BusinessMagazin

Author: adison

  • GER în toată ţara, de marţi până vineri. Temperaturile vor coborî chiar şi sub -25 de grade

    În intervalul menţionat, vremea va fi deosebit de rece, geroasă mai ales în cursul nopţilor şi al dimineţilor în toată ţara. Temperaturile minime vor coborî frecvent sub -15 grade, iar izolat chiar sub -25 grade.

    Maximele diurne vor fi preponderent negative şi se vor încadra, în general, între -10 şi 0 grade.

    În cursul zilei de marţi (6 ianuarie) şi în noaptea de marţi spre miercuri (6/7 ianuarie) vântul va avea intensificări în Moldova, jumătatea estică a Munteniei şi Dobrogea, cu rafale de până la 55…65 km/h.

     

  • GER în toată ţara, de marţi până vineri. Temperaturile vor coborî chiar şi sub -25 de grade

    În intervalul menţionat, vremea va fi deosebit de rece, geroasă mai ales în cursul nopţilor şi al dimineţilor în toată ţara. Temperaturile minime vor coborî frecvent sub -15 grade, iar izolat chiar sub -25 grade.

    Maximele diurne vor fi preponderent negative şi se vor încadra, în general, între -10 şi 0 grade.

    În cursul zilei de marţi (6 ianuarie) şi în noaptea de marţi spre miercuri (6/7 ianuarie) vântul va avea intensificări în Moldova, jumătatea estică a Munteniei şi Dobrogea, cu rafale de până la 55…65 km/h.

     

  • Decizia definitivă în dosarul privatizărilor strategice, amânată de ICCJ până pe 21 ianuarie

    Ultimul termen al procesului a avut loc la 19 decembrie, când Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a ascultat pledoariile finale şi ultimul cuvânt al inculpaţilor, stabilind totodată să dea decizia finală în 5 ianuarie.

    Luni, instanţa supremă a amânat până la 21 ianuarie pronunţarea deciziei definitive.

    Avocaţii celor din dosar au cerut atunci, în principal, achitarea clienţilor lor sau, în subsidiar, pedepse blânde, şi au acreditat ideea că documentele despre care DIICOT susţine că reprezentau secrete de stat sau de alta natură ar fi fost în realitatea documente cu statut normal, a căror furnizare nu atrăgea astfel de acuzaţii.

    Apărătorii inculpaţilor au mai arătat că multe dintre infracţiunile de care sunt acuzaţi clienţii lor nu se probează cu nicio dovada adusă de DIICOT, astfel că se impune achitarea lor.

    Fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş le-a arătat judecătorilor, în ultimul cuvânt, că în dosar nu există “niciun prejudiciu, nicio vătămare, nici măcar documente secret”. “Aveţi doar acuzaţii «umflate» prin mijloace specifice ale Ministerului Public, prin furnizarea pe surse a unor informaţii din anchetă”, a mai declarat Sereş, care a arătat că DIICOT nu deţine nicio probă concretă care să dovedească întâlnirile sale cu Stamen Stanchev, iar martorii aduşi să relateze despre aceste aspecte nu au confirmat astfel de întâlniri şi nici că ar fi făcut vreun demers pentru a-i transmite consultantului străin documente prin terţe persoane.

    La rândul său, fostul ministru al Telecomunicaţiilor, Zsolt Nagy, le-a declarat judecătorilor că viaţa sa a fost schimbată în cei opt ani de proces. El a susţinut că nu a aderat sau sprijinit vreun grup infracţional despre care să aibă cunoştinţă. Nagy le-a mai spus judecătorilor că privatizările nu au folosit documente clasificate şi că acuzaţiile la adresa sa sunt formulate pe baza convorbirilor dintre terţe persoane.

    În 17 decembrie, procurorul DIICOT a cerut pedepse cu executare pentru toţi inculpaţii din dosarul privatizărilor strategice, orientate spre maximum special prevăzut de lege, şi sporuri de pedeapsă pentru Donciu şi Mucea, arătând că unele dintre infracţiuni au fost comise de către aceştia în formă continuată.

    În 8 decembrie, instanţa supremă a amânat pentru 17 decembrie judecarea dosarului privatizărilor strategice, din cauză că Gabor Kerekes, arestat în Germania în vederea extrădării, nu a fost adus încă adus în ţară şi nu a fost îndeplinită procedura de citare în cazul acestuia. Kerekes a fost reprezentat de un avocat la acest proces, iar decizia în cazul lui se va lua în lipsa acestuia.

    La fondul dosarului, fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş a fost condamnat, în 3 decembrie 2013, de instanţa supremă, la şase ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

    Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracţional.

    Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, pentru spionaj.

    Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv 11 ani de închisoare pentru spionaj, precum şi patru ani şi zece luni pentru iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. Dacă pedeapsa rămâne definitivă, Stanchev va sta în detenţie 11 ani.

    Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

    Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

    Instanţa l-a mai condamnat pe cetăţeanul ceh Michal Susak la patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi la zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

    Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetăţean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi nouă ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj. Instanţa a comasat pedepsele şi a dispus ca Flore că execute nouă ani şi şase luni de închisoare.

    Gabor Kerekes a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

    Tot cinci ani de închisoare a primit şi cetăţeanul turc Mustafa Oral, pentru iniţiere şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

    Decizia a fost contestată de inculpaţi şi de procurorii DIICOT la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

    Procesul “privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

    Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

    În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, Michal Susak şi Mustafa Oral.

    Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

    Cei şase trimişi în judecată în martie 2009 sunt acuzaţi de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC-OPSPI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

    Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi, în aceeaşi cauză, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii, în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.

    Codruţ Şereş a mai fost condamnat, la 31 martie 2014, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul “Hidroelectrica”, decizia nefiind definitivă.

  • Decizia definitivă în dosarul privatizărilor strategice, amânată de ICCJ până pe 21 ianuarie

    Ultimul termen al procesului a avut loc la 19 decembrie, când Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a ascultat pledoariile finale şi ultimul cuvânt al inculpaţilor, stabilind totodată să dea decizia finală în 5 ianuarie.

    Luni, instanţa supremă a amânat până la 21 ianuarie pronunţarea deciziei definitive.

    Avocaţii celor din dosar au cerut atunci, în principal, achitarea clienţilor lor sau, în subsidiar, pedepse blânde, şi au acreditat ideea că documentele despre care DIICOT susţine că reprezentau secrete de stat sau de alta natură ar fi fost în realitatea documente cu statut normal, a căror furnizare nu atrăgea astfel de acuzaţii.

    Apărătorii inculpaţilor au mai arătat că multe dintre infracţiunile de care sunt acuzaţi clienţii lor nu se probează cu nicio dovada adusă de DIICOT, astfel că se impune achitarea lor.

    Fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş le-a arătat judecătorilor, în ultimul cuvânt, că în dosar nu există “niciun prejudiciu, nicio vătămare, nici măcar documente secret”. “Aveţi doar acuzaţii «umflate» prin mijloace specifice ale Ministerului Public, prin furnizarea pe surse a unor informaţii din anchetă”, a mai declarat Sereş, care a arătat că DIICOT nu deţine nicio probă concretă care să dovedească întâlnirile sale cu Stamen Stanchev, iar martorii aduşi să relateze despre aceste aspecte nu au confirmat astfel de întâlniri şi nici că ar fi făcut vreun demers pentru a-i transmite consultantului străin documente prin terţe persoane.

    La rândul său, fostul ministru al Telecomunicaţiilor, Zsolt Nagy, le-a declarat judecătorilor că viaţa sa a fost schimbată în cei opt ani de proces. El a susţinut că nu a aderat sau sprijinit vreun grup infracţional despre care să aibă cunoştinţă. Nagy le-a mai spus judecătorilor că privatizările nu au folosit documente clasificate şi că acuzaţiile la adresa sa sunt formulate pe baza convorbirilor dintre terţe persoane.

    În 17 decembrie, procurorul DIICOT a cerut pedepse cu executare pentru toţi inculpaţii din dosarul privatizărilor strategice, orientate spre maximum special prevăzut de lege, şi sporuri de pedeapsă pentru Donciu şi Mucea, arătând că unele dintre infracţiuni au fost comise de către aceştia în formă continuată.

    În 8 decembrie, instanţa supremă a amânat pentru 17 decembrie judecarea dosarului privatizărilor strategice, din cauză că Gabor Kerekes, arestat în Germania în vederea extrădării, nu a fost adus încă adus în ţară şi nu a fost îndeplinită procedura de citare în cazul acestuia. Kerekes a fost reprezentat de un avocat la acest proces, iar decizia în cazul lui se va lua în lipsa acestuia.

    La fondul dosarului, fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş a fost condamnat, în 3 decembrie 2013, de instanţa supremă, la şase ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

    Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracţional.

    Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, pentru spionaj.

    Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv 11 ani de închisoare pentru spionaj, precum şi patru ani şi zece luni pentru iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. Dacă pedeapsa rămâne definitivă, Stanchev va sta în detenţie 11 ani.

    Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

    Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

    Instanţa l-a mai condamnat pe cetăţeanul ceh Michal Susak la patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi la zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

    Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetăţean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi nouă ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj. Instanţa a comasat pedepsele şi a dispus ca Flore că execute nouă ani şi şase luni de închisoare.

    Gabor Kerekes a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

    Tot cinci ani de închisoare a primit şi cetăţeanul turc Mustafa Oral, pentru iniţiere şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

    Decizia a fost contestată de inculpaţi şi de procurorii DIICOT la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

    Procesul “privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

    Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

    În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, Michal Susak şi Mustafa Oral.

    Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

    Cei şase trimişi în judecată în martie 2009 sunt acuzaţi de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC-OPSPI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

    Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi, în aceeaşi cauză, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii, în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.

    Codruţ Şereş a mai fost condamnat, la 31 martie 2014, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul “Hidroelectrica”, decizia nefiind definitivă.

  • Cum va fi VREMEA până pe 18 ianuarie. Prognoza meteo pentru fiecare regiune a ţării

    Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului european pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime şi minime, mediate pentru fiecare regiune a ţării şi adaptate local cu modele statistice şi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariţie a precipitaţiilor.

    BANAT

    În primele zile ale intervalului de prognoză temperatura aerului va marca o scădere treptată, vremea devenind deosebit de rece, chiar geroasă în cursul nopţilor, când minimele nocturne vor coborî, în medie, spre -11…-10 grade. Maximele diurne vor avea o evoluţie similară, astfel încât vor scădea spre -5 grade pe 7 ianuarie. Ulterior vremea se va încălzi uşor şi treptat, până la aproximativ 4..5 grade ziua şi 0 grade noaptea (în 11 ianuarie). Pe 12 ianuarie va avea loc o uşoară răcire, pentru ca după această dată şi până la sfârşitul celor 2 săptămâni de prognoză să se înregistreze medii termice de 4…6 grade ziua şi -2 grade noaptea, temperaturile urmând a fi uşor mai ridicate decât cele normale în această perioadă a anului.

    În primele zile ale intervalului doar cu totul izolat vor fi fulguieli, iar după 8 ianuarie vor fi precipitaţii mixte aproape zilnic, mai importante cantitativ şi pe arii mai extinse în jurul datei de 11 ianuarie.

    CRIŞANA

    La începutul intervalului de prognoză vremea se va răci, devenind geroasă în cursul nopţilor. În cea mai rece zi, 7 ianuarie, media regională a temperaturilor maxime va fi de -6 grade, iar valorile nocturne vor scădea spre -14 grade. Între 8 şi 11 ianuarie va avea loc un proces de încălzire uşoară de la o zi la alta, astfel încât la sfârşitul acestui interval valorile termice vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, cu temperaturi maxime de aproximativ 3 grade ziua şi minime situate în jurul valorii de 0 grade, în medie. Pe 12 ianuarie vremea se va răci, pentru ca ulterior, după 13 ianuarie, regimul termic să se menţină relativ constant, la valori uşor peste mediile climatologice ale perioadei, de 3…5 grade ziua şi -2 grade noaptea.

    Probabilitatea pentru precipitaţii mixte va creşte după data de 9 ianuarie, dar acestea se vor semnala pe arii mai extinse şi vor fi mai importante cantitativ în intervalul 10 – 13 ianuarie.

    TRANSILVANIA

    Vremea va fi tot mai rece în prima parte a intervalului, devenind geroasă în cursul nopţilor, iar în dimineaţa zilei de 8 ianuarie media regională a temperaturilor minime va scădea spre -20 de grade Celsius. Maximele diurne vor marca, de asemenea, o scădere, spre valori medii de -12…-11 grade, ce vor caracteriza o vreme geroasă pe tot parcursul zilei de 7 ianuarie. Ulterior, regimul termic va marca o creştere treptată, iar după data de 13 ianuarie valorile vor fi uşor mai ridicate decât normele climatologice ale celei de a doua decade de ianuarie, respectiv 1…2 grade ziua şi -6 grade noaptea, mediate pe întreaga regiune.

    Vor fi precipitaţii, predominant lapoviţe şi ninsori, în fiecare zi după data de 9 ianuarie, dar în intervalul 10 – 13 ianuarie acestea se vor semnala pe arii extinse şi vor fi moderate cantitativ.

    MARAMUREŞ

    În primele zile ale intervalului vremea se va răci accentuat, de la valori maxime de -2 grade şi minime de -7 grade la început, spre medii termice diurne de -10…-9 grade şi valori nocturne de -17 grade Celsius (în 7 ianuarie). Între 8 şi 11 ianuarie va avea loc o încălzire, temperatura urmând să urce spre 3 grade ziua şi 0 grade noaptea, pentru ca în intervalul 13 – 18 ianuarie să se înregistreze, în medie, valori între 1 şi 3 grade ziua şi în jurul a -4 grade noaptea, valori medii ce vor caracteriza o vreme uşor mai caldă decât în mod normal pentru a doua decadă a lunii ianuarie.

    La începutul intervalului vor fi doar izolat fulguieli, dar apoi, după data de 9 ianuarie, vor cădea precipitaţii predominant sub formă de lapoviţă şi ninsoare în fiecare zi. Acestea vor fi mai importante cantitativ şi se vor semnala pe arii extinse în intervalul 10 – 13 ianuarie.

    MOLDOVA

    În primele zile ale perioadei de prognoză temperaturile vor fi în scădere treptată, caracterizând o vreme deosebit de rece, chiar geroasă, cu valori medii ale maximelor diurne de până la -10…-9 grade şi ale minimelor nocturne de aproximativ -16 grade (în 7 – 8 ianuarie). Apoi vremea se va încălzi, iar între 13 şi 18 ianuarie regimul termic nu va avea variaţii importante, fiind caracterizat de valori medii diurne de 2…4 grade şi nocturne de -4…-3 grade, uşor peste normele climatologice ale perioadei.

    Va ninge în general slab cantitativ la începutul intervalului de prognoză, iar după 10 ianuarie vor fi precipitaţii mixte, dar numai în jurul datei de 11 ianuarie vor fi pe arii mai extinse, în rest se vor semnala doar izolat.

    DOBROGEA

    Vremea va deveni deosebit de rece în primele zile ale intervalului de prognoză, iar între 7 şi 9 ianuarie nopţile vor fi geroase, cu medii ale temperaturilor minime de -13…-12 grade, în timp ce valorile diurne vor scădea spre aproximativ -8 grade Celsius ( în 7 ianuarie). Între 8 şi 11 ianuarie vremea se va încălzi, mediile regionale ale temperaturilor maxime vor urca până spre 7 grade, pentru ca apoi, până la sfârşitul perioadei de prognoză să nu se mai înregistreze variaţii semnificative ale regimului termic, astfel încât media maximelor va fi de 5…7 grade, iar cea a minimelor nocturne de -2…0 grade, în general, caracterizând o vreme relativ caldă pentru a doua decadă a lunii ianuarie.

    La începutul intervalului vor fi condiţii pentru fulguieli trecătoare, dar pe data de 11 ianuarie precipitaţiile, predominant sub formă de ploaie, se vor semnala pe arii extinse şi vor fi moderate cantitativ. Ulterior doar izolat şi trecător vor mai fi ploi slabe sau lapoviţe.

    MUNTENIA

    În primele zile ale prognozei vremea va fi tot mai rece, devenind geroasă în cursul nopţilor şi al dimineţilor de 7, 8 şi 9 ianuarie, când minimele nocturne vor scădea sub -10 grade, atingând o medie de -17 grade Celsius în noaptea de 6 spre 7 ianuarie. Maximele diurne vor avea o evoluţie similară, fiind în scădere de la valori de 0 grade, în medie, la începutul intervalului, spre -8 grade pe 7 ianuarie, pentru ca apoi să crească din nou până la aproximativ 6 grade Celsius, în jurul datei de 11 ianuarie. Până la finalul celor 2 săptămâni de prognoză, regimul termic nu va avea variaţii importante, valorile de temperatură urmând a se situa uşor peste normele climatologice ale perioadei, respectiv medii ale maximelor de 4…6 grade şi ale minimelor de -5…-3 grade.

    Probabilitatea pentru precipitaţii va fi redusă pe aproape tot parcursul intervalului de prognoză, exceptând data de 11 ianuarie când vor fi ploi, lapoviţe şi doar trecător ninsori, la nivel local.

    OLTENIA

    La începutul intervalului temperaturile vor fi în scădere, spre valori sub normele climatologice ale perioadei. Cel mai frig va fi în 7 şi 8 ianuarie, când maximele diurne vor fi, în medie, de -6…-5 grade Celsius, iar minimele nocturne se vor situa în jurul unei medii de -14 de grade. Ulterior vremea se va încălzi de la o zi la alta, astfel încât între 11 şi 18 ianuarie regimul termic va fi caracterizat de valori uşor peste mediile multianuale, respectiv maxime de 4…6 grad şi minime în jurul a -4 grade, fără variaţii semnificative.

    În intervalul de prognoză vor fi ploi şi lapoviţe la nivel local pe 11 şi 13 ianuarie, iar în rest acestea se vor semnala doar izolat şi trecător şi vor fi neînsemnate cantitativ.

    LA MUNTE

    Temperatura aerului va fi în scădere în primele zile ale intervalului, vremea devenind geroasă, astfel încât pe 7 ianuarie maximele diurne vor atinge, în medie, -13 grade Celsius, iar minimele nocturne vor scădea spre -21 de grade. Ullterior, până pe data de 11 ianuarie, vremea se va încălzi de la o zi la alta, iar mediile termice vor creşte spre -2…0 grade ziua şi -7…-5 grade noaptea, valori în jurul cărora se vor menţine până la finalul celor 2 săptămâni de prognoză.

    La începutul intervalului doar izolat va ninge slab, dar după 9 ianuarie zilnic se vor semnala precipitaţii, predominant ninsori, la nivel local. Cantităţile de precipitaţii vor fi mai însemnate în jurul datei de 11 ianuarie.

     

  • Cum va fi VREMEA până pe 18 ianuarie. Prognoza meteo pentru fiecare regiune a ţării

    Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului european pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia. Sunt prognozate temperaturile maxime şi minime, mediate pentru fiecare regiune a ţării şi adaptate local cu modele statistice şi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariţie a precipitaţiilor.

    BANAT

    În primele zile ale intervalului de prognoză temperatura aerului va marca o scădere treptată, vremea devenind deosebit de rece, chiar geroasă în cursul nopţilor, când minimele nocturne vor coborî, în medie, spre -11…-10 grade. Maximele diurne vor avea o evoluţie similară, astfel încât vor scădea spre -5 grade pe 7 ianuarie. Ulterior vremea se va încălzi uşor şi treptat, până la aproximativ 4..5 grade ziua şi 0 grade noaptea (în 11 ianuarie). Pe 12 ianuarie va avea loc o uşoară răcire, pentru ca după această dată şi până la sfârşitul celor 2 săptămâni de prognoză să se înregistreze medii termice de 4…6 grade ziua şi -2 grade noaptea, temperaturile urmând a fi uşor mai ridicate decât cele normale în această perioadă a anului.

    În primele zile ale intervalului doar cu totul izolat vor fi fulguieli, iar după 8 ianuarie vor fi precipitaţii mixte aproape zilnic, mai importante cantitativ şi pe arii mai extinse în jurul datei de 11 ianuarie.

    CRIŞANA

    La începutul intervalului de prognoză vremea se va răci, devenind geroasă în cursul nopţilor. În cea mai rece zi, 7 ianuarie, media regională a temperaturilor maxime va fi de -6 grade, iar valorile nocturne vor scădea spre -14 grade. Între 8 şi 11 ianuarie va avea loc un proces de încălzire uşoară de la o zi la alta, astfel încât la sfârşitul acestui interval valorile termice vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, cu temperaturi maxime de aproximativ 3 grade ziua şi minime situate în jurul valorii de 0 grade, în medie. Pe 12 ianuarie vremea se va răci, pentru ca ulterior, după 13 ianuarie, regimul termic să se menţină relativ constant, la valori uşor peste mediile climatologice ale perioadei, de 3…5 grade ziua şi -2 grade noaptea.

    Probabilitatea pentru precipitaţii mixte va creşte după data de 9 ianuarie, dar acestea se vor semnala pe arii mai extinse şi vor fi mai importante cantitativ în intervalul 10 – 13 ianuarie.

    TRANSILVANIA

    Vremea va fi tot mai rece în prima parte a intervalului, devenind geroasă în cursul nopţilor, iar în dimineaţa zilei de 8 ianuarie media regională a temperaturilor minime va scădea spre -20 de grade Celsius. Maximele diurne vor marca, de asemenea, o scădere, spre valori medii de -12…-11 grade, ce vor caracteriza o vreme geroasă pe tot parcursul zilei de 7 ianuarie. Ulterior, regimul termic va marca o creştere treptată, iar după data de 13 ianuarie valorile vor fi uşor mai ridicate decât normele climatologice ale celei de a doua decade de ianuarie, respectiv 1…2 grade ziua şi -6 grade noaptea, mediate pe întreaga regiune.

    Vor fi precipitaţii, predominant lapoviţe şi ninsori, în fiecare zi după data de 9 ianuarie, dar în intervalul 10 – 13 ianuarie acestea se vor semnala pe arii extinse şi vor fi moderate cantitativ.

    MARAMUREŞ

    În primele zile ale intervalului vremea se va răci accentuat, de la valori maxime de -2 grade şi minime de -7 grade la început, spre medii termice diurne de -10…-9 grade şi valori nocturne de -17 grade Celsius (în 7 ianuarie). Între 8 şi 11 ianuarie va avea loc o încălzire, temperatura urmând să urce spre 3 grade ziua şi 0 grade noaptea, pentru ca în intervalul 13 – 18 ianuarie să se înregistreze, în medie, valori între 1 şi 3 grade ziua şi în jurul a -4 grade noaptea, valori medii ce vor caracteriza o vreme uşor mai caldă decât în mod normal pentru a doua decadă a lunii ianuarie.

    La începutul intervalului vor fi doar izolat fulguieli, dar apoi, după data de 9 ianuarie, vor cădea precipitaţii predominant sub formă de lapoviţă şi ninsoare în fiecare zi. Acestea vor fi mai importante cantitativ şi se vor semnala pe arii extinse în intervalul 10 – 13 ianuarie.

    MOLDOVA

    În primele zile ale perioadei de prognoză temperaturile vor fi în scădere treptată, caracterizând o vreme deosebit de rece, chiar geroasă, cu valori medii ale maximelor diurne de până la -10…-9 grade şi ale minimelor nocturne de aproximativ -16 grade (în 7 – 8 ianuarie). Apoi vremea se va încălzi, iar între 13 şi 18 ianuarie regimul termic nu va avea variaţii importante, fiind caracterizat de valori medii diurne de 2…4 grade şi nocturne de -4…-3 grade, uşor peste normele climatologice ale perioadei.

    Va ninge în general slab cantitativ la începutul intervalului de prognoză, iar după 10 ianuarie vor fi precipitaţii mixte, dar numai în jurul datei de 11 ianuarie vor fi pe arii mai extinse, în rest se vor semnala doar izolat.

    DOBROGEA

    Vremea va deveni deosebit de rece în primele zile ale intervalului de prognoză, iar între 7 şi 9 ianuarie nopţile vor fi geroase, cu medii ale temperaturilor minime de -13…-12 grade, în timp ce valorile diurne vor scădea spre aproximativ -8 grade Celsius ( în 7 ianuarie). Între 8 şi 11 ianuarie vremea se va încălzi, mediile regionale ale temperaturilor maxime vor urca până spre 7 grade, pentru ca apoi, până la sfârşitul perioadei de prognoză să nu se mai înregistreze variaţii semnificative ale regimului termic, astfel încât media maximelor va fi de 5…7 grade, iar cea a minimelor nocturne de -2…0 grade, în general, caracterizând o vreme relativ caldă pentru a doua decadă a lunii ianuarie.

    La începutul intervalului vor fi condiţii pentru fulguieli trecătoare, dar pe data de 11 ianuarie precipitaţiile, predominant sub formă de ploaie, se vor semnala pe arii extinse şi vor fi moderate cantitativ. Ulterior doar izolat şi trecător vor mai fi ploi slabe sau lapoviţe.

    MUNTENIA

    În primele zile ale prognozei vremea va fi tot mai rece, devenind geroasă în cursul nopţilor şi al dimineţilor de 7, 8 şi 9 ianuarie, când minimele nocturne vor scădea sub -10 grade, atingând o medie de -17 grade Celsius în noaptea de 6 spre 7 ianuarie. Maximele diurne vor avea o evoluţie similară, fiind în scădere de la valori de 0 grade, în medie, la începutul intervalului, spre -8 grade pe 7 ianuarie, pentru ca apoi să crească din nou până la aproximativ 6 grade Celsius, în jurul datei de 11 ianuarie. Până la finalul celor 2 săptămâni de prognoză, regimul termic nu va avea variaţii importante, valorile de temperatură urmând a se situa uşor peste normele climatologice ale perioadei, respectiv medii ale maximelor de 4…6 grade şi ale minimelor de -5…-3 grade.

    Probabilitatea pentru precipitaţii va fi redusă pe aproape tot parcursul intervalului de prognoză, exceptând data de 11 ianuarie când vor fi ploi, lapoviţe şi doar trecător ninsori, la nivel local.

    OLTENIA

    La începutul intervalului temperaturile vor fi în scădere, spre valori sub normele climatologice ale perioadei. Cel mai frig va fi în 7 şi 8 ianuarie, când maximele diurne vor fi, în medie, de -6…-5 grade Celsius, iar minimele nocturne se vor situa în jurul unei medii de -14 de grade. Ulterior vremea se va încălzi de la o zi la alta, astfel încât între 11 şi 18 ianuarie regimul termic va fi caracterizat de valori uşor peste mediile multianuale, respectiv maxime de 4…6 grad şi minime în jurul a -4 grade, fără variaţii semnificative.

    În intervalul de prognoză vor fi ploi şi lapoviţe la nivel local pe 11 şi 13 ianuarie, iar în rest acestea se vor semnala doar izolat şi trecător şi vor fi neînsemnate cantitativ.

    LA MUNTE

    Temperatura aerului va fi în scădere în primele zile ale intervalului, vremea devenind geroasă, astfel încât pe 7 ianuarie maximele diurne vor atinge, în medie, -13 grade Celsius, iar minimele nocturne vor scădea spre -21 de grade. Ullterior, până pe data de 11 ianuarie, vremea se va încălzi de la o zi la alta, iar mediile termice vor creşte spre -2…0 grade ziua şi -7…-5 grade noaptea, valori în jurul cărora se vor menţine până la finalul celor 2 săptămâni de prognoză.

    La începutul intervalului doar izolat va ninge slab, dar după 9 ianuarie zilnic se vor semnala precipitaţii, predominant ninsori, la nivel local. Cantităţile de precipitaţii vor fi mai însemnate în jurul datei de 11 ianuarie.

     

  • Pagubă de 400.000 lei: Sălciile energetice plantate pentru a proteja şoselele de zăpadă, distruse de agricultori – FOTO

    Administratorul public al judeţului Arad, Cristian Drăgan, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că 80 la sută din sălciile plantate în decembrie 2013 pe marginea unui drum intens circulat pentru a proteja şoseaua de zăpada viscolită au fost distruse în timpul lucrărilor agricole.

    ”În timpul lucrărilor agricole care au avut în 2014, sălciile au fost călcate de utilaje sau erbicidate. Au fost compromise 80 la sută din plante, ceea ce înseamnă o pagubă de 400.000 de lei pentru Consiliul Judeţean, care a investit 500.000 de lei în acest program”, a declarat Drăgan.

    El a precizat că a fost depusă o plângere la Poliţie, prin care se cere identificarea proprietarilor terenurilor arabile pe marginea cărora erau plantaţi butaşii.

    ”Sperăm să recuperăm această pagubă importantă, iar la primăvară să putem replanta sălciile pe marginea drumului”, a mai spus Drăgan.

    Conducerea CJ Arad anunţa, în decembrie 2013, că a plantat sălcii energetice pe o distanţă de 20 de kilometri pe marginea drumului judeţean Semlac-Şeintin-Nădlac, scopul fiind atât crearea unei “perdele” de protecţie împotriva zăpezii viscolite, cât şi valorificarea lemnului.

    Preşedintele CJ Arad, Nicolae Ioţcu, spunea la vremea respectivă că plantarea sălciilor pe marginea drumurilor reprezintă o premieră naţională.

    “Creşterea salciei energetice are loc într-un ritm foarte rapid, ceea ce o face profitabilă. De la butaşii plataţi acum, de circa 25 de centimetri, planta va ajunge la o înălţime de aproximativ şapte metri în doi ani, când va fi recoltată. Din calculele făcute reiese că din prima recoltă ne putem amortiza investiţia”, declara Ioţcu.

    Specia de salcie a fost adusă din Suedia, iar autorităţile judeţene spuneau că lemnul rezultat are mare căutare pe piaţă, pentru că are o putere calorică similară cu a gazului sau a cărbunelui. O tonă de lemn ar costa circa 50 de euro, iar pe un hectar se pot obţine, în medie, 40 de tone.

    Pe cei 20 de kilometri de drum unde a fost creată prima ”perdea” de protecţie, suprafaţa plantată e de 76 de hectare, ceea ce înseamnă că s-ar fi putut produce 3.000 de tone de lemn, care ar fi valorat 150.000 de euro, investiţia putând fi recuperată după prima recoltă dacă plantele nu erau distruse.

    Autorităţile intenţionează să continue programul şi pe alte drumuri intens circulate, precum Arad-Şiria, Arad-Frumuşeni-Lipova şi Sâmbăteni (DN7) – Ghioroc.

  • Pagubă de 400.000 lei: Sălciile energetice plantate pentru a proteja şoselele de zăpadă, distruse de agricultori – FOTO

    Administratorul public al judeţului Arad, Cristian Drăgan, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că 80 la sută din sălciile plantate în decembrie 2013 pe marginea unui drum intens circulat pentru a proteja şoseaua de zăpada viscolită au fost distruse în timpul lucrărilor agricole.

    ”În timpul lucrărilor agricole care au avut în 2014, sălciile au fost călcate de utilaje sau erbicidate. Au fost compromise 80 la sută din plante, ceea ce înseamnă o pagubă de 400.000 de lei pentru Consiliul Judeţean, care a investit 500.000 de lei în acest program”, a declarat Drăgan.

    El a precizat că a fost depusă o plângere la Poliţie, prin care se cere identificarea proprietarilor terenurilor arabile pe marginea cărora erau plantaţi butaşii.

    ”Sperăm să recuperăm această pagubă importantă, iar la primăvară să putem replanta sălciile pe marginea drumului”, a mai spus Drăgan.

    Conducerea CJ Arad anunţa, în decembrie 2013, că a plantat sălcii energetice pe o distanţă de 20 de kilometri pe marginea drumului judeţean Semlac-Şeintin-Nădlac, scopul fiind atât crearea unei “perdele” de protecţie împotriva zăpezii viscolite, cât şi valorificarea lemnului.

    Preşedintele CJ Arad, Nicolae Ioţcu, spunea la vremea respectivă că plantarea sălciilor pe marginea drumurilor reprezintă o premieră naţională.

    “Creşterea salciei energetice are loc într-un ritm foarte rapid, ceea ce o face profitabilă. De la butaşii plataţi acum, de circa 25 de centimetri, planta va ajunge la o înălţime de aproximativ şapte metri în doi ani, când va fi recoltată. Din calculele făcute reiese că din prima recoltă ne putem amortiza investiţia”, declara Ioţcu.

    Specia de salcie a fost adusă din Suedia, iar autorităţile judeţene spuneau că lemnul rezultat are mare căutare pe piaţă, pentru că are o putere calorică similară cu a gazului sau a cărbunelui. O tonă de lemn ar costa circa 50 de euro, iar pe un hectar se pot obţine, în medie, 40 de tone.

    Pe cei 20 de kilometri de drum unde a fost creată prima ”perdea” de protecţie, suprafaţa plantată e de 76 de hectare, ceea ce înseamnă că s-ar fi putut produce 3.000 de tone de lemn, care ar fi valorat 150.000 de euro, investiţia putând fi recuperată după prima recoltă dacă plantele nu erau distruse.

    Autorităţile intenţionează să continue programul şi pe alte drumuri intens circulate, precum Arad-Şiria, Arad-Frumuşeni-Lipova şi Sâmbăteni (DN7) – Ghioroc.

  • Firmele apropiate de Sebastian Ghiţă au împărţit contracte de 90 milioane de euro cu Siveco şi alţi jucători din domeniu

    Firmele controlate de rude şi prieteni de-ai deputatului PSD Sebastian Ghiţă, apropiat al premierului Victor Ponta, au intrat din nou în prim plan după ce recent, dat afară din PSD, primarul sectorului 5 Marian Vanghelie a adus în discuţie firma Asesoft apropiată de Sebastian Ghiţă şi firma Tel Drum, apropiată de Liviu Dragnea. Vanghelie a susţinut că ar exista o adresă a Comisiei Europene trimisă Ministerului Fondurilor Europene (MFE), în care sunt semnalate deficienţe în cheltuirea banilor europeni, în contractele atribuite Tel Drum şi Asesoft. Până acum, Victor Ponta şi Liviu Dragnea au declarat că nu au cunoştinţă de o astfel de adresă, iar MFE nu a răspuns solicitării gândul pe acest subiect.

    Gândul a arătat că firma Tel Drum ocupă primul loc la atribuirea contractelor de la autorităţi locale, în 2014, cu 40,7 milioane de euro câştigaţi. Astăzi, gândul arată cum contracte cu instituţii ale statului, în valoare de aproape 90 de milioane de euro, inclusiv din bani europeni, au fost împărţite frăţeşte între mai multe firme din domeniul IT, în perioada 2012-2014. O colaborare strânsă au avut mai ales firmele Asesoft International şi Teamnet International, controlate conform RISE Project de rude şi prieteni ai deputatului ex-PSD Sebastian Ghiţă, cu firma SIVECO, deţinută de Irina Socol, pusă sub acuzare într-un amplu dosar de evaziune fiscală şi care apare în dosarul de mare corupţie Microsoft. Aceste firme şi-au subcontractat reciproc mai multe contracte câştigate prin licitaţie, de la instituţii ale statului.

    Citiţi articolul integral pe gandul.info

  • Firmele apropiate de Sebastian Ghiţă au împărţit contracte de 90 milioane de euro cu Siveco şi alţi jucători din domeniu

    Firmele controlate de rude şi prieteni de-ai deputatului PSD Sebastian Ghiţă, apropiat al premierului Victor Ponta, au intrat din nou în prim plan după ce recent, dat afară din PSD, primarul sectorului 5 Marian Vanghelie a adus în discuţie firma Asesoft apropiată de Sebastian Ghiţă şi firma Tel Drum, apropiată de Liviu Dragnea. Vanghelie a susţinut că ar exista o adresă a Comisiei Europene trimisă Ministerului Fondurilor Europene (MFE), în care sunt semnalate deficienţe în cheltuirea banilor europeni, în contractele atribuite Tel Drum şi Asesoft. Până acum, Victor Ponta şi Liviu Dragnea au declarat că nu au cunoştinţă de o astfel de adresă, iar MFE nu a răspuns solicitării gândul pe acest subiect.

    Gândul a arătat că firma Tel Drum ocupă primul loc la atribuirea contractelor de la autorităţi locale, în 2014, cu 40,7 milioane de euro câştigaţi. Astăzi, gândul arată cum contracte cu instituţii ale statului, în valoare de aproape 90 de milioane de euro, inclusiv din bani europeni, au fost împărţite frăţeşte între mai multe firme din domeniul IT, în perioada 2012-2014. O colaborare strânsă au avut mai ales firmele Asesoft International şi Teamnet International, controlate conform RISE Project de rude şi prieteni ai deputatului ex-PSD Sebastian Ghiţă, cu firma SIVECO, deţinută de Irina Socol, pusă sub acuzare într-un amplu dosar de evaziune fiscală şi care apare în dosarul de mare corupţie Microsoft. Aceste firme şi-au subcontractat reciproc mai multe contracte câştigate prin licitaţie, de la instituţii ale statului.

    Citiţi articolul integral pe gandul.info