BusinessMagazin

Author: adison

  • Cea mai bună metodă de a obţine un salariu mai mare în 2015 este să îţi schimbi jobul

    Cei care doresc o mărire de salariu în 2015 ar trebui să caute un nou job, arată un studiu publicat recent de Wall Street Journal. În cadrul unui sistem financiar global care îşi revine treptat după criză economică, cei care se mută la un nou angajator au mai multe şanse de a negocia un salariu mai bun.

    “În comparaţie cu salariile celor care îşi păstrează jobul, contractele celor care se mută reflectă cu mai multă acurateţe condiţiile economice actuale”, notează Jose Mustre-del-Rio, economist la Kansas City Fed. “În condiţiile în care piaţa muncii se apropie de nivelul din 2007, creşterile de care au beneficiat în ultima perioadă cei care au schimbat joburile au fost consistente.”

    Spre exemplu, în primul trimestru din 2013 cei care schimbau joburile beneficiau de o creştere medie salarială de 4,3%, în vreme ce valoarea a ajuns la 5,6% în trimestrul trei din 2014. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în domeniul horeca, respectiv 7,7%.

    Un alt element important este numărul celor care renunţă la slujbă în mod voluntar, deoarece aceştia sunt cei care vor căuta un job mai bine plătit, consideră Janet Yellen, preşedinte al Fed. Numărul acestora este cel mai mare din ultimii şase ani, notează Yellen.

    Jose Mustre-del-Rio se arată optimist vis-a-vis de modul în care piaţa muncii evoluează şi consideră că, într-o scurtă perioadă de timp, aceste creşteri salariale vor fi similare şi pentru cei care îşi păstrează jobul. Astfel, angajaţii “loiali” vor avea posibilitatea de a negocia creşteri de câteva procente anual, fără a le lua în considerare şi pe cele incluse iniţial în contractul de muncă.

  • Cea mai bună metodă de a obţine un salariu mai mare în 2015 este să îţi schimbi jobul

    Cei care doresc o mărire de salariu în 2015 ar trebui să caute un nou job, arată un studiu publicat recent de Wall Street Journal. În cadrul unui sistem financiar global care îşi revine treptat după criză economică, cei care se mută la un nou angajator au mai multe şanse de a negocia un salariu mai bun.

    “În comparaţie cu salariile celor care îşi păstrează jobul, contractele celor care se mută reflectă cu mai multă acurateţe condiţiile economice actuale”, notează Jose Mustre-del-Rio, economist la Kansas City Fed. “În condiţiile în care piaţa muncii se apropie de nivelul din 2007, creşterile de care au beneficiat în ultima perioadă cei care au schimbat joburile au fost consistente.”

    Spre exemplu, în primul trimestru din 2013 cei care schimbau joburile beneficiau de o creştere medie salarială de 4,3%, în vreme ce valoarea a ajuns la 5,6% în trimestrul trei din 2014. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în domeniul horeca, respectiv 7,7%.

    Un alt element important este numărul celor care renunţă la slujbă în mod voluntar, deoarece aceştia sunt cei care vor căuta un job mai bine plătit, consideră Janet Yellen, preşedinte al Fed. Numărul acestora este cel mai mare din ultimii şase ani, notează Yellen.

    Jose Mustre-del-Rio se arată optimist vis-a-vis de modul în care piaţa muncii evoluează şi consideră că, într-o scurtă perioadă de timp, aceste creşteri salariale vor fi similare şi pentru cei care îşi păstrează jobul. Astfel, angajaţii “loiali” vor avea posibilitatea de a negocia creşteri de câteva procente anual, fără a le lua în considerare şi pe cele incluse iniţial în contractul de muncă.

  • Israelul pregăteşte noi sancţiuni după iniţiativele palestinienilor la ONU

    “Nu vom permite ca militarii şi ofiţerii Tsahal să fie aduşi în faţa tribunalului de la Haga”, a declarat premierul Benjamin Netanyahu.

    Obiectivul demersului de aderare palestinian, început vineri la Naţiunile Unite, este de a putea cere socoteală liderilor israelieni pentru cele trei ofensive lansate în Gaza din 2008 sau pentru ocupaţie, în faţa acestui tribunal competent în materie de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război.

    Cererea se înscrie în cadrul unei ofensive diplomatice desfăşurate la ONU de palestinieni, care vor să supună din nou votului proiectul lor de rezoluţie, respins săptămâna trecută.

    În replică, Israelul a îngheţat sâmbătă plata a 106 milioane de euro din taxe colectate în numele Autorităţii Palestiniene. Aceste plăţi sunt vitale pentru Autoritatea Palestiniană deoarece ele reprezintă peste două treimi din veniturile bugetare proprii şi contribuie la plata a peste 150.000 de funcţionari.

    Statul evreu a folosit deja acest mijloc de presiune în special în aprilie, în timpul concilierii dintre Fatah, al preşedintelui Mahmoud Abbas, şi Hamas.

    Mişcarea islamistă a denunţat “furtul de bani palestinieni”, cerând încă o dată Autorităţii Palestiniene să răspundă rapid şi ferm. Trebuie “să se anunţe oficial sfârşitul negocierilor şi al cooperării pe teme de securitate cu ocupantul israelian”, a declarat Hamas.

    După CPI, întreruperea cooperării pe teme de securitate în Cisiordania ocupată, armă anti-Hamas preţioasă atât în viziunea israelienilor, cât şi pentru Autoritatea Palestiniană, ar fi penultima etapă înaintea ultimei lor cărţi: dizolvarea Autorităţii Palestiniene.

    Dizolvarea acestei entităţi, născute din Acordurile de la Oslo în 1993 şi care ar urma să lase loc unui stat care întârzie să apară, este ceea ce a preconizat şi un ministru israelian, chiar dacă, în fapt, doar palestinienii pot face acest lucru.

    “Dacă palestinienii nu dau înapoi, trebuie să luăm măsuri mai dure până la o dizolvare progresivă, o neutralizare progresivă a Autorităţii Palestiniene”, a declarat ministrul Informaţiilor Youval Steinitz, un apropiat al lui Netanyahu.

    Ministrul Justiţiei Tzipi Livni, demisă recent, a avertizat: dacă Guvernul “se gândeşte la soluţii precum construcţii (în colonii, n.red.) sau desfiinţarea Autorităţii Palestiniene, noi vom fi cei pedepsiţi”.

    La sfârşitul lui 2012, când statul Palestina a obţinut statut de observator la ONU, Israelul a anunţat construirea câtorva mii de locuinţe în coloniile din Cisiordania ocupată inclusiv în zona ultrasensibilă E1, aproape de Ierusalim, şi a declanşat un val de nemulţumire la nivel internaţional.

    Netanyahu pregăteşte de această dată un răspuns “mai dur şi global” decât îngheţarea plăţii taxelor dar care nu include construcţii în colonii, a asigurat Nissim Ben Sheetrit, un oficial de rang înalt în cadrul Afacerilor Externe. “Israelul este pe punctul de a trece de la apărare la atac”, a avertizat el.

    În trecut, statul evreu a folosit arma retragerii permisului VIP, care le permite oficialilor palestinieni să se deplaseze în special din Cisiordania în Fâşia Gaza.

    Îngheţarea plăţilor către Autoritatea Palestiniană a fost calificată imediat, sâmbătă, drept o “nouă crimă de război” de către palestinieni.

    Benjamin Netanyahu a trimis duminică aceste acuzaţii liderilor de la Ramallah, pe care îi acuză că au încheiat “o alianţă cu criminalii de război ai Hamas” formând un Guvern de independenţi după concilierea lor cu mişcarea islamistă, considerată “teroristă” de Israel şi Statele Unite.

    Israelul acuză Hamas că a folosit locuitorii din Gaza drept “scuturi umane” în timpul războiului din această vară.

    Prima plângere pe care palestinienii vor să o depună la CPI ar urma să se refere la acest conflict care s-a soldat cu aproape 2.200 de morţi în rândul palestinienilor, majoritatea civili, şi 73 de partea israeliană, dintre care 67 de militari, a explicat pentru AFP un jurist palestinian.

  • Israelul pregăteşte noi sancţiuni după iniţiativele palestinienilor la ONU

    “Nu vom permite ca militarii şi ofiţerii Tsahal să fie aduşi în faţa tribunalului de la Haga”, a declarat premierul Benjamin Netanyahu.

    Obiectivul demersului de aderare palestinian, început vineri la Naţiunile Unite, este de a putea cere socoteală liderilor israelieni pentru cele trei ofensive lansate în Gaza din 2008 sau pentru ocupaţie, în faţa acestui tribunal competent în materie de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război.

    Cererea se înscrie în cadrul unei ofensive diplomatice desfăşurate la ONU de palestinieni, care vor să supună din nou votului proiectul lor de rezoluţie, respins săptămâna trecută.

    În replică, Israelul a îngheţat sâmbătă plata a 106 milioane de euro din taxe colectate în numele Autorităţii Palestiniene. Aceste plăţi sunt vitale pentru Autoritatea Palestiniană deoarece ele reprezintă peste două treimi din veniturile bugetare proprii şi contribuie la plata a peste 150.000 de funcţionari.

    Statul evreu a folosit deja acest mijloc de presiune în special în aprilie, în timpul concilierii dintre Fatah, al preşedintelui Mahmoud Abbas, şi Hamas.

    Mişcarea islamistă a denunţat “furtul de bani palestinieni”, cerând încă o dată Autorităţii Palestiniene să răspundă rapid şi ferm. Trebuie “să se anunţe oficial sfârşitul negocierilor şi al cooperării pe teme de securitate cu ocupantul israelian”, a declarat Hamas.

    După CPI, întreruperea cooperării pe teme de securitate în Cisiordania ocupată, armă anti-Hamas preţioasă atât în viziunea israelienilor, cât şi pentru Autoritatea Palestiniană, ar fi penultima etapă înaintea ultimei lor cărţi: dizolvarea Autorităţii Palestiniene.

    Dizolvarea acestei entităţi, născute din Acordurile de la Oslo în 1993 şi care ar urma să lase loc unui stat care întârzie să apară, este ceea ce a preconizat şi un ministru israelian, chiar dacă, în fapt, doar palestinienii pot face acest lucru.

    “Dacă palestinienii nu dau înapoi, trebuie să luăm măsuri mai dure până la o dizolvare progresivă, o neutralizare progresivă a Autorităţii Palestiniene”, a declarat ministrul Informaţiilor Youval Steinitz, un apropiat al lui Netanyahu.

    Ministrul Justiţiei Tzipi Livni, demisă recent, a avertizat: dacă Guvernul “se gândeşte la soluţii precum construcţii (în colonii, n.red.) sau desfiinţarea Autorităţii Palestiniene, noi vom fi cei pedepsiţi”.

    La sfârşitul lui 2012, când statul Palestina a obţinut statut de observator la ONU, Israelul a anunţat construirea câtorva mii de locuinţe în coloniile din Cisiordania ocupată inclusiv în zona ultrasensibilă E1, aproape de Ierusalim, şi a declanşat un val de nemulţumire la nivel internaţional.

    Netanyahu pregăteşte de această dată un răspuns “mai dur şi global” decât îngheţarea plăţii taxelor dar care nu include construcţii în colonii, a asigurat Nissim Ben Sheetrit, un oficial de rang înalt în cadrul Afacerilor Externe. “Israelul este pe punctul de a trece de la apărare la atac”, a avertizat el.

    În trecut, statul evreu a folosit arma retragerii permisului VIP, care le permite oficialilor palestinieni să se deplaseze în special din Cisiordania în Fâşia Gaza.

    Îngheţarea plăţilor către Autoritatea Palestiniană a fost calificată imediat, sâmbătă, drept o “nouă crimă de război” de către palestinieni.

    Benjamin Netanyahu a trimis duminică aceste acuzaţii liderilor de la Ramallah, pe care îi acuză că au încheiat “o alianţă cu criminalii de război ai Hamas” formând un Guvern de independenţi după concilierea lor cu mişcarea islamistă, considerată “teroristă” de Israel şi Statele Unite.

    Israelul acuză Hamas că a folosit locuitorii din Gaza drept “scuturi umane” în timpul războiului din această vară.

    Prima plângere pe care palestinienii vor să o depună la CPI ar urma să se refere la acest conflict care s-a soldat cu aproape 2.200 de morţi în rândul palestinienilor, majoritatea civili, şi 73 de partea israeliană, dintre care 67 de militari, a explicat pentru AFP un jurist palestinian.

  • Hollande: Grecii sunt liberi să îşi aleagă destinul, dar trebuie să îşi respecte angajamentele

    “Grecii sunt liberi să îşi aleagă destinul dar, în acelaşi timp, există angajamente pe care şi le-au asumat. Totul va trebui, evident, respectat”, a declarat Hollande întrebat la postul de radio France Inter despre o posibilă victorie a stângii radicale Syriza la alegerile legislative din 25 ianuarie.

    Cancelarul german Angela Merkel a generat contoverse, duminică, în Germania, inclusiv în cadrul majorităţii sale politice, după dezvăluirile din presă potrivit cărora ar fi pregătită să lase Grecia să iasă din zona euro în cazul preluării puterii de către stânga radicală în această ţară.

    În teorie, niciun mecanism nu prevede ieşirea unei ţări din zona euro. Dar, potrivit Berlinului, în cazul în care Grecia nu îşi va mai îndeplini angajamente, BCE ar putea restrânge posibilităţile de refinanţare a băncilor greceşti până la punctul de a obliga Atena să reintroducă drahma.

    Parlamentul grec a anunţat miercuri dizolvarea sa şi a confirmat organizarea de alegeri legislative anticipate la 25 ianuarie, la care, potrivit sondajelor, Syriza este considerată favorită.

    O astfel de victorie ar aduce o “schimbare necesară” în Europa care ar antrena pe aceeaşi cale Spania şi Irlanda, a declarat sâmbătă liderul Syriza, Alexis Tsipras, care denunţă politicile de austeritate impuse Greciei de către creditorii săi.

  • Buzău: Cinci persoane, rănite după ce un autobuz a lovit un autocar. Trei răniţi au fost duşi la spital

    Potrivit agentului principal Amalia Călugăru de la Poliţia Judeţeană Buzău, accidentul a avut loc pe şoseaua Brăilei din municipiul Buzău, cel mai probabil din cauza nepăstrării distanţei corespunzătoare faţă de autovehiculul din faţă.

    Astfel, şoferul unui autobuz în care se aflau 35 de persoane şi care circula dinspre Gălbinaşi spre Buzău a lovit din spate un autocar cu 12 pasageri, condus de un bărbat de 43 de ani din Argeş. Autocarul plecase dintr-un judeţ al Moldovei şi urma să oprească la Buzău, apoi să ajungă la Sibiu.

    În urma accidentului, cinci persoane au fost rănite. Două dintre acestea au avut răni uşoare şi au primit îngrijiri la faţa locului, iar celelalte trei au fost transportate la Spitalul Judeţean Buzău.

    Cele două autovehicule au fost grav avariate şi nu şi-au mai putut continua drumul. Astfel, călătorii din autobuz au plecat pe jos, în timp ce pasagerii din autocar, care ar fi trebuit să ajungă la Sibiu, urmează să fie preluaţi de un alt autocar.

  • Hollande vrea eliminarea sancţiunilor împotriva Rusiei în cazul unor progrese privind Ucraina

    “Sancţiunile trebuie ridicate dacă există progrese. Dacă nu există progrese, sancţiunile vor rămâne”, a declarat el pentru postul de radio France Inter. “Voi merge la Astana la 15 ianuarie cu o condiţie. Şi anume să se poată face noi progrese. Dacă este doar să ne reunim, să vorbim fără să existe progrese, nu merită osteneala. Dar eu cred că vor fi”, a precizat el.

    Puterile occidentale au acuzat în numeroase rânduri Rusia de implicare activă în criza ucraineană prin furnizarea de întăriri şi arme rebelilor din est, ceea ce Moscova a dezminţit categoric.

  • Euro a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimii nouă ani faţă de dolar

    Euro s-a depreciat cu 0,5%, la 1,1945 de dolari, la 6:58 în Londra, după ce a coborât la 1,1864 dolari pe unitate, marcând cel mai jos nivel din martie 2006 până în prezent.

    “Motivele pentru a vinde euro au fost destul de clare în acest sfârşit de săptămână: Draghi este cu un pas mai aproape de adoptarea măsurilor de relaxare cantitativă, iar situaţia politică din Grecia este din ce în ce mai îngrijorătoare”, a afirmat Sean Callow, analist la Westpac Banking.

    Moneda europeană a scăzut cu până la 1,2% luni, după ce preşedintele BCE, Mario Draghi, a afirmat săptămâna trecută că achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale se află printre intrumentele care ar putea fi utilizate de instituţie pentru a-şi îndeplini mandatul de menţinere a stabilităţii preţurilor.

    Tipărirea de bani pentru achiziţia de obligaţiuni guvernamentale, operaţiune cunoscută sub numele de relaxare cantitativă, este văzută ca unul dintre ultimele instrumente aflate la dispoziţia BCE pentru revigorarea inflaţiei, în condiţiile în care dobânda de politică monetară este de numai 0,05%, iar neîncrederea privind efectul măsurilor deja adoptate de instituţie este în creştere.

    Inflaţia din zona euro este de numai 0,3%, cu mult sub ţinta BCE de aproape 2%, provocând temeri că aşteptările de preţuri mici ar putea afecta salariile şi investiţiile, respectiv perspectivele de creştere economică.

    Următoarea şedinţă BCE va avea loc în 22 ianuarie.

    De asemenea, evoluţia monedei euro a fost influenţată şi de începerea campaniei electorale în Grecia în vederea alegerilor parlamentare care vor avea loc în 25 ianuarie. Alexis Tsipras, liderul partidului de extremă stângă Syriza, cotat cu cele mai mari şanse de a câştiga alegerile, a declarat că, în cazul în care partidul său va prelua conducerea ţării la finalul lunii ianurie, va pune capăt politicii de austeritate.

    În schimb, cancelarul german Angela Merkel a anunţat sâmbătă că este gata să lase Grecia să iasă din zona euro dacă stânga radicală va repune în discuţie măsurile de austerite din această ţară, potrivit ediţiei online a publicaţiei Spiegel.

  • “Hobbitul: Bătălia celor cinci oştiri” se menţine pe primul loc în box office-ul nord-american

    Potrivit cifrelor publicate de boxofficemojo.com, superproducţia regizată de Peter Jackson a generat încasări de 21,91 de milioane de dolari de vineri până duminică. În cele trei săptămâni de proiecţii, acest film a vândut bilete în valoare de 722,867 de milioane de dolari pe plan mondial.

    Filmul “Hobbitul: Bătălia celor cinci oştiri/ The Hobbit: The Battle of the Five Armies”, regizat de Peter Jackson, cu Martin Freeman, Ian McKellen şi Benedict Cumberbatch, încheie povestea lui Bilbo, Thorin şi a gnomilor. Eroii, care l-au trezit pe Smaug din culcuşul său din Erebor se vor lupta acum cu acesta, în speranţa că vor distruge răul pentru totdeauna. Gandalf descoperă însă ceva şi mai înfricoşător în Dol Guldur. Filmele din trilogia “Hobbitul” spun o poveste care se petrece în Pământul de Mijloc, cu 60 de ani înainte de acţiunea din “Stăpânul Inelelor”.

    Pe locul al doilea s-a clasat musicalul “În inima pădurii/ Into the Woods”, care a obţinut încasări de 19 milioane de dolari, în al doilea weekend de difuzare. Regizat de Rob Marshall, acest film, care reprezintă o adaptare a celebrului musical omonim pus în scenă pe Broadway de Stephen Sondheim, aduce pe marele ecran o notă întunecată poveştilor şi basmelor copilăriei, cu ajutorul actorilor Meryl Streep, Johnny Depp şi Emily Blunt.

    Pe locul al treilea în box office-ul nord-american s-a aflat filmul “De neînvins/ Unbroken”, cel de-al doilea lungmetraj regizat de actriţa Angelina Jolie. Inspirat din povestea reală a maratonistului american Louis Zamperini, care a devenit prizonier într-un lagăr japonez în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, acest film a generat încasări de 18,35 de milioane de dolari în cinematografele nord-americane.

    Pelicula horror “The Woman in Black 2: Angel of Death” a debutat pe locul al patrulea, cu încasări de 15,14 milioane de dolari, de vineri până duminică. Filmul regizat de Tom Harper îi are în distribuţie pe Jeremy Irvine, Helen McCrory şi Adrian Rawlins, iar povestea are loc la 40 de ani după evenimentele sumbre din reşedinţa Eel Marsh. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, un grup de copii este trimis aici pentru a se adăposti de bombardamente, dar ceva mai poate mai periculos decât bombele se trezeşte la viaţă în conac.

    Comedia de familie “O noapte la Muzeu: Secretul Faraonului/ Night at the Museum: Secret of the Tomb”, regizată de Shawn Levy, s-a clasat pe locul al cincilea în box office-ul nord-american, cu încasări de 14,45 milioane de dolari, în al treilea weekend de difuzare. Pelicula îi are în rolurile principale pe Ben Stiller şi Robin Williams, acesta fiind ultimul film în care apare Williams, care a murit în luna august. Protagonistul, Larry Daley, călătoreşte în jurul lumii şi aduce lângă el noi personaje, alături de cele deja cunoscute, în încercarea sa de a salva magia de la dispariţie.

    Comedia muzicală “Annie”, regizată de Will Gluck, a coborât o poziţie, până pe locul al şaselea în box office-ul din America de Nord, cu încasări de 11,4 milioane de dolari, de vineri până duminică. Cu Quvenzhané Wallis, Rose Byrne, Cameron Diaz şi Jamie Foxx în distribuţie, Annie, personajul legendar, aflat în căutarea familiei sale, care a inspirat generaţii întregi, revine pe marele ecran într-o viziune contemporană, în comedia produsă de Columbia Pictures.

    Filmul “The Imitation Game: Jocul codurilor/ The Imitation Game”, ce prezintă destinul incredibil al matematicianului britanic Alan Turing, savantul care a reuşit să descifreze codurile naziste, dar care a fost persecutat de guvernul din propria ţară pentru faptul că era homosexual, s-a clasat pe locul al şaptelea în box office-ul nord-american, cu încasări de 8,11 milioane de dolari.

    În cea de-a şaptea săptămână de proiecţii, filmul “Jocurile foamei: Revolta – Partea I”, al treilea din franciza de succes “Hunger Games”, s-a clasat pe locul al optulea, cu încasări de 7,7 milioane de dolari de vineri până duminică. Filmul continuă povestea lui Katniss Everdeen (Jennifer Lawrence), care se recuperează după extenuantele Jocuri ale Foamei şi devine un simbol al speranţelor oamenilor din ţinutul Panem, populaţie aflată în continuare sub tirania Capitoliului. De această dată, Katniss va avea o surpriză legată de Peeta Mellark (Josh Hutcherson), care, după ce a fost răpit la finalul filmului anterior, va reapărea într-o postură neaşteptată. Filmul este regizat de Francis Lawrence şi îi are în distribuţie pe Jennifer Lawrence, Josh Hutcherson, Liam Hemsworth, Woody Harrelson, Donald Sutherland, dar şi pe regretatul actor Philip Seymour Hoffman.

    Locul al nouălea a revenit lungmetrajului “The Gambler”, un film cu Mark Wahlberg şi celebra Jessica Lange, care aduce pe marele ecran povestea unui profesor de literatură care ajunge să facă datorii mari din cauza dependenţei sale de jocurile de noroc. Acest film, regizat de Rupert Wyatt, a generat încasări de 6,3 milioane de dolari în cinematografele din Statele Unite şi Canada, în al doilea weekend de difuzare.

    Filmul de desene animate “Cei 6 super eroi/ Big Hero 6”, produs de Marvel Studios şi Walt Disney şi regizat de Don Hall şi Chris Williams, a ocupat locul al zecelea, cu încasări de 4,81 milioane de dolari în al nouălea weekend de difuzare. Animaţia prezintă legătura specială ce se formează între un mic geniu al tehnologiei, Hiro Hamada, şi un robot uriaş gonflabil, Baymax, care, împreună cu un grup de prieteni tehnologizaţi, luptă pentru apărarea oraşului San Fransokyo de un complot criminal ce încearcă distrugerea metropolei.

  • Problemele din Europa şi Asia nu vor afecta creşterea economică a SUA în 2015

    În pofida riscului ridicat de recesiune pentru economia Japoniei şi a mai multor state din Europa, precum şi a încetinirii creşterii în China şi a crizei din Rusia, economiştii anticipează că economia SUA îşi va menţine ritmul de creştere în jurul a 3% în acest an, apropriat de nivelul prognozat pentru 2014. Produsul intern brut al SUA a crescut cu 5% în trimestrul al treilea al anului trecut, cel mai rapid avans din ultimii 11 ani, cu mult peste estimarea iniţială de 3,9%.

    Creşterea economică se va reflecta în câştiguri consistente, dar nu spectaculoase, pe piaţa de capital, potrivit analiştilor. În 2014, indicele Standard & Poor’s 500 a crescut cu 11,4% faţă de anul anterior, avansul pentru 2015 şi 2016 fiind prognozat să scadă la jumătate.

    Analiştii Morgan Stanley estimează că piaţa imobiliară se va redresa în acest an, pe fondul unei creşteri de 10,2% pe segmentul rezidenţial.

    În 2014, piaţa de profil a crescut cu 1,8%, avansul fiind limitat de creşterea ratelor pentru împrumuturile imobiliare şi de înăsprirea condiţiilor de creditare, condiţii care vor fi relaxate începând cu acest an.

    Deşi rata şomajului se menţine la un nivel ridicat, ritmul angajărilor lunare este preconizat să se păstreze în jurul a 225.000 în următoarele 18 luni, în timp ce creşterea salariilor se va accelera şi va atinge 3,5% până la jumătatea anului 2016, potrivit economiştilor.

    Singurul sector care va încetini în 2015 va fi cel energetic, afectat de scăderea preţurilor petrolului.

    În ceea ce priveşte statele din Europa, analiştii Morgan Stanley şi Goldman Sachs estimează că economia zonei euro va creşte cu mai puţin de 1% în 2015, Citigroup prognozând cel mai mic avans, de 0,68%.

    Germania, cea mai mare economie din Europa, va înregistra o creştere a PIB de numai 1,1% în acest an, faţă de circa 1,5% în 2014, estimează analiştii.

    Rusia, al treilea mare partener comercial al zonei euro, este pe cale să intre în recesiune, în contextul în care se confruntă cu dificultăţi în urma sancţiunilor economice din partea statelor din Vest şi a SUA şi a scăderii preţului petrolului. Mai mult, rubla a pierdut peste 60% faţă de dolar anul trecut.

    În Asia, Japonia, care a intrat în recesiune în trimestrul al treilea anul trecut, va înregistra o creştere economică modestă în acest an, de numai 1%, în timp ce avansul economic din China este estimat să încetinească la 7%, sau chiar mai mult, pe fondul performanţelor slabe din sectoarele imobiliar şi financiar. Potrivit analiştilor Moody’s, creşterea economică din China va încetini în 2015 la cel mai redus nivel din 1990.

    Economiştii apreciază că SUA vor fi izolate de majoritatea problemelor din restul lumii, în principal datorită faptului că exporturile ţării contribuie cu doar 13% la formarea PIB. De asemenea, exporturile companiilor incluse în indicele S&P 500 însumează numai 10% din vânzările totale ale acestora.