BusinessMagazin

Author: adison

  • Gazprom a redus livrările de gaze către România cu 30%. Ministrul Energiei: E un mod de viaţă. Nu există motive de îngrijorare

    “Astfel de reduceri se încadrează în media ultimelor luni, când au mai fost reduceri cu 20-27%, este chiar «un mod de viaţă». Nu există motive de îngrijorare, deoarece sistemul face faţă. Vom pregăti o poziţie oficială”, a spus Gerea, precizând că a ieşit din şedinţa de guvern pentru a se informa.

    El a arătat că în relaţia cu Gazprom există o prevedere contractuală, în limitele căreia furnizorul rus “se poate juca” cu cantităţile livrate, în marja a 30 de procente.

    Ministrul a precizat totodată că există variante la care autorităţile române pot apela în caz de necesitate, precum utilizarea mai accentuată a păcurii sau oprirea anumitor instalaţii, dar a reluat ideea că speră să nu se ajungă într-o astfel de situaţie.

    Fostul ministru delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu declara la mijlocul lunii septembrie că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă.

    România a înmagazinat până în luna octombrie cu 1 miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor rezerve de circa 1,8 miliarde de etri cubi de gaze naturale. Capacitatea totală de depozitare a gazelor naturale în România este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi.

    România a consumat anul trecut 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale. Producţia internă, asigurată de OMV Petrom şi Romgaz, este de aproximativ 11 miliarde metri cubi, iar diferenţa este importată din Rusia, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Potrivit rezultatelor unui test de stres efectuat de Comisia Europeană şi publicat în luna octombrie, necesarul de gaze naturale în România ar putea creşte cu până la 42% în cazul în care Rusia decide să întrerupă livrările de gaze către Uniunea Europeană pentru o perioadă de şase luni.

    Testul analizează impactul suspendării pentru o lună, respectiv şase luni a livrărilor de gaze ruseşti în rândul a 38 de ţări europene, răspunsul guvernelor, precum şi potenţialele acorduri de cooperare între statele vecine în cazul unei crize a gazelor naturale. În cazul celui de-al doilea scenariu, perioada analizată a fost septembrie 2014 – februarie 2015.

  • Ucraina a adoptat bugetul pe 2015, pentru a obţine o nouă tranşă din împrumutul de la FMI

    “Acest buget, la fel ca alte bugete adoptate anterior, este departe de a fi perfect. De aceea, bugetul trebuie revizuit până în 15 februarie. Vom amenda bugetul pe baza discuţiilor cu oganizaţiile financiare internaţionale”, a declarat premierul Arseni Iaţeniuk, care a precizat că o nouă rundă de negocieri cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) va începe în 7 ianuarie, relatează Bloomberg.

    Bugetul, care a fost adoptat în urma votului celor 450 de parlamentari de la Kiev, cu 233 de voturi “pentru”, vizează stabilizarea finanţelor ţării şi a monedei naţionale.

    Ucraina se confruntă cu cea mai gravă recesiune din 2009 până în prezent, în contextul în care grivna, moneda naţională ucraineană, a scăzut cu 48% faţă de dolar de la începutul anului.

    Bugetul prevede creşterea cheltuielilor pentru apărarea naţională la 5,2% din produsul intern brut (PIB) şi vizează reducerea cheltuielilor sociale, pentru a menţine deficitul bugetar la un nivel acceptabil.

    Guvernul estimează că deficitul bugetar se va situa la 3,7% din PIB, excluzând fondurile necesare pentru compania de stat din domeniul energiei Naftogaz.

    Iaţeniuk a afirmat că guvernul a cheltuit 110 miliarde de grivne (7 miliarde de dolari) şi intenţionează să reducă subvenţiile la 32 de miliarde de grivne anul viitor.

    De asemenea, guvernul a impus controale asupra profiturilor oligarhilor, care au evitat plata taxelor de-a lungul timpului, scrie Financial Times. Premierul ucrainean a precizat că oligarhii “nu vor mai putea să-şi ascundă profiturile şi averile în offshore-uri”.

    Guvernul de la Kiev va creşte taxele pentru bunurile de lux, cum ar fi automobile scumpe, ţigări, alcool, apartamente mari, precum şi pentru dividende şi entităţi offshore, începând cu anul viitor.

    În decembrie, agenţia de evaluare financiară Standard&Poor’s a redus ratingul Ucrainei cu o treaptă, la nivelul CCC-, cu perspectivă negativă, din cauza îngrijorării provocate de amânarea de către FMI a deblocării unei noi tranşe de ajutor din programul de susţinere de 17 miliarde dolari şi de scăderea rezervelor valutare ale ţării.

    FMI a anunţat că au avut loc discuţii productive cu Ucraina, dar cele două părţi nu au reuşit să ajungă la un acord pentru furnizarea următoarei tranşe de sprijin. S&P a avertizat, de asemenea, că Ucraina ar putea să nu mai reuşească să îşi plătească datoriile dacă situaţia nu se va modifica în următoarele câteva luni.

    În luna aprilie, Ucraina a încheiat un acord cu FMI pentru un program de susţinere în valoare de 16 miliarde de dolari, din care a primit două tranşe, în valoare de 4,6 miliarde de dolari. Ucraina are nevoie de încă 15 miliarde de dolari pe lângă împrumuturile obţinute deja, potrivit Uniunii Europene, pentru a rezista crizei economice.

    Guvernul de la Kiev estimează că produsul intern brut va scădea cu 7% la nivelul acestui an.

  • Unitatea 1 a centralei Cernavodă, deconectată pentru câteva ore de la sistemul energetic naţional

    Reactorul a fost reconectat la sistem în dimineaţa zilei de luni, potrivit unui comunicat al Nuclearelectrica, operatorul centralei din Cernavodă.

    Compania a mai deconectat acelaşi reactor în această lună tot pentru efectuarea unor lucrări la echipamente.

    Şi celălalt reactor al centralei a fost oprit, săptămâna trecută, pentru reparaţii.

    Nuclearelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Economiei.

    Centrala de la Cernavodă funcţionează cu două reactoare, care acoperă aproape 20% din consumul de energie la nivel naţional.

  • Activele fondurilor de pensii private vor depăşi 26 miliarde de lei la finele anului viitor

    În 2015, începând cu luna martie, cota de contribuţie pentru Pilonul II va fi majorată de la 4,5 puncte procentuale la 5 puncte procentuale (din contribuîiile pentru asigurări sociale).

    Astfel, fondurile de pensii private obligatorii vor primi 4,4 miliarde de lei în perioada martie-decembrie 2015, comparativ cu 3,9 miliarde de lei în acest an.

    Potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), activele aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii private au atins 18,8 miliarde de lei la finele lunii septembrie a acestui an, în creştere cu 27,12% faţă de sfârşitul anului 2013, reprezentând 2,8% din PIB României.

    Valoarea activelor nete înregistrate de fondurile de pensii private aferente Pilonului II a fost de 17,78 miliarde de lei (4,03 miliarde de euro), în creştere cu 27,5% faţă de 31 decembrie 2013.

    Pe Pilonul III, valoarea activelor nete înregistrate de fondurile de pensii a fost de 976,27 milioane de lei (221 milioane de euro), în urcare cu 20,3% faţă de finele anului precedent.

    Calculele MEDIAFAX arată că Pilonul II va încheia acest an cu active de aproximativ 19,1 miliarde de lei, iar Pilonul III va depăşi cu puţin un miliard de lei.

    La 30 septembrie, în sistemul pensiilor administrate privat (Pilonul II) erau înregistrate ca participanţi 6,2 milioane de persoane, iar pe Pilonul III 336.456 de persoane.

    Primele contribuţii la Pilonul III au fost virate în mai 2007, iar un an mai târziu s-au făcut primele viramente la Pilonul II.

  • Siveco va furniza Secretariatului General al Guvernului un sistem informatic de 16,8 milioane lei

    Oferta Siveco România a fost depusă în asociere cu Expert One Research SRL Bucureşti.

    La licitaţie au mai depus oferte consorţiile formate din Power Net Consulting, Evolva Trend Consultant şi Romair Consulting, respectiv Computas IT România, Iquest Technologies, Cloud Soft, Digisign, Matrix Business Consulting şi Soft Business Union.

    Prin anunţul de atribuire, licitaţia a fost estimată la 16,9 milioane de lei (TVA inclusă).

    Siveco va furniza infrastructura hardware şi software necesare pentru realizarea proiectului, respectiv a serviciilor de dezvoltare şi implementare a sistemului informatic (analiza cerinţelor, proiectare, implementare, testare sistem informatic, inclusiv portal web, precum şi instruirea personalului care va utiliza produsele software implementate şi a celui care va asigura mentenanţa sistemului informatic dezvoltat), inclusiv servicii de consultanţă în domeniul managementului de proiect.

    “Obiectivul general al proiectului este eficientizarea activităţii interne a Secretariatului General al Guvernului (SGG) în vederea fundamentării deciziilor Guvernului, prin optimizarea cooperării cu instituţiile administraţiei publice centrale cu care SGG interacţionează”, se arată în anunţul de participare.

    Contractul va avea o durată de 12 luni şi va fi finanţat din surse de la bugetul de stat şi fonduri europene.

    Siveco România a fost înfiinţată în 1992 şi este unul dintrei cei mai mari producători locali de aplicaţii software.

    Conform datelor Registrului Comerţului, valabile la 14 august, acţionarii societăţii erau Siveco Netherlands BV (Olanda) – 42,7365%, Siveco International SA – 32,9167%, Irina Socol – 11,1168%, Alexandru Mihail Rădăşanu – 7,7184%, Florian Gabriel Ilia – 2,7189%, Siveco România SA – 2,5155%, Aurora Ecaterina Crusti – 0,1386% şi Daniela Bichir – 0,1386%.

    În luna septembrie a acestui an, Irina Socol şi Aurora Crusti au fost arestate preventiv, la cererea procurorilor de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, pentru evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice.

    Potrivit unor surse judiciare, Siveco ar fi achiziţionat fictiv servicii de programare informatică de la mai multe firme “fantomă”, dintre care unele ar aparţine unor cetăţeni de etnie romă din Sinteşti.

    Două luni mai târziu, Curtea de Apel Bucureşti a înlocuit măsura arestării preventive cu arestul la domiciliu pentru fostul preşedinte al Siveco, Irina Socol, cercetată pentru evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice, instanţa dispunând ca aceasta să poarte un dispozitiv electronic de supraveghere.

  • Acţiunile AirAsia au consemnat cel mai mare declin din 2011, după dispariţia avionului Airbus A320

    Titlurile au scăzut cu până la 13% după anunţul privind dispariţia avionului.

    Avionul de tip Airbus A320-220 aparţinând companiei malaysiene low cost AirAsia a dispărut duminică, fără urmă, după ce s-a confruntat cu condiţii meteorologice nefavorabile. Aeronava efectua zborul QZ8501 pe o rută Indonezia-Singapore cu 162 de persoane la bord.

    Căutările aeronavei au fost reluate luni dimineaţa, după ce acestea au fost suspendate pe timpul nopţii. Cinci avioane indoneziene participă la operaţiuni luni, inclusiv două avioane de transport militar de tip C-130 şi un Boeing 737, a declarat pentru AFP Hadi Cahyanto, un purtător de cuvânt al armatei indoneziene. De asemenea, Malaysia, Singapore şi Australia au anunţat că participă şi ele la această operaţiune.

    Titlurile AirAsia au înregistrat o creştere de 34% în cele 12 luni încheiate în 26 decembrie, iar analiştii recomandau cumpărarea acţiunilor companiei în urmă cu o săptămână.

    “Incidentul în care a fost implicată AirAsia este îngrijorător. Încrederea investitorilor faţă de companiile aeriene din Malaysia a fost afectată de evenimentele nefericite din acest an”, a declarat Alan Richardson, analist la Samsung Asset Management din Hong Kong.

    Pe 8 martie, zborul MH370 a dispărut la puţin timp după decolarea de la Kuala Lumpur cu destinaţia Beijing, cu 239 de persoane la bord. Dispariţia avionului nu a fost explicată nici până în prezent. Avionul s-ar fi prăbuşit în sudul Oceanului Indian, după ce a terminat carburantul.

    De asemenea, pe 17 iulie, alt avion de tip Boeing aparţinând companiei Malaysia Airlines, care asigura o legătură între Amsterdam şi Kuala Lumpur, a explodat în zbor, aparent doborât de o rachetă, în timp ce survola estul Ucrainei. Avionul transporta 298 de persoane, dintre care 193 erau cetăţeni olandezi.

  • Începutul poveştii Logan, care a împlinit anul acesta 10 ani, a fost pe un şerveţel şi nu pe planşeta designerilor

    Lada era o maşină învechită, iar Schweizer spune că i s-a părut inacceptabil faptul că tehnica modernă nu permite fabricarea unei maşini bune la preţul de 6.000 de dolari.

    El a scris pe un şerveţel, în avion, în drum spre Paris, specificaţiile de bază care să stea la baza unei maşini ieftine – modernă, fiabilă, accesibilă, şi a adăugat că restul se negociază. Şerveţelul cu cerinţele a ajuns la Gerard Detourbet, manager în divizia de cercetare-dezvoltare, care a primit misiunea de a construi maşina de 6.000 de dolari.

    În continuare povestea este cunoscută: ingineri din Franţa şi România, sub supravegherea lui Detourbet, au proiectat o maşină de la zero, cu mai puţine componente decât un automobil tipic Renault, cu o arhitectură simplă, dar totuşi spaţios.

    De la şerveţelul lui Schweizer îşi au originea oglinzile simetrice, care pot fi folosite pe orice parte a maşinii, parbrizul mai plat pentru reducerea costurilor şi diminuarea potenţialelor defecte sau taboul de bord care putea fi turnat dintr-o bucată, elemente care au contribuit la reducerea costurilor şi la scăderea consumului de materii prime. Iar Logan s-a transformat într-o poveste de succes nu numai pe pieţele mai sărace, cărora le era iniţial destinată, ci şi pe pieţe mai bogate, dar care au simţit atingerea crizei economice.

  • Scurt ghid de atragere a banilor într-un start-up: Ce oferi în schimbul investiţiei?

    De la acţiuni până la controlul asupra companiei. Aceasta este o zonă în care antreprenorul trebuie să gestioneze parteneriatul, trebuie să îşi dea seama dacă are sau nu o chimie cu investitorul.

    Antreprenorul Dragoş Rouă spune că lucrurile nu prea funcţionează dacă nu există respectiva chimie; într-un fel, e ca la căsătorie. Când încep să aibă loc certuri, trebuie comunicare, apar compromisurile, fie din partea investitorului, die a antreprenorului. “Ca  într-o relaţie, dacă unul încearcă să devină mult prea control-freak sau începe fie pasiv-agresiv sau începe să nu performeze conform aşteptărilor, lucrurile se strică.

    Şi atunci tot parteneriatul dispare”, spune Rouă. Şi trebuie să vă lăsaţi spaţiu de mişcare, pentru că în tehnologie există un număr de paşi, nu este niciodată simplu. Prima etapă se poate face cu resursele personale, cu ajutorul celor apropiaţi sau cu ajutorul unor bunuri personale.

    Următoarele etape, de dezvoltare, presupun, pe rând, sume ce cresc de la mii la yeci de mii, la sute de mii şi la milioane de euro.  Iar dacă afacerea merge foarte bine, poate apărea o rundă de câteva zeci de milioane de euro, care n-ar mai fi posibilă în România, ci în Silicon Valley, la Londra sau într-un alt hub important.

  • Anul grevelor în aviaţia europeană. Furtuna angajaţilor nemulţumiţi a scos la iveală puterea sindicatelor

    Piloţii şi însoţitorii de bord solicită creşteri salariale şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. În luna septembrie, mai multe curse ale companiei, interne şi externe, au fost anulate, iar ministrul transporturilor, Ioan Rus, solicita conducerii şi sindicatelor să înceapă negocierile şi să găsească rapid soluţii pentru ca activitatea operatorului aerian să revină la normal. Surse din rândul piloţilor declarau pentru Mediafax că protestul piloţilor a fost declanşat nemulţumirile privind salariile şi noul contract colectiv de muncă – înregistrat fără să se ţină cont de revendicările lor -, dar şi pe fondul unora privind managementul companiei.

    Potrivit surselor, conducerea companiei Tarom s-ar fi folosit de sindicatul majoritar şi de alte două sindicate mai mici pentru a putea înregistra la ITM noul contract colectiv de muncă, fără a lua în calcul cerinţele piloţilor. Sindicatul personalului navigant anunţa în octombrie că îşi rezervă dreptul la noi acţiuni sindicale, dacă revendicările nu vor fi soluţionate. În decembrie, sindicatul personalului tehnic al TAROM, din care fac parte 700 din cei 2.100 de angajaţi ai companiei aeriene, a solicitat din nou majorări salariale şi a depus preaviz de conflict de muncă la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Compania a avut în acest an venituri din servicii de transport aerian mai mari cu 5%, a transportat 1,7 milioane pasageri, în creştere cu 3%.

    Tot pe piaţa locală, Wizz Air a concediat în 2014 circa 20 de angajaţi, după ce o parte din personalul angajat de compania low-cost în România a înfiinţat un sindicat reprezentativ în relaţia cu şefii de la Budapesta. Compania informa că reducerile de personal se leagă de decizia de a muta o aeronavă de la baza operaţională din Bucureşti, pe fondul scăderii cererii, şi nu sunt cauzate de vreo iniţiativă a angajaţilor.

    Grevele au ţinut la sol şi aeronavele Air France, 60% dintre piloţii companiei intrând în grevă în luna septembrie, după ce au decis să se opună condiţiilor de dezvoltare a unei filiale low-cost a grupului. Cele trei sindicate intraseră de mai multe săptămâni în conflict cu conducerea, iar CEO-ul Air France, Frédéric Gagey, estima de la „10 până la 15 milioane“ de euro pe zi costul acestei greve. Air France renunţa o săptămână mai târziu la proiectul său de expansiune în Europa a companiei aeriene low-cost Transavia. Conflictul a provocat în luna septembrie o scădere cu 15,9% a traficului de pasageri şi cu 17,7% a traficului de mărfuri. Grupul Air France KLM a raportat şi o rată a rezervărilor pentru lunile următoare mai redusă decât de obicei, iar impactul grevei asupra încasărilor ar urma să fie de „ordinul a 500 de milioane de euro“, potrivit grupului franco-olandez.

    Nemţii de la Lufthansa au început grevele încă din luna martie, când compania anula 3.800 de zboruri din cele 4.300, timp de trei zile, din cauza unui protest al piloţilor, tot pe fondul unor negocieri salariale. Sindicatul cerea pensionarea piloţilor la vârsta de 55 de ani şi o creştere salarială de 10%, în timp ce Lufthansa propunea pensionarea piloţilor la vârsta de 60 de ani şi o creştere salarială de 5,2%. Deşi greva piloţilor a paralizat traficul aerian din Germania şi Europa de Vest, protestul a fost susţinut de majoritatea germanilor, potrivit unui sondaj efectuat pentru postul de televiziune ARD. Greva a continuat în august la divizia low-cost Germanwings şi apoi în ultimele patru luni ale anului la Lufthansa, iar sute de mii de pasageri au fost afectaţi.

    Pierderile cauzate de protestele angajaţilor din industrie au fost importante, însă o veste bună a venit pe finalul anului de la scăderea preţului petrolului cu 40%, determinând şi ieftinirea combustibililor necesari aeronavelor.

  • Piaţa auto în 2014: primul după şase ani de scăderi în care volumele vânzărilor au crescut

    Între 2008 şi 2013 mai bine de 80% din vânzări s-au evaporat, iar România, care se apropia de top 10 al pieţelor europene, a coborât până aproape pe locul 20. România a înregistrat în intervalul ianuarie-noiembrie 2014 a treia cea mai mare creştere a înmatriculărilor de maşini noi la nivelul Uniunii Europene, depăşind ţări precum Spania, Marea Britanie sau Italia.

    În total, în primele 11 luni ale acestui an s-au înmatriculat aproape 64.600 de autoturisme noi, ceea ce înseamnă că până la finalul anului se vor înregistra în total aproape 70.000 de maşini noi, în creştere cu peste 20% faţ de anul trecut. Piaţa locală revine astfel la creşterile puternice de dinainte de 2007, însă volumele rămân foarte mici şi comparabile cu cele din ţări cu populaţie sub 10 milioane de locuitori, precum Cehia.

    „Per ansamblu, 2014 a fost un an mai bun. Volkswagen a avut 8.400 – 8.500 de autoturisme noi vândute, faţă de 7.400 în 2013. Creşterea vânzărilor şi a pie-ţei va con-ti-nua şi în 2015. Vom avea creştere eco-nomică, in-di-ferent cât de mică este, avem sta-bilitate eco-nomică, iar companiile continuă să-şi schimbe par-curile auto, să angajeze oameni. Chiar am ob-servat o tendinţă de dezvoltare nu doar în Bu-cureşti, ci şi în Sibiu, Cluj, Timişoara. Vor exis-ta tot mai multe com-panii care se vor ex-tin-de şi care vor face anga-jări“, a spus Bogdan Florea, brand manager Volkswagen autoturisme în cadrul Porsche România, cel mai mare importator de pe piaţa locală. În ceea ce priveşte piaţa, directorul de marcă al VW se aşteaptă la o apreciere de „până la zece procente în 2015, spre 85.000 – 90.000 de unităţi“. Piaţa însă mai are de luptat şi cu importurile second-hand care evită în continuare plata taxelor, dar şi cu asigurătorii care recomandă clienţilor repararea maşinilor în anumite service-uri, nu cele oficiale, este de părere Bogdan Florea.

    Anul acesta Programul Rabla a susţinut vânzarea a aproape 20.000 de autoturisme noi, faţă de circa 13.000 în 2013, însă tot în 2014 s-au importat mai bine de 200.000 de maşini vechi. „De programul Rabla nu ar mai fi nevoie în 2015 deoarece atât timp cât faci un program de stimulare prin casarea maşinilor mai vechi de 10 ani, dar în acelaşi timp laşi uşa larg deschisă importurilor de maşini mai vechi de zece ani care lovesc întreaga piaţă şi pe producătorii locali, atunci putem spune că programul este ineficient, deoarece ce dăm cu o mână pierdem cu cealaltă“, a spus Florea.

    Următorul pas în susţinerea vânzărilor de maşini noi către persoane fizice, care în prezent reprezintă numai 30% din vânzări, faţă de 60% în 2007-2008, îl reprezintă programul Prima maşină, care, ca şi Prima casă, doreşte să ieftinească finanţarea.

    „Nu se vede o îmbunătăţire a pieţei auto pe final de an. Programul Rabla s-a încheiat, Prima maşină nu va avea un efect prea mare şi nici măcar nu s-au realizat vânzări până acum prin acesta. S-au publicat normele metodologice de o săptămână, băncile nu sunt pregătite încă şi impactul asupra ratei lunare este unul redus, de circa 100 de lei, astfel încât nu poate influenţa prea mult clienţii. Cine se încadra până acum se va încadra în continuare, cine nu, nu se va încadra nici acum“, a spus Florea.

    În ceea ce priveşte producţia de maşini, România va produce din nou în 2014 peste 300.000 de maşini, dar nu va mai depăşi pragul de 400.000, cum a făcut-o în 2013 din cauza uzinei Ford de la Craiova. În timp ce Dacia menţine ritmul de producţie similar cu 2013, înregistrând chiar o creştere de 1% la 10 luni, accelerând spre 340.000 de maşini, la Craiova, pe fondul cererii scăzute de B-Max la nivel european, uzina va produce sub 50.000 de maşini, faţă de 68.000 în 2013. Din acest motiv, americanii au decis ca 680 din cei 3.200 dintre salariaţi să plece, fie voluntar, fie vor fi disponibilizaţi.