BusinessMagazin

Author: adison

  • Peste 20 şcoli din nouă judeţe, închise luni, din cauza vremii. 14 îşi reiau activitatea marţi

    Conform datelor furnizate de inspectoratele şcolare judeţene, luni nu s-au făcut ore în cinci unităţi din judeţul Cluj, patru din Iaşi, câte trei din Vaslui şi Alba, două din Sibiu şi câte una din Brăila, Mureş, Ialomiţa şi Suceava.

    Inspectoratele şcolare judeţene estimează că marţi, din totalul celor 21 de şcoli închise, 14 îşi vor relua activitatea, cu excepţia a şapte şcoli din judeţele Alba şi Cluj.

    Cursurile neefectuate vor fi recuperate în perioada următoare, după un grafic de recuperare a materiei aprobat de inspectoratele şcolare judeţene, mai precizează Ministerul Educaţiei.

  • Peste 20 şcoli din nouă judeţe, închise luni, din cauza vremii. 14 îşi reiau activitatea marţi

    Conform datelor furnizate de inspectoratele şcolare judeţene, luni nu s-au făcut ore în cinci unităţi din judeţul Cluj, patru din Iaşi, câte trei din Vaslui şi Alba, două din Sibiu şi câte una din Brăila, Mureş, Ialomiţa şi Suceava.

    Inspectoratele şcolare judeţene estimează că marţi, din totalul celor 21 de şcoli închise, 14 îşi vor relua activitatea, cu excepţia a şapte şcoli din judeţele Alba şi Cluj.

    Cursurile neefectuate vor fi recuperate în perioada următoare, după un grafic de recuperare a materiei aprobat de inspectoratele şcolare judeţene, mai precizează Ministerul Educaţiei.

  • Preţul petrolului Brent a coborât sub 55 de dolari pe baril, pentru prima oară din 2009

    Cotaţia petrolului Brent cu livrare în februarie a coborât luni cu 2,8%, la 54,72 de dolari pe baril la Londra, consemnând cel mai jos nivel din 6 mai 2009 până în prezent.

    De asemenea, preţul petrolului West Texas Intermediate cu livrare în februarie a coborât cu 2,5%, la 51,37 de dolari pe baril, la New York.

    În luna decembrie, Rusia a produs 10,667 milioane de barili de petrol pe zi, înregistrând cel mai ridicat nivel al producţiei de la destrâmarea Uniunii Sovietice până în prezent, potrivit datelor preliminare publicate săptămâna trecută de Ministerul Energiei.

    În 2014, producţia medie de petrol în Rusia a urcat cu 0,7% faţă de 2013, la 10,58 milioane de barili pe zi, marcând un alt record post-sovietic.

    De asemenea, un reprezentant al ministerului Petrolului din Irak a anunţat că al doilea mare producător al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) vrea să crească exporturile de petrol în luna ianuarie la un nivel record de 3,3 milioane de barili pe zi. În luna decembrie, Irak a exportat 2,94 de milioane de barili pe zi.

    Piaţa petrolului se va confrunta cu “mai multe probleme” în acest an, ca urmare a exporturilor mari din Rusia şi Irak, potrivit Morgan Stanley. Compania americană estimează că producţia de petrol va creşte, de asemenea, şi în Statele Unite şi Canada, precum şi regiuni ca Africa de Vest şi America Latină.

    Preţul petrolului Brent a scăzut cu 48% în 2014, consemnând cel mai mare declin de la criza financiară din 2008 până în prezent, în condiţiile în care OPEC a decis să nu reducă producţia de petrol, pentru a nu pierde cota de piaţă pe care o deţine la nivel global în favoarea producătorilor din Statele Unite. OPEC furnizează 40% din necesarul de petrol la nivel mondial.

  • Preţul petrolului Brent a coborât sub 55 de dolari pe baril, pentru prima oară din 2009

    Cotaţia petrolului Brent cu livrare în februarie a coborât luni cu 2,8%, la 54,72 de dolari pe baril la Londra, consemnând cel mai jos nivel din 6 mai 2009 până în prezent.

    De asemenea, preţul petrolului West Texas Intermediate cu livrare în februarie a coborât cu 2,5%, la 51,37 de dolari pe baril, la New York.

    În luna decembrie, Rusia a produs 10,667 milioane de barili de petrol pe zi, înregistrând cel mai ridicat nivel al producţiei de la destrâmarea Uniunii Sovietice până în prezent, potrivit datelor preliminare publicate săptămâna trecută de Ministerul Energiei.

    În 2014, producţia medie de petrol în Rusia a urcat cu 0,7% faţă de 2013, la 10,58 milioane de barili pe zi, marcând un alt record post-sovietic.

    De asemenea, un reprezentant al ministerului Petrolului din Irak a anunţat că al doilea mare producător al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) vrea să crească exporturile de petrol în luna ianuarie la un nivel record de 3,3 milioane de barili pe zi. În luna decembrie, Irak a exportat 2,94 de milioane de barili pe zi.

    Piaţa petrolului se va confrunta cu “mai multe probleme” în acest an, ca urmare a exporturilor mari din Rusia şi Irak, potrivit Morgan Stanley. Compania americană estimează că producţia de petrol va creşte, de asemenea, şi în Statele Unite şi Canada, precum şi regiuni ca Africa de Vest şi America Latină.

    Preţul petrolului Brent a scăzut cu 48% în 2014, consemnând cel mai mare declin de la criza financiară din 2008 până în prezent, în condiţiile în care OPEC a decis să nu reducă producţia de petrol, pentru a nu pierde cota de piaţă pe care o deţine la nivel global în favoarea producătorilor din Statele Unite. OPEC furnizează 40% din necesarul de petrol la nivel mondial.

  • PNL vrea preluarea guvernării prin moţiune de cenzură, convins că nu se pot face anticipate

    Declaraţiile au fost făcute într-o conferinţă de presă comună, la care au luat parte cei doi co-preşedinţi PNL.

    Conform Constituţiei, mecanismul de dizolvare a Parlamentului şi declanşare a alegerilor anticipate este determinat de respingerea solicitării de învestitură a două propuneri de Guvern.

    Alina Gorghiu a făcut referire la cum doreşte PNL să preia guvernarea, invocând ideea alegerilor parlamentare anticipate. ”Ne dorim în primul rând alegeri anticipate. Desigur, nu suntem copii, să ştiţi că ştim că este un lucru care se poate îndeplini extrem de dificil, asta este Constituţia, cu ea defilăm şi noi, acestor dispoziţii din Constituţie ne vom supune”, a afirmat Gorghiu.

    Co-preşedintele PNL a declarat că în cursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie va fi depusă o moţiune de cenzură, însă tema şi data depunerii acesteia va fi stabilită după ce programul de guvernare va fi finalizat.

    Gorghiu a fost întrebată dacă, în aceste condiţii, momentul depunerii moţiunii de cenzură va fi în luna martie sau aprilie.

    ”Decizia a fost una unanimă în interiorul acestei şedinţe privitoare la momentul la care vom face această moţiune de cenzură, şi toată lumea a ajuns la concluzia următoare: că în mod categoric o guvernare trebuie pregătită. O guvernare pregătită înseamnă să ai disponibil, lucrat în interiorul partidului, acea viziune de guvernare cu care tu vrei să exerciţi guvernarea. Nu cred că ne mai putem permite să facem execiţii guvernamentale peste noapte sau să credem că putem să ne ducem nepregătiţi la Palatul Victoria, aşa cum s-a întâmplat de foarte multe ori cu guvernele României”, a răspuns liderul PNL.

    Ea a menţionat că programul de guvernare poate fi finalizat şi mai repede decât momentul de 28 februarie.

    ”Nu cred că poţi să depui o moţiune de cenzură dacă nu ai un program de guvernare pe care să-l prezinţi Parlamentului în secunda doi după ce a picat Guvernul Ponta. Asta a fost logica demersurilor şi etapizarea pe care noi astăzi am stabilit-o. Nu putem să avansăm un calendar decât în aceşti parametri”, a mai explicat Gorghiu.

    Co-preşedintele PNL, Vasile Blaga, a fost întrebat dacă scopul moţiunii de cenzură este acela de a duce la declanşarea alegerilor anticipate sau dacă acest obiectiv este unul separat.

    ”Ne-am dori să poată fi parcurşi toţi paşii până să ajungi la alegeri anticipate, dar nu suntem copii. Suntem convinşi că al doilea guvern trece tocmai datorită numărului excesiv de mare de parlamentari şi, şi ei ştiu, mulţi dintre ei, că nu se vor regăsi în viitorul Parlament şi indiferent ce le vor spune conducerile partidelor, nu vor vota. Şi mă gândesc aici în special la PSD, care are mai bine de o treime din Parlament, 40%. Deci, moţiunea de cenzură este îndreptată împotriva Guvernului, cu o ofertă clară în faţă – şi v-a făcut vorbire doamna co-preşedinte despre programul de guvernare – tocmai pentru că noi ştim că un program de guvernare nu poate fi făcut peste noapte, că am mai făcut. Toate partidele care sunt la putere sau în opoziţie, cele importante, au mai făcut peste noapte un program de guvernare. Vă aduc aminte numai 2009, PDL-PSD, ca să nu dau alt exemplu, ci dau un exemplu în care am fost şi noi implicaţi – un program de guvernare într-o noapte, se poate şi aşa – nu vrem să mai repetăm această istorie”, a răspuns Blaga.

    El a fost întrebat cu ce partide parlamentare va discuta pentru ca moţiunea de cenzură anunţată să fie adoptată.

    ”Vom discuta exact când acest program de guvernare va fi finalizat, pentru a aduce o nouă majoritate în jurul acestui program de guvernare. Sigur, se va discuta cu forţe politice din Parlament, exceptând PSD”, a replicat Blaga.

     

  • PNL vrea preluarea guvernării prin moţiune de cenzură, convins că nu se pot face anticipate

    Declaraţiile au fost făcute într-o conferinţă de presă comună, la care au luat parte cei doi co-preşedinţi PNL.

    Conform Constituţiei, mecanismul de dizolvare a Parlamentului şi declanşare a alegerilor anticipate este determinat de respingerea solicitării de învestitură a două propuneri de Guvern.

    Alina Gorghiu a făcut referire la cum doreşte PNL să preia guvernarea, invocând ideea alegerilor parlamentare anticipate. ”Ne dorim în primul rând alegeri anticipate. Desigur, nu suntem copii, să ştiţi că ştim că este un lucru care se poate îndeplini extrem de dificil, asta este Constituţia, cu ea defilăm şi noi, acestor dispoziţii din Constituţie ne vom supune”, a afirmat Gorghiu.

    Co-preşedintele PNL a declarat că în cursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie va fi depusă o moţiune de cenzură, însă tema şi data depunerii acesteia va fi stabilită după ce programul de guvernare va fi finalizat.

    Gorghiu a fost întrebată dacă, în aceste condiţii, momentul depunerii moţiunii de cenzură va fi în luna martie sau aprilie.

    ”Decizia a fost una unanimă în interiorul acestei şedinţe privitoare la momentul la care vom face această moţiune de cenzură, şi toată lumea a ajuns la concluzia următoare: că în mod categoric o guvernare trebuie pregătită. O guvernare pregătită înseamnă să ai disponibil, lucrat în interiorul partidului, acea viziune de guvernare cu care tu vrei să exerciţi guvernarea. Nu cred că ne mai putem permite să facem execiţii guvernamentale peste noapte sau să credem că putem să ne ducem nepregătiţi la Palatul Victoria, aşa cum s-a întâmplat de foarte multe ori cu guvernele României”, a răspuns liderul PNL.

    Ea a menţionat că programul de guvernare poate fi finalizat şi mai repede decât momentul de 28 februarie.

    ”Nu cred că poţi să depui o moţiune de cenzură dacă nu ai un program de guvernare pe care să-l prezinţi Parlamentului în secunda doi după ce a picat Guvernul Ponta. Asta a fost logica demersurilor şi etapizarea pe care noi astăzi am stabilit-o. Nu putem să avansăm un calendar decât în aceşti parametri”, a mai explicat Gorghiu.

    Co-preşedintele PNL, Vasile Blaga, a fost întrebat dacă scopul moţiunii de cenzură este acela de a duce la declanşarea alegerilor anticipate sau dacă acest obiectiv este unul separat.

    ”Ne-am dori să poată fi parcurşi toţi paşii până să ajungi la alegeri anticipate, dar nu suntem copii. Suntem convinşi că al doilea guvern trece tocmai datorită numărului excesiv de mare de parlamentari şi, şi ei ştiu, mulţi dintre ei, că nu se vor regăsi în viitorul Parlament şi indiferent ce le vor spune conducerile partidelor, nu vor vota. Şi mă gândesc aici în special la PSD, care are mai bine de o treime din Parlament, 40%. Deci, moţiunea de cenzură este îndreptată împotriva Guvernului, cu o ofertă clară în faţă – şi v-a făcut vorbire doamna co-preşedinte despre programul de guvernare – tocmai pentru că noi ştim că un program de guvernare nu poate fi făcut peste noapte, că am mai făcut. Toate partidele care sunt la putere sau în opoziţie, cele importante, au mai făcut peste noapte un program de guvernare. Vă aduc aminte numai 2009, PDL-PSD, ca să nu dau alt exemplu, ci dau un exemplu în care am fost şi noi implicaţi – un program de guvernare într-o noapte, se poate şi aşa – nu vrem să mai repetăm această istorie”, a răspuns Blaga.

    El a fost întrebat cu ce partide parlamentare va discuta pentru ca moţiunea de cenzură anunţată să fie adoptată.

    ”Vom discuta exact când acest program de guvernare va fi finalizat, pentru a aduce o nouă majoritate în jurul acestui program de guvernare. Sigur, se va discuta cu forţe politice din Parlament, exceptând PSD”, a replicat Blaga.

     

  • Blaga: Cerem convocarea şedinţei Comisiei de cod electoral înainte de debutul sesiunii parlamentare

    ”Solicităm conducerilor Camerelor (Parlamentului, n.r.) ca acea Comisie care se ocupă de Codul electoral, condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor să se întrunească în 26 ianuarie pentru a începe discuţiile la noul cod electoral şi pentru a răspunde în acest fel aşteptărilor românilor aşa cum s-au exprimat ei prin vot în 16 noiembrie”, a spus liderul PNL.

    El a susţinut că liberalii susţin ideea adoptării unei noi legi a partidelor politice, care să faciliteze înregistrarea unui partid politic, prin reducerea numărului minim de membri la 500 şi renunţarea la criteriile teritoriale pentru strângerea de semnături de susţinere.

    Blaga a mai precizat că PNL susţine adoptarea unei noi legi a finanţării partidelor politice, avansând ideea susţinerii financiare a formaţiunilor politice doar de la bugetul de stat, ”atât cât poate bugetul de stat”.

    ”În acest mod, sigur că, nu ar mai fi vorba de fel de fel de finanţări mai mult sau nu la vedere a partidelor politice”, a explicat liderul PNL.

    În plus, el a precizat că susţine introducerea sistemului de alegere în două tururi de scrutin a primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene.

    Blaga a mai declarat că PNL susţine ideea parlamentului bicameral, dar cu un număr mult mai restrâns de parlamentari.

    ”Nu vă spunem acuma numărul pentru că aici sunt discuţii. Vă dau un singur exemplu, dacă ne-am restrânge doar la un număr de 200 de deputaţi, ce facem cu minorităţile? Pentru că ar exista o pondere a minorităţilor care ar merge spre mai mult de un sfert din numărul de parlamentari, deci ar fi un partid foarte puternic din start, iar toate forţele politice ar concura pentru celelalte două treimi din Camera Deputaţilor, de exemplu”, a detaliat Blaga.

    Liderul PNL a fost întrebat dacă în privinţa reducerii numărului de parlamentari se doreşte majorarea semnificativă a normei de reprezentare prevăzută în lege.

    ”Nu poate fi redus numărul de parlamentari dacă nu măreşti norma de reprezentare (…) Eu cred că trebuie aproape dublat…Unde? Nu ştim. Repet, lucrurile nu sunt atât de simple”, a replicat Blaga.

  • Blaga: Cerem convocarea şedinţei Comisiei de cod electoral înainte de debutul sesiunii parlamentare

    ”Solicităm conducerilor Camerelor (Parlamentului, n.r.) ca acea Comisie care se ocupă de Codul electoral, condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor să se întrunească în 26 ianuarie pentru a începe discuţiile la noul cod electoral şi pentru a răspunde în acest fel aşteptărilor românilor aşa cum s-au exprimat ei prin vot în 16 noiembrie”, a spus liderul PNL.

    El a susţinut că liberalii susţin ideea adoptării unei noi legi a partidelor politice, care să faciliteze înregistrarea unui partid politic, prin reducerea numărului minim de membri la 500 şi renunţarea la criteriile teritoriale pentru strângerea de semnături de susţinere.

    Blaga a mai precizat că PNL susţine adoptarea unei noi legi a finanţării partidelor politice, avansând ideea susţinerii financiare a formaţiunilor politice doar de la bugetul de stat, ”atât cât poate bugetul de stat”.

    ”În acest mod, sigur că, nu ar mai fi vorba de fel de fel de finanţări mai mult sau nu la vedere a partidelor politice”, a explicat liderul PNL.

    În plus, el a precizat că susţine introducerea sistemului de alegere în două tururi de scrutin a primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene.

    Blaga a mai declarat că PNL susţine ideea parlamentului bicameral, dar cu un număr mult mai restrâns de parlamentari.

    ”Nu vă spunem acuma numărul pentru că aici sunt discuţii. Vă dau un singur exemplu, dacă ne-am restrânge doar la un număr de 200 de deputaţi, ce facem cu minorităţile? Pentru că ar exista o pondere a minorităţilor care ar merge spre mai mult de un sfert din numărul de parlamentari, deci ar fi un partid foarte puternic din start, iar toate forţele politice ar concura pentru celelalte două treimi din Camera Deputaţilor, de exemplu”, a detaliat Blaga.

    Liderul PNL a fost întrebat dacă în privinţa reducerii numărului de parlamentari se doreşte majorarea semnificativă a normei de reprezentare prevăzută în lege.

    ”Nu poate fi redus numărul de parlamentari dacă nu măreşti norma de reprezentare (…) Eu cred că trebuie aproape dublat…Unde? Nu ştim. Repet, lucrurile nu sunt atât de simple”, a replicat Blaga.

  • Oficial german: România nu va adera la Schengen în 2015

    Potrivit Der Spiegel, preşedintele Comisiei pentru afaceri interne din Bundestag, Wolfgang Bosbach, a declarat, pentru Märkische Allgemeine Zeitung, că România nu va adera la Spaţiul Schengen anul acesta.

    “De alegerea lui Iohannis se leagă fără îndoială aşteptări şi speranţe mari. Dar acestea singure nu schimbă în mod fundamental situaţia politică din România”, a precizat parlamentarul CDU.

    “Îndoielile faţă de o aderare a României la Spaţiul Schengen persistă (…) (România) nu-şi va atinge acest obiectiv în 2015”, şi-a exprimat convingerea Wolfgang Bosbach.

    Reacţia preşedintelui Comisiei pentru afaceri interne din Bundestag vine după ce preşedintele Klaus Iohannis a declarat Märkische Allgemeine Zeitung că va face eforturi pentru ca aderarea României la acest spaţiu să aibă loc anul acesta.

    “Dacă această chestiune se va rezolva, m-aş bucura foarte mult”, a susţinut Iohannis.

    Germania a fost una dintre ţările care s-a opus în trecut primirii României în Spaţiul Schengen, deoarece Bucureştiul nu a făcut suficiente progrese în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate, scrie Der Spiegel.

    Întrebată dacă va sprijini aderarea Bulgariei la Schengen în martie 2015, Angela Merkel a declarat că Guvernul german aşteaptă raportul MCV pentru a lua o decizie.

    “Am spus întotdeauna că Bulgaria a făcut progrese mari. Dacă se va putea lua o decizie încă din martie, guvernul (german) va decide abia în februarie, ţinând cont şi de raportul (MCV) pe care-l vom primi de la Comisia Europeană”, a declarat, la Berlin, cancelarul Angela Merkel, pe 15 decembrie 2014, în cadrul unei conferinţe de presă comună cu premierul bulgar, Boris Borisov.

    Raportul MCV pentru România şi Bulgaria urmează să fie publicat în ianuarie.

    Ministrul bulgar al Justiţiei, Hristo Ivanov, a avertizat, în septembrie 2014, că există riscul ca Uniunea Europeană să monitorizeze separat Bulgaria de România în domeniul justiţiei şi afacerilor interne.

    Într-un interviu pentru postul Nova TV, Ivanov a sugerat că există un risc real ca Bulgaria să fie tratată separat de România în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen şi problemele legate de Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene.

    Autorităţile de la Sofia trebuie să ia măsuri clare în vederea implementării reformelor, pentru a evita o astfel de decizie din partea Uniunii Europene, care ar reprezenta o lovitură pentru Bulgaria, a subliniat Ivanov, citat de cotidianul Sega.

  • Oficial german: România nu va adera la Schengen în 2015

    Potrivit Der Spiegel, preşedintele Comisiei pentru afaceri interne din Bundestag, Wolfgang Bosbach, a declarat, pentru Märkische Allgemeine Zeitung, că România nu va adera la Spaţiul Schengen anul acesta.

    “De alegerea lui Iohannis se leagă fără îndoială aşteptări şi speranţe mari. Dar acestea singure nu schimbă în mod fundamental situaţia politică din România”, a precizat parlamentarul CDU.

    “Îndoielile faţă de o aderare a României la Spaţiul Schengen persistă (…) (România) nu-şi va atinge acest obiectiv în 2015”, şi-a exprimat convingerea Wolfgang Bosbach.

    Reacţia preşedintelui Comisiei pentru afaceri interne din Bundestag vine după ce preşedintele Klaus Iohannis a declarat Märkische Allgemeine Zeitung că va face eforturi pentru ca aderarea României la acest spaţiu să aibă loc anul acesta.

    “Dacă această chestiune se va rezolva, m-aş bucura foarte mult”, a susţinut Iohannis.

    Germania a fost una dintre ţările care s-a opus în trecut primirii României în Spaţiul Schengen, deoarece Bucureştiul nu a făcut suficiente progrese în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate, scrie Der Spiegel.

    Întrebată dacă va sprijini aderarea Bulgariei la Schengen în martie 2015, Angela Merkel a declarat că Guvernul german aşteaptă raportul MCV pentru a lua o decizie.

    “Am spus întotdeauna că Bulgaria a făcut progrese mari. Dacă se va putea lua o decizie încă din martie, guvernul (german) va decide abia în februarie, ţinând cont şi de raportul (MCV) pe care-l vom primi de la Comisia Europeană”, a declarat, la Berlin, cancelarul Angela Merkel, pe 15 decembrie 2014, în cadrul unei conferinţe de presă comună cu premierul bulgar, Boris Borisov.

    Raportul MCV pentru România şi Bulgaria urmează să fie publicat în ianuarie.

    Ministrul bulgar al Justiţiei, Hristo Ivanov, a avertizat, în septembrie 2014, că există riscul ca Uniunea Europeană să monitorizeze separat Bulgaria de România în domeniul justiţiei şi afacerilor interne.

    Într-un interviu pentru postul Nova TV, Ivanov a sugerat că există un risc real ca Bulgaria să fie tratată separat de România în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen şi problemele legate de Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene.

    Autorităţile de la Sofia trebuie să ia măsuri clare în vederea implementării reformelor, pentru a evita o astfel de decizie din partea Uniunii Europene, care ar reprezenta o lovitură pentru Bulgaria, a subliniat Ivanov, citat de cotidianul Sega.