefectura din Savoia a decis să impună vehiculelor provenind de la Lyon sau Annecy care se îndreaptă către staţiuni de schi din departament să se întoarcă din drum când ajung la punctele în care se plăteşte taxa de drum.

    Însă numeroşi automobilişti erau blocaţi în continuare pe timpul nopţii. “Tocmai am parcurs 130 de kilometri în zece ore”, a declarat pentru AFP, imediat după ora locală 1.00 (2.00, ora României), Kevin Clavel, blocat în vehicul împreună cu patru pasageri, pe autostrada A410, între Albertville şi Chambéry.

    “Numărul verde (numărul pentru informaţii de urgenţă) nu răspunde. Este complet blocat. Nu avem informaţii despre centrele de găzduire. Tocmai am auzit la radio că ar trebui să ne întarcem din drum la locul de plată a taxei de drum. Este o prostie. Am plecat să facem un tur. Vă imaginaţi cum este pentru familii cu copii mici?”, a declarat el.

    Ministrul de Interne Bernard Cazeneuve şi secretarul de stat pentru Transporturi Alain Vidalies au salutat, într-un comunicat, “sângele rece şi simţul responsabilităţii” automobiliştilor. Ei au mulţumit, de asemenea, persoanele mobilizate.

    Ninsori abundente şi un episod în care poleiul a antrenat mai multe accidente, în contextul unui du-te-vino al oamenilor aflaţi în drum sau care se întorc din vacanţă în staţiuni de schi, au provocat dificultăţi.

    Din cauza ninsorii a avut loc un accident mortal în departamentul Isère, unde un bărbat a murit după ce a căzut cu maşina într-o râpă.

    Frigul şi ninsoarea urmează să continue duminică, potrivit Météo France, care avertizează în legătură cu riscul formării poleiului.

    În total, 19 departamente din nord-estul Franţei erau afectate, în diverse grade, de intemperii.

  • Audi investeşte 24 miliarde de euro pentru a dezvolta noi modele, cu scopul de a depăşi BMW

    Compania germană a anunţat că vrea că investească 4,8 miliarde anual în următorii cinci ani pentru producţia unor noi modele şi dezvoltarea de tehnologii, în creştere faţă de planul anterior de investiţii, care prevedea cheltuieli de 4,4 miliarde de euro anual în acest scop.

    Audi, divizie a constructorului auto german Volkswagen, plănuieşte să aloce 70% din suma totală de investiţii, adică 16,8 miliarde de euro, pentru producţia unor modele noi, cum ar fi vehiculul utilitar sport Q1.

    De altfel, Audi intenţionează să crească numărul de modele din portofoliu de la 50, câte are în prezent, la 60 până în 2020.

    Audi ocupă locul al doilea în clasamentul producătorilor de maşini de lux la nivel mondial, după BMW şi are ca obiectiv devansarea competitorului său până în 2020. De altfel, Audi a redus diferenţa faţă de BMW în ceea ce priveşte vânzările în primele 11 luni ale anului.

    Decalajul dintre livrările din primele 11 luni ale BMW şi Audi a scăzut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 43.000 de unităţi, de la 54.000 de unităţi. BMW a vândut 1,63 milioane de automobile, iar Audi 1,59 milioane de maşini în intervalul ianuarie-noiembrie.

    Audi estimează că vânzările din acest an vor depăşi cifra record de 1,7 milioane de unităţi.

    Creşterea bugetului pentru investiţii la divizia Audi reprezintă o parte din programul de investiţii al Volkswagen, în valoare totală de 85,6 miliarde de euro, prin care producătorul german încearcă să devanseze Toyota, lider al vânzărilor auto la nivel global.

  • Comandantul ISAF prezintă un bilanţ pozitiv la momentul retragerii din Afganistan

    “Împreună i-am ridicat pe afgani deasupra tenebrelor şi disperării şi le-am dat speranţă pentru viitor”, a spus generalul american John Campbell duminică, la Kabul, într-o ceremonie care marchează încheierea misiunii, citat într-un mesaj postat pe contul de Twitter al ISAF.

    Generalul Campbell, care se adresa militarilor NATO prezenţi duminică la cartierul general al ISAF la ceremonie, a adăugat “aţi făcut Afganistanul mai puternic şi ţările noastre mai sigure”.

    “Sper că sunteţi mândri de impactul pozitiv pe care l-aţi putut avea şi că veţi continua să aveţi (impact) asupra afganilor şi viitorului lor”, a continuat comandantul Forţei NATO.

    La 1 ianuarie, misiunea “Susţinere Hotărâtă” vizând ajutoarea şi formarea armatei afgane, va prelua ştafeta, cu 12.500 de oameni, de la misiunea ISAF, care a pierdut 3.845 de militari începând din 2001 şi până în prezent.

    “Calea de parcurs rămâne dificilă, dar vom triumfa“, a subliniat generalul Campbell. “Prin misiunea Susţinere Hotărâtă vom continua să-i susţinem (pe afgani)”, a insistat el.

    La rândul său, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a scris, într-un comunicat, că “la sfârşitul acestui an, ne încheiem misiunea de luptă în Afganistan şi deschidem un nou capitol în relaţiile noastre cu această ţară”.

    “Mulţumită eforturilor remarcabile ale forţelor noastre, ne-am atins obiectivul pe care ni le-am stabilit. Ne-am făcut ţările mai sigure, lăsând teroriştii internaţionali fără un sanctuar”, continuă Stoltenberg . “Noi am făcut Afganistanul mai puternic, creând forţe de securitate inexistente anterior”, a conchis secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.