BusinessMagazin

Author: adison

  • Carnea de pui a crescătorului de crescătorii a ajuns la raft

    Preţul la raft, promoţional, este de 14,9 lei, iar antreprenorul estimează că la următoarele livrări preţul afişat se va plasa peste nivelul de 20 de lei, date fiind costurile mai mari de producţie. Puii crescuţi în ferma de test sunt scoşi la vânzare pe piaţa din Capitală în reţelele Carrefour şi Cora.

    Timişoreanul controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri, în care vinde furaje şi pui de o zi. Lanţul de magazine a ajuns la 250 de spaţii în 28 de judeţe din ţară. În 2014 cifra de afaceri a crescut cu o treime, ajungând la 20 de milioane de euro, de zece ori mai mult decât în 2008. Profitul companiei a bifat în 2014 un plus de 40% faţă de anul anterior iar numărul angajaţilor a crescut cu 23%, ajungând la 350 de oameni.

    Acum antreprenorul timişoreanul are un buget de investiţii de 10 milioane de lei pentru a dezvolta o reţea de fermieri crescători de păsări în sistem neindustrial. Cardoş este astfel singurul antreprenor care face trecerea din partea de distribuţie şi comerţ către producţia agricolă.

    Pentru acest tip de pui durata de creştere este de minim 63 de zile, spre deosebire de puii industriali care cresc în jumătate din acest interval (32-33 de zile). În plus, şi spaţiile necesare sunt mai largi decât în cazul marilor producători; în crescătoriile pe care le va întemeia Agroland densitatea puilor va fi mai mică: 11 pui pe mp, faţă de 16-22 de pui pe mp în cazul păsărilor crescute industrial. În plus, în cazul acestor mici crescătorii păsările sunt scoase în exteriorul adăpostului, pe un teren care trebuie să fie de câteva ori mai mare decât spaţiul interior, astfel încât să fie câte un metru pătrat pentru fiecare pasăre.

    “Am avut anul trecut trei aze de dezvoltare”, spune Horia Cardoş. Una dintre ele este formarea unei divizii special pentru fermele mari, iar până la finalul anului aceasta a ajuns să genereze 4% din cifra de afaceri. O altă decizie a anului trecut a vizat creşterea portofoliului de produse pentru grădinărit şi cele de hrană pentru animale de companie, care reprezintă cumulat 15% din vânzări. “Probabil cel mai important proiect şi cu impact puternic în afaceri în anii următori este Puiul Rustic. Până acum Agroland a stimulat dezvoltarea comunităţilor rurale oferind micului fermier posibilitatea de a-şi creşte în propria gospodărie toată hrana necesară în special pentru consumul propriu. Acum, cu Puiul Rustic încurajează dezvoltarea micilor ferme ca afaceri de familie”. Cardoş este astfel singurul antreprenor care face trecerea din partea de distribuţie şi comerţ către producţia agricolă. Concret, este o încercare de a replica modelul puilor crescuţi la curte, care vor fi vânduţi sub marca Puiul Rustic, dar cu reguli stricte şi în număr mai mare. Prima astfel de fermă a fost deja populată cu 2.500 de pui la începutul lunii decembrie iar din această săptămână carnea va fi vândută în hipermaeketuri din Bucureşti. Conform estimărilor antreprenorului, Puiul Rustic ar putea realiza anul acesta vânzări de 3 milioane de euro, iar pentru afacerile totale Horia Cardoş a stabilit o ţintă de creştere de 25-30% faţă de 2014.

    Agroland vrea ca în acest proiect să fie implicaţi 100 de fermieri, care să aibă 4-5.000 de păsări pe fiecare serie de nouă săptămâni. ”Sunt ferme într-adevăr mici iar gradul de interes a fost foarte mare. Între 50 şi 100 de fermieri şi-au declarat interesul ferm, dar nu am vrut să deschidem larg porţile”. Antreprenorul vrea să aplice mai întâi reţeta pe ferma de test; în plus, nici perioada de iarnă nu este foarte potrivită pentru ca puii să fie scoşi în exterior. În program vor fi incluşi fermieri din preajma reţelei Agroland, care acoperă întreaga ţară cu cele 200 de magazine. ”La un moment dat va trebui să alegem noi dintre cei care şi-au declarat interesul, nu va trebui să căutăm noi parteneri”. În această ecuaţie, Agroland pune la dispoziţie puii de o zi, furajele, asistenţa sanitar veterinară, care în bani înseamnă în jur de 100.000 de lei pentru fiecare fermă. ”Nu este o investiţie ci vorbim de imobilizarea banilor în produse”. Finaţarea, care pentru 100 de ferme se va plasa la circa 10 milioane de lei, este realizată din surse proprii, furnizori şi surse bancare, fiecare în proporţie de o treime. Iar pe fermieri îi va costa, conform calculelor lui Horia Cardoş, între 5.000 şi 8.000 de euro pentru o fermă cu un adăpost de circa 400 mp şi 2.500-3.000 mp teren în exterior. ”Preferabil ar fi să fie fermieri care au deja adăposturile, terenul şi în aceste condiţii trebuie să le furnizăm doar echipamentul, care este asemănător cu cel din fermele industriale şi asigură hrănirea, adăparea şi ventilaţia în adăpost. Echipamentul îl asigurăm tot noi şi putem să asigurăm şi o schemă de finanţare, să plătească chiar din venitul lor.”

    Pentru început, compania va lucra doar cu partenerii care operează magazine sub franciza Agroland, ”pentru că vom face, cu siguranţă mici greşeli până vom pune la punct tot procesul”. Profilul fermierului ar trebui să fie, în opinia antreprenorului, o familie tânără, fără experienţă: ”Tot ce are nevoie să înveţe va afla de la noi. Nu vrem fermieri care să ne spună <lasă-mă, nu mă învăţa tu, că ştiu eu mai bine>”. În opinia timişoreanului, o astfel de fermă este foarte uşor de administrat, astfel încât o familie s-ar putea ocupa nu numai de una, ci chiar de până la trei-patru ferme de acest fel; ”fiind semiautomatizate, nu au nevoie să angajeze pe cineva”.

    Un fermier care doreşte să intre în program poate administra patru ferme, pentru că în cazul în care ar fi nevoie de sacrificarea unei întergi serii paguba ar fi suportabilă. În creşterea puilor nu vor fi folosite antibiotice, ci numai uleiuri esenţiale din plante, cu rol similar. Dealtfel, Agroland a şi renunţat din 2007 să vândă în magazinele sale antibiotice pentru aninale. ”Oamenii obişnuiau să cumpere sticluţa de antibiotic şi pe cea de vitamine, ca să le adminsitreze preventiv în creşterea păsărilor şi a animalelor”. Pentru acest proiect, Agroland a ales un hibrid de găină cu penaj colorat, mai rezistent, dar cu creştere mai lentă decât hibrizii folosiţi în avicolele industriale.

    Veniturile unui fermier înscris în acest proiect ar putea să se plaseze în jurul a 16.000 de euro pe an, bani din care trebuie plătite utilităţile şi amortizarea investiţiei. În 2014 Agroland plănuieşte să includă în program doar fermieri care deţin deja un adăpost de minim 400 mp şi terenul aferent, de 4.000 mp. Echiparea fermei cu instalaţii de hrănire şi adăpare are un cost de circa 10-15.000 de euro, dar echiparea poate fi făcută de Agroland, iar plata eşalonată în decurs de 36 de luni.

    La un moment dat, estimează Cardoş, aceste proiecte vor deveni finanţabile prin proiecte europene, dar nu este dispus să mai aştepte şi preferă să investească proprii bani şi cei din credite. ”Urmează şi alte dezvoltări, dincolo de cei 100 de fermieri, pentru că vrem să intrăm şi pe alte specii, nu numai pui de găină”. Este vorba despre raţe, bibilici şi gâşte, iar popularea fermelor cu aceste tipuri de părări ar urma să înceapă în 2015.

     

  • Falimentul personal va aduce câteva zeci de mii de dosare. MFP trebuie să asigure fondurile necesare

    Estimările profesioniştilor în insolvenţă şi ale executorilor au la bază numărul relativ mic de executări silite având ca obiect garanţii imobiliare deţinute de persoane fizice, care însumează puţin peste 50.000 de dosare, din care mai mult de jumătate au intrat în proceduri de eşalonare a plăţilor. Totatalul executărilor silite se ridică în prezent la 850.000 de cazuri.

    “Nu cred în povestea milionului de dosare care ar apărea în România, mai ales că există şi dezavantaje când intri într-o astfel de procedură (…) Insolvenţa persoanelor fizice este o lege pe care, în afară de persoanele fizice şi de cei care îi reprezintă, APNC şi asociaţiile de consumatori, este o lege pe care nu o vrea nimeni, numai că nu se poate. Trebuie să înţelegeţi că a venit sorocul. Esistă acordul BNR şi al instituţiilor internaţionale, care au blocat acest proiect de lege până acum. Primul proiect a fost depus în 2009. Au trecut vreo 5-6 ani“, a spus Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) la colocviul organizat de BNR cu tema “Reglementarea procedurii insolvenţei persoanelor fizice în Români. Modele şi soluţii legislative”.

    El a arătat că puţin peste un milion de dosare de insolvenţă personală se regăsesc în SUA, unde legea este mult mai bună decât reglementările de la nivel european şi unde 350 de judecători cu puteri federale gestionează aceste cauze.

    Pe de altă parte, Arin Stănescu a criticat proiectul de lege dezbătut în Parlament, arătând că deşi prevede un efort bugetar nu are niciun punct care indice de unde vin banii sau estimări privind valoarea cheltuielilor bugetare.

    Preşedintele practicienilor în insolvenţă pledează pentru amânarea intrării în vigoare a acestei legi, sau introducerea ei direct de anul viitor, întrucât acest act normativ nu va rezolva nicicum problema impactului cursului de schimb la creditele în franci elveţieni.

    “N-avem de ce s-o facem repede. Înţelegeam, ori trebuia făcută înainte de alegeri, că poate un candidat s-ar fi putut folosi de ea, ori să o facem pentru a intra în vigoare anul viitor şi pusă atunci la panoplie, iată, am reuşit să facem legea falimentului personal“, a continuat Stănescu.

    O altă soluţie, în opinia lui Stănescu, ar putea fi aprobarea legii, dar cu o amânare de şase luni pentru intrarea în vigoare, timp în care Guvernul va avea răgaz să evalueze impactul printr-un studiu şi să modifice actul normativ prin ordonanţă de urgenţă.

    El a mai arătat că firma de consultanţă şi audit KPMG va face un studiu de impact comandat de Consiliul Investitorilor Străini.

    Potrivit preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, Cristian Mihai Jurchescu, din cele 51.000 de dosare având ca obiect garanţi imobiliare, circa 27.000 sunt mai vechi de un an, ceea ce înseamnă că în acele cazuri s-a ajuns la convenţii de eşalonare a plăţilor.

    “Problema s-ar pune pentru 23.000 de dosare. Mare parte din culpa debitorului. Majoritatea se sustrage de la achitarea obligaţiilor, căutând tot felul de tertipuri“, a afirmat Juchescu.

    Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu consideră că o bună parte din executările silite în derulare nu vizează prima locuinţă a debitorilor, astfel că estimează un impact mai redus al procedurilor de infolvenţă declanşate după aprobarea legii falimentului personal, undeva la 15.000 de dosare.

    La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Justiţiei Liviu Stancu a afirmat că pentru alicarea legii falimentului personal va fi necesară suplimentarea efectivului de magistraţi, cu personalul auxiliar aferent şi spaţiile aferente.

    “O să realizăm într-un interval de timp rezonabil Tribunalul Comercial Bucureşti, numai că la falimentul personal accentul se pune pe judecătorii, care sunt mai numeroase, tocmai pentru a nu aglomera tribunalele, care acum, pe noile coduri, au deja ma multe atribuţii. Avem nevoi de un sprijin de la Ministerul Finanţelor entru a aprecia dacă statul român are posibilitatea financiară de a sprijini interesul nostru logistic“, a mai spus Stancu.

    Singura poziţie din partea clienţilor a fost prezentată de Răvan Adrian Florescu, vicepreşedinte al Autorităţii Naţonale pentru Protecţia Consumatorilor, care a arătat că legea falmentului personal reprezintă o prioritate, având în vedere condiţiile economice în care se află consumatorii.

    El a pledat pentru dreptul debitorilor la o discuţie prealabilă cu creditorii înainte de declanşarea procedurii de insolvenţă pentru a se constata dacă există cauze abuzive sau practici incorecte.

    “Mai mult decât atat, dacă se ajunge pe cale judecătorească, noi considerăm că trebuie să nu fie lezat dreptul la locuinţă familială, adică să nu poată fi evacuaţi nici membrii familiei şi nici debitorul. Trebuie discutat de la caz la caz”, a mai spus Florescu.

    Deşi înţelege nevoia de echilibru între creditor şi debitor, ANPC pledează pentru o protecţie uşor mai sporită în cazul debitorilor, care au mai mult de suferit în condiţiile economice actuale.

    La finele lunii ianuarie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirma că susţine legea falimentului personal, care ar ajuta clienţii în negocierile cu băncile, cu condiţia să fie “o lege bună”, aplicabilă.

    FMI cere, înainte de adoptarea legii insolvenţei persoanelor fizice, o analiză de impact şi consultarea tuturor părţilor implicate. Aceasta ar asigura o implementare adecvată a noului cadru şi ar oferi celor cu datorii nesustenabile un start nou fără a periclita cultura de onorare a plăţilor.

  • Peste 1,7 milioane de numere de telefon au fost portate în ultimii 6 ani, cele mai multe în 2014

    “În anul 2014 s-au portat 564.648 de numere, ceea ce reprezintă o treime din totalul de 1.772.073 de numere portate de la lansarea portabilităţii numerelor şi până la sfârşitul anului 2014. Din cele 564.648 de numere portate în anul 2014, 479.938 sunt numere de telefonie mobilă şi 84.710 sunt numere de telefonie fixă. Astfel, de la lansarea portabilităţii, în România au beneficiat de acest serviciu 1.304.091 de utilizatori de telefonie mobilă şi 467.982 de utilizatori de telefonie fixă”, se arată într-un comunicat al ANCOM.

    Media lunară de portări s-a dublat anul trecut faţă de anul 2013, ajungând la 47.054 de portări de la media lunară de 22.844 de portări înregistrată în urmă cu un an.

    De altfel, în luna decembrie 2014 s-au efectuat cele mai multe portări – 96.098.

    De-a lungul celor şase ani de portabilitate, în România s-au portat în medie 15.020 de numere pe lună în anul 2009, 18.435 în 2010, 21.688 în 2011, 21.324 în 2012 şi 22.844 în 2013.

    De la data lansării acestui serviciu în România, 21 octombrie 2008, românii care au schimbat operatorul, dar şi-au păstrat numărul de telefon au fost tot mai numeroşi an de an: dacă în 2009 au fost realizate 180.239 de portări, în 2010 numărul lor a fost de 221.219, în anul 2011 de 260.256, în anul 2012 s-au înregistrat 255.893 de portări, în anul 2013 s-au realizat 274.137 de noi portări, în timp ce în anul 2014 s-a înregistrat cel mai mare număr de portări – 564.648.

    Din numărul total de 1,77 milioane de portări realizate până la 31 decembrie 2014, 1,304 milioane sunt numere de telefonie mobilă – 74% din total.

    Datele statistice arată în continuare că cei mai interesaţi să îşi păstreze numărul de telefon sunt utilizatorii cu abonament (aproximativ 67% din total), în timp ce 33% dintre cei ce au ales să îşi schimbe furnizorul de servicii folosesc cartele preplătite.

    În segmentul telefoniei mobile, Vodafone continuă să fie operatorul cu cele mai multe numere primite în reţea prin portare – 398.148 de numere, urmat de Orange cu 369.031 de numere, Telekom Romania Mobile Communications (fostul Cosmote România) – 318.233 de numere, RCS & RDS – 213.663 de numere şi Telekom Romania Communications (fostul Romtelecom) – 4.284 de numere de telefonie mobilă.

    În cazul telefoniei fixe, 37 de furnizori au primit cele 467.982 de numere portate până în prezent. Dintre acestea, cele mai multe sunt portate către RCS & RDS – 130.936, UPC România – 111.375, Orange – 100.909, Vodafone – 81.162 şi Telekom Romania Communications – 20.385.

    Cele mai multe cereri de portare a numărului de fix s-au înregistrat în Bucureşti – 147.645 de numere, capitala fiind urmată de judeţul Cluj – 30.159 de numere, Timiş – 24.689, Prahova – 22.580 şi Galaţi – 21.458, care însumează peste 50% din totalul numerelor de telefonie fixă portate.

    Portabilitatea oferă utilizatorilor de telefonie libertate deplină de alegere pentru că permite păstrarea numărul de telefon la schimbarea furnizorului de telefonie.

    Utilizatorii de internet au la dispoziţie pentru informare site-ul www.portabilitate.ro, unde pot afla în ce reţea funcţionează orice număr de telefon folosit în România, chiar dacă a fost portat.

    Site-ul oferă detalii cu privire la paşii care trebuie urmaţi pentru a porta un număr de telefon, răspunsuri la întrebări care apar frecvent în situaţia portării numerelor, dar şi sfaturi pentru a evita posibilele probleme care pot interveni pe parcursul procesului de portare.

    Sfaturile sunt bazate pe situaţiile reale semnalate ANCOM de utilizatori. În anul 2014, ANCOM a primit 197 de plângeri de la utilizatori cu privire la procesul de portare, principalele probleme sesizate vizând anumite disfuncţionalităţi apărute în cadrul procesului de portare generate de nesincronizarea activităţilor furnizorilor implicaţi sau de nerespectarea termenelor de portare.

  • VREMEA se va menţine în general frumoasă. PROGNOZA METEO pentru vineri

    Cerul va fi variabil dimineaţa şi noaptea, când pe arii restrânse în zonele joase va fi ceaţă şi mai mult senin în orele amiezii. Vântul va sufla slab şi moderat.

    BUCUREŞTI

    Vremea va fi predominant frumoasă şi normală termic. Cerul va fi variabil, mai mult senin, ziua, iar vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă va fi în jur de 6 grade, iar cea minimă de -4…-3 grade. Noaptea, vor fi condiţii de ceaţă.

    MUNTE

    Vremea se va menţine predominant frumoasă şi va deveni apropiată de normalul termic al acestei date. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab şi moderat. Dimineaţa şi noaptea, pe văi şi în depresiuni, izolat va fi ceaţă.

  • Senatorul PSD Florina Jipa spune că îşi va depune candidatura pentru funcţia de judecător CC

    Florina Jipa a susţinut că respectivul post de judecător al Curţii revine Senatului.

    “Cu regret şi amărăciune în suflet, am constatat că, până acum, fiecare Cameră îşi desemna pentru o funcţie de judecător la Curtea Constituţională unul dintre membrii săi. Este pentru prima oară când mi-a fost dat să văd că, de data aceasta, Senatul nu a mai procedat la fel”, a spus ea.

    Potrivit senatorului, CV-ul său şi cariera pe care şi-a clădit-o o viaţă întreagă o obligă să facă acest lucru.

    ”Vreau să se ia act în stenogramă de faptul că înţeleg să îmi depun CV-ul pentru postul de la Curtea Constituţională atâta vreme cât acest loc aparţine Senatului, nu celor de afară. Voi depune dosarul la Comisia juridică şi bănuiesc că se va discuta şi CV-ul meu”, a susţinut ea.

    Şedinţa de miercuri a Comisiei juridice, în care urmau să fie audiaţi candidaţii pentru funcţia de judecător la CC rămasă vacantă după demisia lui Toni Greblă, a fost amânată din lipsă de cvorum.

    Simona Maya Teodoroiu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, este propusă de PSD, iar judecătorul Mona-Lisa Neagoe, membru al CSM, este propusă de PNL.

  • Cererea lui Nicuşor Constantinescu de recuzare a judecătoarei din dosarul de la Constanţa, respinsă

    Tribunalul Constanţa a respins, joi, ca nefondată, solicitarea depusă de avocatul lui Nicuşor Constantinescu de recuzare a judecătoarei Iulia Cezara Suciu care se ocupă de dosarul Centrului Militar Zonal.

    Decizia magistraţilor este definitivă.

    La termenul de miercuri din dosarul Centrului Militar Zonal aflat pe rolul Tribunalului Constanţa , avocatul lui Nicuşor Constantinescu, Marius Mocanu, a depus o cerere de recuzare a judecătoarei.

    El a declarat, la finalul şedinţei de judecată, că această decizie a fost luată deoarece ar exista “o lipsă de imparţialitate” a judecătoarei de la Tribunalul Constanţa.

    ”Cererea de recuzare a fost motivată de împrejurarea că magistratul care soluţionează această cauză este acelaşi care a confirmat măsura arestării preventive faţă de domnul Constantinescu şi prin modalitatea în care s-a argumentat această confirmare a măsurii arestării preventive şi ulterior toate soluţiile care au fost date în cursul soluţionării măsurilor preventive ne-au condus la concluzia că ar putea să existe o lipsă de imparţialitate în ceea ce priveşte soluţionarea cauzei în referire la domnul Constantinescu. Văzând practic că motivările coincid termen de termen cu privire la fiecare soluţionare a măsurilor preventive, deşi au existat soluţii care au fost date în sens contrar de către Curtea de Apel Constanţa referitoare la situaţia reală a domnului Constantinescu, motivul pentru care a vrut să rămână în SUA şi toate celelalte considerente, noi apreciem că aceste elemente ne îndreptăţesc să ajungem la concluzia că trebuie să formulăm o cerere de recuzare pentru a putea să beneficiem de o judecată imparţială”, declara Marius Mocanu.

    Nicuşor Constantinescu este judecat sub control judiciar în acest dosar, având interdicţia să comunice cu angajaţii Consiliului Judeţean şi cu consilierii judeţeni care au legătură cu acest caz.

    În 2 februarie, preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a solicitat DNA Constanţa recuzarea procurorului Andrei Bodean, cel care a instrumentat toate dosarele sale de la Constanţa, susţinând că acesta nu mai este imparţial.

    În rechizitoriul procurorilor întocmit în dosarul Centrului Militar Zonal Constanţa se arată că, în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, Nicuşor Constantinescu nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligaţiile de preşedinte al CJ Constanţa, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol, “consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului”.

    Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, Nicuşor Constantinescu nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii, potrivit DNA.

    Procurorii îl mai acuză pe Nicuşor Constantinescu că a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pagube acestei instituţii.

    Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, nu ar mai fi fost asigurate piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, “posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate”.

    În aceeaşi perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.

    În 2010, Nicuşor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se afla armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate, preciza DNA.

    Activitatea Centrului Militar Zonal Constanţa a fost serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităţilor şi a serviciilor de pază, după rezilierea de către Nicuşor Constantinescu a contractelor prin care acestea erau asigurate. În anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată unităţii a fost zero lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi, mai arăta DNA.

    Sumele repartizate de Consiliul Judeţean Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.

    Aceste demersuri reţinute în sarcina lui Nicuşor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de 67.211,32 de lei, au stabilit procurorii.

    Constantinescu a fost încarcerat la Spitalul Penitenciar Rahova din 6 noiembrie până în 5 decembrie, când Curtea de Apel Constanţa a admis solicitarea acestuia de înlocuire a arestului preventiv cu măsura controlului judiciar. Potrivit acestei hotărâri, Constantinescu trebuia să respecte mai multe obligaţii, una dintre condiţii fiind să nu ia legătura cu angajaţii Consiliului Judeţean Constanţa şi cu consilierii judeţeni.

    De asemenea, el este cercetat sub control judiciar în dosarul în care este judecat pentru că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, decizia fiind luată de Curtea de Apel Bucureşti, care i-a admis, în 26 noiembrie, o contestaţia la măsura arestării, dispusă iniţial şi în acest dosar.

  • Reporters sans Frontières: România a coborât şapte locuri în clasamentul libertăţii presei

    Republica Moldova s-a clasat pe locul al 72-lea, în coborâre cu 16 poziţii faţă de anul trecut.

    În acest clasament care cuprinde 180 de ţări şi regiuni, primul loc este ocupat pentru al cincilea an consecutiv de Finlanda. Topul 10 este completat de Norvegia, Danemarca, Olanda, Suedia, Noua Zeelandă, Austria, Canada, Jamaica şi Estonia.

    Germania ocupă locul al 12-lea, Marea Britanie se află pe locul al 34-lea, iar Statele Unite se situează pe locul al 49-lea.

    Libertatea presei a cunoscut “o regresie brutală” în 2014, consecinţă a unor grupări precum Statul Islamic şi a islamiştilor nigerieni din Boko Haram, se afirmă în comunicatul remis de RSF, joi, cu prilejul lansării acestui clasament.

    “A existat o deteriorare globală, legată de factori foarte diferiţi, precum existenţa unui război al informaţiei şi acţiuni ale unor grupări non-statale care se comportă ca despoţi ai informaţiei”, a declarat Christophe Deloire, secretarul general al RSF.

    “2014 este anul unei regresii brutale pentru libertatea de informare. Două treimi din totalul celor 180 de ţări (clasificate de RSF, n.r.) s-au descurcat mai puţin bine decât la ediţia precedentă”, afirmă raportul RSF, care, în paralel, a sintetizat într-un indice special şi atingerile aduse libertăţii presei.

    Siria, considerată de RSF cea mai periculoasă ţară din lume pentru jurnalişti, s-a menţinut pe locul 177, imediat după China (locul 176), dar devansând Turkmenistan (locul 178), Coreea de Nord (179) şi Eritreea (locul 180) – un cvartet de ţări rămas neschimbat faţă de anul trecut.

    Irak se află pe locul 156, iar Nigeria pe locul al 111-lea. Aceste ţări s-au confruntat în acest an cu “găuri negre ale informaţiei”, potrivit RSF, care reaminteşte faptul că “extinderea atrocităţilor” comise de organizaţia Stat Islamic, în Irak şi Siria, “au dus la fuga jurnaliştilor din aceste ţări”.

    Italia, care s-a confruntat cu “ameninţări ale Mafiei şi cu o explozie a proceselor pentru defăimare”, a coborât 24 de locuri, până pe poziţia a 73-a.

    “De la Boko Haram la gruparea Statul Islamic, trecând prin narcotraficanţii latino sau mafia siciliană, motivaţiile variază, dar modul de operare este acelaşi: reducerea la tacere, prin frică sau prin represalii”, afirmă comunicatul RSF.

    Pentru al cincilea an consecutiv, Finlanda şi-a păstrat primul loc în clasament, urmată în acest an de Norvegia şi Danemarca. Totuşi, mai multe state mici din Europa au înregistrat prăbuşiri spectaculoase în clasament: Luxemburg a căzut de pe locul al patrulea până pe locul al 19-lea, Lichtenstein a coborât de pe locul 6 pe locul al 27-lea, iar Andorra a coborât de pe poziţia a cincea pe locul al 32-lea, înregistrând cea mai mare coborâre în clasamentul RSF.

    “Sunt situaţii destul de comparabile, cu o proximitate între puterile politice, economice şi mediatice, care generează conflicte de interese extrem de frecvente şi care nu încetează să crească în importanţă”, a explicat RSF.

    Bulgaria (locul 106, în coborâre şase poziţii faţă de anul trecut) şi-a conservat ultimul loc dintre ţările din Uniunea Europeană. Un alt “elev rău” din UE este Grecia, care a coborât opt locuri şi a ajuns pe poziţia a 91-a, fiind depăşită de Kuweit.

    Franţa a urcat un loc, până pe poziţia a 38-a, însă clasamentul din acest an nu a ţinut cont de atacul terorist de pe 7 ianuarie asupra redacţiei revistei de satiră Charlie Hebdo, a precizat RSF. Acelaşi ONG a deplâns în acelaşi timp faptul că “secretul surselor este în continuare prea protejat” în Franţa.

    RSF a dezvăluit, în plus, “intentensificarea violenţelor comise asupra reporterilor şi a net-cetăţenilor care acoperă din punct de vedere mediatic diverse evenimente”, citând situaţii din Ucraina, Kong Kong, Brazilia şi Venezuela.

    Statele africane, în ciuda progresului înregistrat de Coasta de Fildeş (locul 86, în urcare 15 poziţii), figurează în continuare în rândul celor mai slab clasate ţări. Congo a pierdut 25 de poziţii şi a coborât pe locul 107.

    Acest clasament are la bază mai multe criterii, între care nivelul abuzurilor, asigurarea pluralismului, independenţa media, mediul şi autocenzura, legislaţia, transparenţa şi infrastructura.

    În realizarea acestui clasament, RSF ia în calcul şase citerii pentru fiecare ţară: pluralismul, independenţa media, noţiunile de mediu şi autocenzură, cadrul legal, transparenţa şi infrastructura mass-media. Fiecare ţară obţine o notă de la 0 la 100, 0 fiind echivalent cu “o situaţie ideală”.

    RSF este o organizaţie nonguvernamentală, cu sediul central la Paris, înfiinţată în 1985, care militează pentru libertatea presei şi pentru libertatea de exprimare în întreaga lume.

  • Concurenţa a extins investigaţia privind posibila trucare a unor licitaţii de producători de lactate

    “Avem indicii referitoare la alte 3 licitaţii publice organizate de Consiliul Judeţean Ialomiţa şi Consiliul Judeţean Dolj in cadrul cărora au ofertat mai multe companii, iar în urma licitaţiei electronice fiecare a câştigat cel puţin un lot, comportament care, pare a fi similar celui de la Giurgiu, creând astfel suspiciunea unor trucări de licitaţii prin împărţirea loturilor”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    În prezent, investigaţia se referă la licitaţiile organizate de Consiliul Judeţean Ialomiţa în anii 2010 şi 2011, Consiliul Judeţean Dolj în anul 2010 şi Consiliul Judeţean Giurgiu în anul 2010, în vederea atribuirii contractelor de “furnizare produse lactate pentru elevi şi preşcolari”, iar companiile suspectate sunt Dorna, Albalact, Simultan, Lacta şi Deltalact.

    Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate care au vizat toate companiile participante la licitaţiile respective: Albalact, Dorna Lactate, Simultan, Lactaprod, Bampan Impex, Deltalact, FarKas Trans, Dincudana, Prodlacta şi Sole Mizo Romania. Documentele ridicate în cadrul acestor inspecţii se află în analiza echipei de investigaţie, în cadrul procedurii specifice investigaţiei.

    În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.

    Legea concurenţei interzice orice înţelegeri între companii, decizii ale asociaţiilor de companii şi practice concertate, care au ca obiect sau ca efect denaturarea concurenţei, în special cele care urmăresc participarea, în mod concertat, oferte trucate la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de oferte.

  • Directorul general BRD: Băncile trebuie să-şi asume partea de responsabilitate şi costuri pentru creditele în franci

    “Pentru clienţii care au luat la un moment dat credite în franci elveţieni, era important să fie informaţi cu privire la riscuri, banca trebuie să informeze clienţii, face parte din etica profesională a băncilor, din bunul simţ al meseriei noastre. Sunt clienţi care trebuia să ştie de la bun început că pot exista riscuri, printre care rata de schimb“, a declarat joi Lhotte în conferinţa de presă ocazionată de anunţarea rezultatelor BRD pentru anul trecut.

    El şi-a exprimat îndoiala că toţi cei peste 75.000 de debitori în franci elveţieni au fost informaţi corect şi avertizaţi asupra riscului de către băncile care i-au creditat.

    “Există 75.000 de clienţi care au făcut credite în franci elveţieni şi nu sunt sigur că tot atâţia clienţi au fost avertizaţi de aceste riscuri”, a spus Lhotte.

    Directorul BRD a precizat că banca pe care o conduce are cinci astfel de credite în portofoliu şi urmează să propună clienţilor respectivi conversia în lei, la cursul dinaintea aprecierii puternice a francului, la jumătatea lunii ianuarie.

    “Sunt cinci clienţi, am văzut dosarele, eu sper ca şi peste 20-30 de ani să rămână clienţii noştri. Când banca a acordat creditele, mă întreb dacă au fost bine informaţi, oare li s-au explicat riscurile? (Lhotte nu era pe atunci la conducerea băncii – n.r.) O să le propunem conversia în lei la cursul dinainte de 15 ianuarie. Nu putem face recomandări altor bănci, nu dăm lecţii nimănui, dar trebuie să fim corecţi şi să lucrăm pe o bază de echitate”, a explicat Lhotte.

    Banca a derulat, pentru câteva luni în anul 2006, o ofertă pentru clienţii cu venituri mari. Ulterior, a decis să oprească acest tip de finanţare. Soldul celor cinci credite în franci elveţieni este de circa 280.000 CHF.

    Directorul BRD este de acord cu poziţia exprimată de BNR, de negocieri individuale între bănci şi clienţi pentru a găsi o soluţie favorabilă în cazul creditelor în franci elveţieni, însă şi cu cea a premierului Victor Ponta de după izbucnirea “crizei francului”, când spunea că fiecare trebuie să-şi asume responsabilitate, iar dacă o bancă are o parte de răspundere fiindcă n-a informat corect şi suficient clienţii, trebuie să-şi asume acea responsabilitate.

    Pe de altă parte, Lhotte a menţionat că nu a fost de acord cu poziţia exprimată de Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) într-un comunicat de la finele lunii ianuarie privind soluţiile propuse de bănci clienţilor şi a refuzat să-l valideze. BRD se mai gândeşte astfel, în urma unor diferenţe de opinii, dacă va rămâne în continuare în componenţa CPRB.

    Membrii CPBR sunt Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, UniCredit Ţiriac Bank, ING Bank România şi Volksbank România. Cele şase bănci deţin circa jumătate din totalul activelor bancare din sistem şi peste o treime din personalul din domeniu.

    CPBR consideră că transformarea împrumuturilor în altă monedă trebuie să respecte o directivă UE aplicabilă din 2016 potrivit căreia operaţiunea ia în calcul cursul de schimb de la data efectuării, iar legea insolvenţei persoanelor va fi benefică doar dacă nu va încuraja lipsa de disciplină la rambursare.

    Referitor la unele propuneri legislative sau ale societăţii civile care vizează impunerea altui curs de schimb faţă de cel al pieţei pentru conversia creditelor acordate în franci elveţieni, CPBR arata că această problema nu poate fi tratata decât punctual, între băncile care au acordat astfel de credite şi clienţii acestora, pentru găsirea de soluţii viabile.

  • Guvernul lui Iurie Leancă nu primeşte votul de încredere al Parlamentului

    Pentru învestirea Guvernului au votat doar 42 de deputaţi, în timp ce numărul minim necesar era de 51.

    Joi, deputaţii PD şi PLDM au prezentat lista nominală a noului Executiv, printre care se numără francezul Stephane Cristophe Bride, nominalizat la Ministerul Economiei, şi paralimpicul Serghei Afanasenco pentru Ministerul Tineretului şi Sportului.

    După acest eşec, urmează o a doua tentativă. În cazul în care şi aceasta eşuează, şeful statului dizolvă Parlamentul şi convoacă alegeri anticipate.

    Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a declarat după vot că partidul său a decis să nu susţină Guvernul întrucât a primit lista nominală şi programul de guvernare mult prea târziu. De asemenea, liderul PCRM a declarat că nu are încredere în unele persoane prezente în Cabinet.

    Vladimir Voronin a precizat, de asemenea, că nu are condiţii pentru a vota următorul Guvern, precizând doar că îşi doreşte o coaliţie a celor 101 deputaţi.