Sorina Burlacu, director general Events, Mohi Younes, general manager Phoenix Entertainment, Raluca Popescu, general manager Amphitrion, Christian Raetscher, general manager German Quality Entertainment (GQE), şi Stoian Anghel, organizator de spectacole şi preşedintele Asociaţiei Culturale de Teatru, Muzică şi Film “Dracula”, au vorbit, pentru MEDIAFAX, despre cum se poziţionează piaţa muzicală din România, în prezent, şi despre criteriile de care ţin cont când hotărăsc să invite un artist sau o trupă la noi în ţară. Aceştia au realizat şi o retrospectivă a anului 2014, oferind, de asemenea, o privire de ansamblu asupra evoluţiei industriei muzicale în următorii ani.
Deşi 2014 a fost un an bogat în evenimente muzicale, pe scenele româneşti nu au mai concertat artişti care să strângă un număr extraordinar de mare de spectatori. Motivele pentru care artişti de talie internaţională lipsesc de pe scena muzicală românescă ţin atât de anumite aspecte practice, cum ar fi lipsa unei săli adecvate pentru un concert de anvergură, dar şi de problemele financiare cu care se confruntă România. De asemenea, există şi situaţii în care artişti foarte apreciaţi pe plan internaţional nu sunt suficient de bine cunoscuţi în România, astfel încât să fie invitaţi pentru a concerta la noi în ţară.
Piaţa muzicală din România, pe un trend ascendent, cu multe evenimente şi cu organizatori dornici de perfecţionare
Piaţa muzicală din România se poziţionează pe un trend ascendent, susţin mai mulţi organizatori de concerte, însă există mereu dorinţa de perfecţionare şi aceştia întâmpină în continuare diferite dificultăţi.
Sorina Burlacu, director general Events, spune că piaţa de live entertainment este în creştere, însă România este un teritoriu “virgin”, aşteptând încă vizita unor artişti de renume internaţional, precum Robbie Williams sau U2.
“Înregistrăm o creştere a preţului mediu pe bilet, care poate ajunge acum la 45 – 50 de euro brut. Taxele continuă totuşi să fie prea mari, în special cele percepute de UCMR-ADA (Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România – Asociaţia pentru Drepturi de Autor, n.r.). Sperăm într-un lobby comun al tuturor promotorilor români pentru a reduce aceste taxe. România este un teritoriu virgin într-un anumit fel – încă aşteptăm prima vizită a unor nume mari cum ar Robbie Williams sau U2”, spune Sorina Burlacu.
Şi Raluca Popescu, general manager Amphitrion, consideră că piaţa muzicală din România este în creştere, deoarece există o multitudine de evenimente din toate zonele şi cântăreţi din toate genurile muzicale care ajung în ţara noastră, astfel că este acoperită o arie extrem de largă. “Cred că este o piaţă care este în continuare în dezvoltare şi sperăm să fie din ce în ce mai mult şi ca publicul să poată să ţină pasul cu atât de multe eveniment”, spune Raluca Popescu.
La rândul său, Stoian Anghel, organizator de spectacole şi preşedintele Asociaţiei Culturale de Teatru, Muzică şi Film “Dracula”, consideră că piaţa muzicală din România este foarte dinamică, deoarece “publicul este exigent, la curent cu tot ce se întâmplă în showbiz-ul autohton şi internaţional”, iar acest fapt “detemină o continuă dezvoltare şi obligă artiştii şi organizatorii de evenimente să se perfecţioneze continuu”.
“Calitatea show-urilor artiştilor români a atins cote nemaiîntâlnite până de curând în showbiz-ul românesc. Producţiile marca Loredana sau Ştefan Bănică sunt producţii de talie internaţională, care aliniază cu onoare piaţa muzicală din România la piaţa internaţională”, este de părere Stoian Anghel.
Pe de altă parte, Mohi Younes, general manager Phoenix Entertainment, este de părere că trendul diferă în funcţie de genul muzical şi se schimbă de la an la an. “De foarte multe ori se înregistrează un trend ascendent într-un gen de muzică şi un trend descendent în altul, lucru care face ca evoluţia acestuia să fie dificil de determinat”, spune Mohi Younes.
De asemenea, Christian Raetscher, general manager GQE, spune că, în momentul de faţă, piaţa muzicală se găseşte într-un stadiu de staţionare cu tendinţă descrescătoare.
“Este doar o senzaţie că se află pe un trend ascendent. Organizatorii sunt nevoiţi să găsească tot felul de tertipuri pentru a reuşi să facă faţă situaţiei. Criza economică încă mai are repercusiuni asupra puterii de cumpărare, astfel oamenii nu îşi permit să vină la concerte. Totodată, organizatorii sunt nevoiţi să pună preţuri piperate la bilete pentru a reuşi să plătească artiştii, sala de spectacol şi multe alte cheltuieli imprevizibile, care intră la categoria excentricităţi ale vedetelor. Avem multe de învăţat despre ceea ce înseamnă producţie, public relations, vizual etc. Probabil că încă nu suntem pregătiţi, nu avem oameni suficient de bine specializaţi în acest domeniu. Este un segment extrem de greu de manevrat, mai ales că orice greşeală este scump plătită”, consideră Christian Raetscher.
Cerinţele publicului, notorietatea brandului şi preţul biletelor – câteva dintre criteriile de care se ţine cont când se organizează un concert în România
Publicul pare să fie principala preocupare a organizatorilor de concerte în România. Ce îşi doresc românii să asculte, dacă pot sau nu pot să achiziţioneze bilete la un concert al unui artist de talie internaţională şi care sunt preferinţele muzicale ale acestora, într-un moment dat, sunt principalele criterii de care organizatorii ţin cont atunci când hotărăsc să invite un artist sau o trupă în România.
“Sunt mai multe criterii care ne influenţează decizia: în primul rând, ţinem cont de cerinţele publicului care ne-a susţinut prin prezenţa la evenimentele noastre, apoi de ce artişti se află în turnee în apropiere de zona noastră, după care realizăm o analiză în cadrul firmei prin care stabilim cât de mult rezonează artistul respectiv cu preferinţele publicului, dar şi cu profilul concertelor noastre. Şi nu în ultimul rând evaluăm condiţiile financiare pe care le presupune evenimentul”, declară Mohi Younes, general manager Phoenix Entertainment.
Sorina Burlacu, director general Events, spune că există mai multe abordări pentru a stabili criteriile de care se ţine cont când se invită un artist sau o trupă în România.
“Dacă artistul sau trupa n-au mai vizitat niciodată România, factorii de luat în calcul sunt notorietatea brandului, noutăţile muzicale, cât de în vogă sunt la momentul respectiv, preţul concertului, aglomerarea pieţei la momentul respectiv cu evenimente similare, precum şi oportunităţile de sponsorizare. Dacă vorbim de show-uri care au mai vizitat ţara noastră, indicatori foarte clari sunt capacitatea de vânzare anterioară (ce performanţe au înregistrat dăţile trecute), ce-au mai făcut între timp (albume, hituri, colaborări noi) sau motivul – turnee «Best of» sau chiar spectacole de final de drum, când îşi iau la revedere de la fani. Regula generală este că atunci când revin în România cei mai mulţi artişti nu atrag acelaşi public ca şi prima dată. Acelaşi criteriu se aplică şi sponsorizărilor. Există, desigur, şi excepţii – organizăm Cirque du Soleil şi Sensation cu un succes constant, pentru că aceste licenţe vin cu un spectacol diferit de fiecare dată”, declară Sorina Burlacu, director general Events.
Totodată, Raluca Popescu, general manager Amphitrion, spune că în momentul în care aduc un artist, organizatorii se concentrează şi îşi doresc foarte mult ca artistul respectiv să fie cel mai bun în aria sa. “Ne concetrăm extrem de mult pe calitatea evenimentului oferit şi pe respectul faţă de public”, mai spune Raluca Popescu.
De asemenea, Stoian Anghel, organizator de spectacole şi preşedintele Asociaţiei Culturale de Teatru, Muzică şi Film “Dracula”, spune că indiferent că este vorba de un artist român sau internaţional, criteriul principal este publicul. “Desigur, în cazul artiştilor internaţionali se urmăreşte includerea ţării noastre într-un turneu, din multiple raţiuni”, declară acesta.
La rândul său, Christian Raetscher spune că German Quality Entertainment ţine cont întotdeauna de cererea publicului. “De curând am început să realizăm sondaje de opinie pentru a reuşi să găsim numele acelui artist care se găseşte pe buzele publicului la momentul respectiv. Gusturile se schimbă, românul este puţin mofturos, nu-i place să vadă acelaşi artist cu acelaşi show, lucru care nu se întâmplă peste graniţă. Şi oricum ceea ce se vinde bine afară nu este garantat şi în România. De aceea este necesar să fii în pas cu tendinţele muzicale ale românilor, să iei în considerare foarte multe aspecte, pentru că surprizele neplăcute te pot desfiinţa. E adevărată şi treaba cu… «nu rişti, nu câştigi», însă parcă în România preferi să fii prudent”, este de părere Christian Raetscher, General Manager GQE.
2014: un an interesant, dar sărac în evenimente de anvergură
Caracterizarea anului 2014, având în vedere concertele care au avut loc în România, diferă de la organizator la organizator. Dacă unii consideră că a fost un an interesant, care a adus în România nume importante din industria muzicală, alţii consideră că a fost un an sărac în evenimente.
Astfel, Mohi Younes, general manager Phoenix Entertainment, spune că a fost un an “extrem de interesant”, în care au concertat în premieră în România nume importante ale industriei muzicale, precum Peter Gabriel, Hugh Laurie, 30 Seconds to Mars, dar şi artişti care au revenit în ţara noastră, precum Billy Idol, Tori Amos, Dream Theater şi Richard Clayderman. “Publicul s-a bucurat de un an bogat, din punct de vedere cultural, având ocazia să se delecteze şi cu câteva concepte inedite de show ca Metal All Stars sau 2Cellos”, declară Mohi Younes.
La rândul său, Stoian Anghel, organizator de spectacole şi preşedintele Asociaţiei Culturale de Teatru, Muzică şi Film “Dracula”, declară: “Bucureştiul rămâne în continuare locul din care se dă ora exactă în showbiz-ul românesc. Şi asta mai ales pentru că are o populaţie numeroasă, diversă şi mai multe facilităţi decât provincia. Anul 2014 a fost abundent în evenimente de toate genurile. Asociaţia Culturală de Teatru, Muzică şi Film «Dracula», împreună cu Centrul Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului – CIADO România, al cărui preşedinte este domnul academician Constantin Bălăceanu Stolnici dezvoltă de şapte ani Proiectul Naţional Cultural ‘Arta contra Drog’, al cărui scop este de a oferi publicului o variantă sănătoasă de petrecere a timpului liber: evenimentele cultural artistice. Este un proiect cu un impact major asupra publicului, pe care îl dezvoltăm de la an la an”, mai spune Stoian Anghel.
În schimb, Sorina Burlacu, director general Events, consideră că a fost un an sărac în evenimente, “atât datorită lipsei de artişti pe piaţa internaţională, cât şi a unei abordări mai precaute a promoterilor”. Anul acesta nu s-au mai organizat festivaluri ca B’estfest, Rock the City şi Ost Fest din motive financiare, menţionează Sorina Burlacu.
Şi Christian Raetscher, general manager GQE, consideră că anul 2014 a fost slab din punct de vedere al evenimentelor muzicale. “A fost mai degrabă un an al evenimentelor mai mici, mai underground. Vânzările au stat foarte prost şi acum la final de an se văd roadele. Problema majoră actualmente este concurenţa neloială pentru care sperăm să existe leac”, este de părere acesta.
La rândul său, Raluca Popescu, general manager Amphitrion, spune că au fost mai puţine evenimente mari în 2014, însă acest lucru depinde foarte mult nu numai de piaţa din România, ci şi de programul artiştilor cu privire la turneul pe care îl organizează – dacă în anul respectiv includ şi zona noastră sau nu. În plus, aceasta spune că există foarte mulţi artişti, “extrem de cunoscuţi, de îndrăgiţi şi de aşteptaţi în alte părţi ale lumii care la noi n-ar avea public suficient pentru a-i aduce în România”. “Din punctul acesta de vedere, piaţa nu a devenit suficient de dezvoltată”, consideră Raluca Popescu.
Piaţa muzicală în următorii ani, pe un trend ascendent, dar s-ar extinde şi mai mult cu o sală de spectacole adecvată
În ceea ce priveşte evoluţia pieţei muzicale în următorii ani, organizatorii speră să continue trendul ascendent şi speră ca România să poată să ofere, la un moment dat, condiţiile necesare pentru ca un concert de anvergură să fie organizat la noi în ţară. În acest sens, una dintre principalele probleme cu care se confruntă România este lipsa unei săli adecvate pentru susţinerea concertelor.
“Deja s-au anunţat concerte de mare anvergură pentru anul 2015: André Rieu (pe partea clasică), Robbie Williams (pop), Toto şi Godsmack (rock). În general evoluţia acestui business depinde de prosperitatea unei naţiuni. Dacă România îşi menţine trendul ascendent, numărul şi calitatea evenimentelor se vor afla într-o continuă creştere. Deja cu preţurile biletelor ne apropiem de celelalte ţări europene, mai rămâne doar să aducem puterea de cumpărare a publicului la acelaşi nivel”, este de părere Mohi Younes, general manager Phoenix Entertainment.
“Anul 2015 sperăm să fie absolut mai bun, este necesar să fie un an de succes! Pas cu pas cei care se legau cu dinţii de playback apar pe scenă în formulă cu band şi cântând live, ceea ce ne face să ne gândim că lucrurile din acest punct de vedere sunt într-o direcţie bună”, declară Christian Raetscher, General Manager GQE.
De asemenea, Stoian Anghel, organizator de spectacole şi preşedintele Asociaţiei Culturale de Teatru, Muzică şi Film “Dracula”, declară: “Ne-a bucurat interesul foarte mare pentru folclor autentic românesc manifestat cu ocazia spectacolelor aniversare dedicate lui Ion Dolănescu, Constantin Enceanu şi Steliana Sima, dar şi succesul concertului Grigore Leşe, care a avut loc în premieră la Sala Palatului în aceasta toamnă. Am remarcat o creştere semnificativă a interesului pentru muzica clasică, care este pe cel mai ascendent trend de până acum şi credem că va continua această urcare în anii urmatori. În acest sens sunt mărturii Sălile Palatului pline la concertul Sarah Brightman şi la concertele Vienna Classic Christmas susţinute de Strauss Festival Orchestra Vienna. Nu în ultimul rând, se remarcă o nevoie foarte mare de purificare prin râs, o terapie pe care stand-up-ul a realizat-o cu cei peste 4.000 de spectatori la Sala Palatului”.
Pe de altă parte, Raluca Popescu, general manager Amphitrion, speră ca trendul să fie unul ascendent, însă consideră că pentru ca acest lucru să fie posibil este nevoie de o sală de spectacole adecvată.
“Sper să fie într-un trend ascendent, sper cumva să fie susţinută şi de media din România, să fie difuzate cât mai multe piese din afară, dar cred, totuşi, că şi cu ajutorul internetului şi prin alte metode vom ajunge uşor, uşor acolo (la standarde internaţionale, n.r.). Nouă, în primul rând, ne lipseşte infrastructura necesară. Avem nevoie de o sală, care să fie la standarde, avem nevoie, de asemenea, de un patinoar care să fie la standarde. Ne descurcăm în permanenţă, mai ales pe timp de iarnă, cu Sala Palatului şi Sala Polivalentă, în condiţiile în care niciuna dintre ele nu este ceea ce trebuie. În momentul în care şi infrastructura ar fi diferită şi am avea nişte săli în care să aducem artişti care să aducă un public de aproximativ 12.000 – 16.000 de oameni, probabil că piaţa s-ar extinde şi mai mult”, a declarat Raluca Popesu.
La rândul său, Sorina Burlacu, director general Events, spune că la nivel global trupele au mai puţină putere decât predecesorii lor şi sunt puţine care reuşesc să umple stadioane peste tot în lume, întrucât preferinţele publicului sunt dintre cele mai diverse.
“Trăim într-o epocă în care gusturile publicului sunt din ce în ce mai difuze – diversitatea preferinţelor lor e într-o continuă creştere. La nivel global, trupele au mai puţină putere decât oricând înainte – doar un număr relativ mic de artişti şi trupe sunt capabili să umple stadioanele peste tot în lume. Iar generaţia de artişti care vine din spate încă se luptă pentru a atinge acest gen de succes. Mai avem mult de aşteptat pentru următorul Rod Stewart, care să umple plaja Copacabana cu 3.500.000 de spectatori”, consideră Sorina Burlacu.
