Author: adison

  • Condamnarea definitivă a lui Mitrea, după doi ani de procese şi două anchete ale procurorilor

    Luarea unei mite de 520.000 de lei, sub forma unor lucrări executate la casa mamei sale, mită dată de Irina Jianu pentru a fi menţinută în funcţiile de inspector-şef adjunct şi, ulterior, inspector-şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, este motivul pentru care Miron Mitrea îşi va petrece următorii doi ani în spatele gratiilor.

    Problemele lui Miron Mitrea cu legea au început în septembrie 2007, atunci când procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au cerut preşedintelui României să încuviinţeze urmărirea penală faţă de fostul ministru, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, instigare la fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals.

    În ianuarie 2008, preşedintele Traian Băsescu a dat aviz pozitiv pentru începerea urmăririi penale a lui Miron Mitrea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în perioada decembrie 2000 – iunie 2003, respectiv al Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului în perioada iunie 2003 – decembrie 2004.

    Ulterior, în aprilie 2008, procurorii anticorupţie au cerut Camerei Deputaţilor încuviinţarea urmăririi penale faţă de Miron Mitrea. Răspunsul colegilor parlamentari a venit în august 2008, atunci când deputaţii au respins solicitarea DNA. Social-democratul Miron Mitrea şi-a anunţat, la începutul lunii septembrie 2008, în plenul Camerei Deputaţilor, demisia din acest for, motivând că recurge la acest gest pentru a nu i se mai spune că se ascunde în spatele imunităţii.

    În aceste condiţii, procurorii anticorupţie au putut să îl trimită în judecată pe Miron Mitrea, chiar dacă ulterior acesta a obţinut un mandat de senator (2008 – 2012) şi un nou mandat de deputat (2012 – 2016).

    În martie 2009, pe masa judecătorilor de la instanţa supremă ajungea dosarul fostului ministru, acuzaţiile fiind acelea de luare de mită, instigare la fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals. Alături de Miron Mitrea erau trimişi în judecată şi fostul inspector-şef adjunct al Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), Irina Paula Jianu, precum şi fostul arhitect şef în cadrul Primăriei Voluntari, Nicolae Popescu.

    Dosarul nu a fost însă soluţionat prea curând, întrucât la sfârşitul lunii ianuarie 2011 un complet de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis restituirea cazului la Direcţia Naţională Anticorupţie, apreciind că sunt animite vicii de procedură, precum lipsa avizului Senatului de punere sub acuzare a politicianului.

    După mai bine de un an de la restituirea dosarului la parchet, în aprilie 2012, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îl anunţau pe deputatul PSD că încep din nou urmărirea penală împotriva lui.

    După încă un an şi jumătate, în octombrie 2013, procurorii anticorupţie îl trimit din nou în judecată pe fostul ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei pentru luare de mită, instigare la fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, ultimele două infracţiuni în legătură directă cu infracţiunea de luare de mită.

    La finalul a 25 de termene de judecată, derulate între 15 noiembrie 2013 şi 15 octombrie 2015, un complet format din judecătorii Corina Jîjîie, Lavinia Lefterache şi Lucia Rog au decis, în primă instanţă, condamnarea fostului parlamentar la doi ani de închisoare cu executare.

    Fostul ministru, dar şi procurorii anticorupţie au contestat sentinţa.

    Magistraţii completului de cinci judecători de la instanţa supremă la care a ajuns dosarul în faza de apel au avut nevoie de doar o lună şi trei termene pentru a stabili sentinţa definitivă în cazul lui Miron Mitrea. Astfel, completul condus de Ionuţ Matei şi format din judecătorii Rodica Cosma, Mariana Ghena, Mădălina Alexandrescu şi Ştefan Piscol a decis, vineri, condamnarea la doi ani de închisoare cu executare pentru fostul ministru, fiind găsit vinovat de luare de mită, achitândul pentru instigare la fals. Instanţa a mai dispus încetarea procesului penal împotriva lui Mitrea pentru uz de fals.

    Pe tot parcursul procesului, Miron Mitrea şi-a susţinut nevinovăţia, iar cu puţin timp înainte de soluţionarea definitivă a cazului său, respectiv la începutul lui februarie, a demisionat din Parlament. El a refuzat să declare care sunt motivele retragerii sale din politică, susţinând că nu vrea să facă “spectacol”.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 16 februarie 2015

    COVER STORY:  Sfaturi pentru mine tânăr. Cei mai puternici manageri români răspund

    „Ce sfaturi mi-aş da mie însumi/însămi dacă aş avea din nou 20 de ani, dar cunoştinţele şi experienţa de astăzi?“. Cei mai admiraţi antreprenori şi executivi din România răspund în premieră la această întrebare şi vorbesc despre lucrurile pe care le-ar fi putut face diferit.

     


    MANAGEMENT: Depăşirea crizei şi goana cu care femeile încep să cumpere rujuri

    2015 este cumva un an de hotar pentru Coty România. Compania plănuieşte ca în următorii trei ani să dubleze vânzările de cosmetice decorative, iar anul acesta cifra de afaceri să crească cu un procent de două cifre, ca şi în anii trecuţi. În plus, hub-ul de la Bucureşti ar putea să înglobeze în anii urmætori operaţiunile din mai multe ţări vecine.

     


    AUTO: Goana Skoda după clienţi tineri interesaţi de maşini noi

    Cu noua linie de design a Skoda, marca doreşte să atragă şi pe piaţa locală clienţi mai tineri, care nu aleg un automobil după preţ şi specificaţii, ci şi după design. Strategia Skoda se potriveşte cum nu se poate mai bine cu profilul clientului care va accesa programul Prima Maşină.


    SPECIAL: Contrastul dintre curăţenia elveţiană şi banii murdari: 
cum a ascuns HSBC peste 100 de miliarde de dolari aparţinând unor traficanţi, vedetelor şi politicienilor corupţi

    Unda de şoc provocată de liberalizarea cursului francului elveţian de cætre  Banca Elveţiei nu s-a disipat încă, dar iată că un nou scandal uriaş loveşte industria financiară internaţională. Divizia elveţiană a HSBC, a doua mare bancă din lume, a ajutat la ascunderea de fisc a peste 100 de miliarde de dolari, aparţinând unor organizaţii criminale, traficanţi de arme şi diamante, lista deponenţilor incluzând şi familii regale, miliardari influenţi, precum şi clienţi din România.

     


    STRATEGIE: Trecerea ERP 
din zona „aşa spune 
manualul“ în „aşa spune 
clientul“

    Alin Ivan este consultant în management, pasionat de muzică, matematică şi ştiinţa economică, se ocupă şi de afaceri de 
familie, dar şi de Opera din Viena; acum vrea să schimbe paradigma aplicaţiiilor ERP, totul într-un produs testat deja. Pe scurt, „Management 2.1“.

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Directorul Romarm, arestat pentru abuz în serviciu, nu poate justifica 100.000 dolari şi 35.000 euro

    Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat că există o diferenţă nejustificată de 100.000 de dolari şi 35.000 de euro între averea dobândită şi veniturile realizate de Dan Tache, director general al Companiei Naţionale Romarm SA şi fost director general adjunct al SC Carfil SA, în perioada 30 iulie 2010 – 27 august 2013.

    “Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Braşov în vederea începerii acţiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite şi veniturile realizate de către Tache Dan în perioada exercitării funcţiilor publice”, se arată într-un comunicat de presă al ANI.

    Potrivit sursei citate, Dan Tache a fost informat despre declanşarea procedurii de evaluare şi elementele identificate, însă directorul Romarm nu a depus la dosar un punct de vedere.

    Dan Tache şi şeful sucursalei Romarm din Braşov, Aurel Velţan, au fost arestaţi în 11 februarie, pentru abuz în serviciu, în legătură cu încheierea ilegală a unor contracte de prestări servicii cu SC Gold Trans Tur SRL, care a încasat peste 770.000 de lei fără a executa serviciile prevăzute.

    În acelaşi dosar, Tribunalul Braşov a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Daniel Liliac, administratorul SC Gold Trans Tur SRL, acuzat de complicitate la abuz în serviciu, în formă continuată, şi complicitate la tentativă la infracţiunea de abuz în serviciu.

    Potrivit DNA, în perioada iulie 2013 – iulie 2014, la iniţiativa directorului general al Romarm, Dan Tache, şi în urma unei înţelegeri cu Daniel Liliac, Aurel Velţan, în calitate de director general al SC Carfil SA (filială a Romarm), a încheiat şase contracte de prestări servicii cu SC Gold Trans Tur SRL, cu încălcarea procedurilor de achiziţie publică. De asemenea, Velţan ar fi întocmit şi alte înscrisuri pentru perfectarea acestor contracte (decizii de comitet director, procese verbale, referate).

    Conform procurorilor anticorupţie, contractele aveau acelaşi obiect, respectiv igienizarea, curăţarea, ecologizarea unor spaţii, hale de producţie, din incinta societăţii braşovene, contaminate cu substanţe toxice, metale grele şi cianuri rezultate din procesul tehnologic de producţie.

    Anchetatorii mai spun că, acţionând în acelaşi mod şi pentru a-l favoriza pe Daniel Liliac, directorul general Aurel Velţan a încheiat un alt contract, având ca obiect cumpărarea a două mijloace fixe, un strung şi o maşină de filetat, pentru preţul de total de 48.646 lei, contract perfectat cu încălcarea procedurilor de achiziţie publică, ştiind că toate ofertele pentru această achiziţie au fost depuse de Daniel Liliac, cel care era adevăratul beneficiar al contractului. Contractul nu a mai fost executat datorită intervenţiei organelor judiciare, după efectuarea percheziţiei la sediul Carfil SA contractul fiind reziliat.

  • Timişoara are cele mai mari proiecte de spaţii industriale în construcţie. Bucureştiul niciunul

    “Livrările din Timişoara nu vor afecta rata de ocupare a stocului din oraş având în vedere că ambele proiecte sunt deja pre-închiriate, unul către Continental (45.360 metri pătraţi) şi celălalt către TT Electronics (20.000 metri pătraţi). În Bucureşti nu există niciun proiect în construcţie, cu toate că investiţii totalizând aproape un milion de metri pătraţi sunt planificate şi ar putea fi activate odată ce piaţa va continua să crească sau vor avea pre-închirieri”, se arată într-un raport al companiei de consultanţă imobiliară.

    Timişoara a atras de altfel şi cele mai multe contracte noi pentru spaţii industriale anul trecut, cea mai mare tranzacţie de închiriere fiind cea prin care compania germană Elster Rometrics a pre-închiriat 7.000 de metri pătraţi în Timişoara Airport Park.

    Dacă sunt incluse şi reînnoirile de contracte, Timişoara se plasează pe locul doi, după Bucureşti cu 95.000 metri pătraţi“, se menţionează în raport.

    Pe partea de investiţii, cea mai mare tranzacţie înregistrată anul trecut a fost preluarea de către grupul P3 a Europolis Logistics Park din Bucureşti (cel mai mare parc industrial din România, 215.000 metri pătraţi, plus teren adiacent) de la grupul austriac CA Immo, pentru o sumă estimată la 120 milioane de euro.

    Această tranzacţie duce totalul tranzacţiilor cu proiecte industriale de anul trecut la 193 milioane de euro, în urcare spectaculoasă faţă de 2013“, menţionează sursa citată.

    Consultanţii Cushman apreciază că pe piaţă există mai mult optimism, cu un nivel crescut al cererii, dar cu o ofertă redusă de proiecte disponibile.

  • Armata SUA a aprobat o terapie hormonală pentru Chelsea Manning

    Deţinuta – al cărei prenume era Bradley şi care la momentul faptelor era bărbat – a declarat la o zi după ce a fost condamnată, în august 2013, că este femeie. Un an mai târziu s-a aflat că ea a intentat un proces pentru că i s-a “interzis accesul la un tratament medical necesar” în tulburarea sa de gen.

    Comandantul Bărăcilor Disciplinare de la Fort Leavenworth, în Kansas, unde Manning îşi ispăşeşte pedeapsa, a aprobat printr-o notă internă, pe 5 februarie, terapia hormonală în cadrul tratamentului lui Manning, potrivit ziarului USA Today.

    Nota citează recomandări potrivit cărora terapia este “adecvată şi necesară medical”

    Consilierul care o asistă pe Manning în proces a salutat vestea. “Suntem încântaţi că Guvernul a fost într-un final de acord să iniţieze terapia hormonală în cadrul tratamentului”, a declarat Chase Strangio, un avocat de la Uniunea Americană pentru Libertăţi Civile (ACLU). “Este un prim pas important în tratamentul Chelseei şi în conformitate cu recomandările medicilor şi prevederile celui de-al Optulea Amendament” al Constituţiei americane, a adăugat el.

    Însă Strangio a declarat că aprobarea terapiei este doar o victorie parţială. “Armata refuză în continuare să-i permită să-şi lase părul lung, o parte importantă în tratamentul recomandat de medici”, a spus el.

    De asemenea, întârzierea accesului la tratamentul hormonal “a avut un cost semnificativ pentru Chelsea şi sănătatea ei mintală”, a subliniat Strangio.

    Manning a spus că a fost diagnosticată în 2013 cu disforie de gen. Un judecător din Kansas i-a aprobat fostului analist de informaţii al armatei cererea de a-şi schimba numele în Chelsea Elizabeth Manning.

    Ea a fost condamnată anul trecut pentru furtul a 750.000 de pagini de documente şi înregistrări video, pe care le-a tranmis WikiLeaks în cadrul celei mai mari scurgeri de materiale clasificate din istoria Statelor Unite. Maning a fost găsită vinovată de 20 dintre cele 22 de capete de acuzare formulate împotriva ei, inclusiv încălcarea Espionage Act.

     

  • Curtea de Conturi constată nereguli legate de achiziţia unor maşini, la Radioul Public

    Ca urmare a efectuării misiunii de audit financiar la Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) în 2013, Curtea de Conturi a constatat că s-au menţinut nejustificat în contul “Creditori diverşi” sume care, la 31 decembrie 2013, erau prescrise, reprezentând contravaloarea mandatelor poştale nesosite în unitate şi încasări de la persoane fizice pentru societăţi comerciale neidentificate.

    De asemenea, potrivit Curţii de Conturi, nu s-au înregistrat în conturile speciale: “Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate” obligaţii aferente mijloacelor de transport achiziţionate prin leasing operaţional (31 de autoturisme Hyundai şi 1 autoturism Ford Mondeo); “Dobânzi de plătit” dobânzi aferente contractelor de leasing financiar prin care s-au achiziţionat 13, respectiv 5 autoturisme marca Hyundai; “Giruri şi garanţii primite” toate garanţiile de participare la licitaţie şi de bună execuţie, constituite în favoarea entităţii.

    De asemenea, în evidenţa specială a SRR nu au fost evidenţiate unele obligaţii şi drepturi, iar unele elemente patrimoniale nu au fost inventariate, se spune în raportul public pe anul 2013 al Curţii de Conturi.

    În raport se mai spune că programul anual al achiziţiilor publice efectuate atât din surse proprii ale SRR, cât şi din surse de la bugetul de stat, pentru anul 2013, nu a fost aprobat în termenul legal şi nu a fost actualizat cu toate achiziţiile efectuate de entitate în anul 2013.

    Curtea de Conturi recomandă verificarea, în totalitate, a soldurilor analitice ale contului “Creditori diverşi” şi clarificarea componenţei acestora pentru depistarea sumelor prescrise.

    Totodată, Curtea de Conturi recomandă Radioului Public analiza tuturor operaţiunilor economice de leasing operaţional efectuate până în prezent, pentru reflectarea în evidenţa extrabilanţieră a obligaţiilor aferente acestor tranzacţii, dar şi analiza tuturor operaţiunilor de leasing financiar, aflate în desfăşurare, pentru a se asigura reflectarea în evidenţa extrabilanţieră a dobânzilor de plată stipulate în contractele aferente.

    SRR trebuie să analizeze şi garanţiile de participare la licitaţii şi de bună execuţie constituite cu instrumente de garantare efectuate până în prezent şi înregistrarea acestora în contul special “Giruri şi garanţii primite”.

    În plus, Curtea de Conturi recomandă Radioului Public să respecte, în totalitate, prevederile legale privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii şi valorificarea rezultatelor inventarierii.

  • Directorul general al CFR Marfă a demisionat

    “Până la numirea unui director interimar, conducerea executivă a societăţii va fi asigurată conform Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al SNTFM CFR Marfă SA”, se arată într-un comunicat al companiei.

    CFR Marfă nu precizează motivele demisiei lui Buruiană.

    Compania a bugetat pentru acest an venituri de 877,1 milioane lei, în scădere cu 21,5% faţă de nivelul preconizat pentru 2014, şi un profit brut de 3 milioane lei, de aproape opt ori mai mic faţă de câştigul prognozat anul trecut.

    Printre principalii clienţi ai companiei de stat se numără companiile Rofersped, Azomureş, Conpet, CEO Oltenia, Holzindustrie Schweighofer, CE Turceni şi Kronospan.

    Compania CFR Marfă, controlată de stat prin Ministerul Transporturilor, este cel mai mare transportator feroviar de marfă local, secondat de Grup Feroviar Român.

    Ministerul Transporturilor va lansa procedura de selectare a consultantului pentru reluarea procesului de privatizare a companiei CFR Marfă, a anunţat, luni, premierul Victor Ponta, confirmând astfel informaţiile MEDIAFAX privind rezultatul negocierilor dintre Guvern şi FMI pe această temă.

    Guvernul a încercat în 2013 să privatizeze CFR Marfă, însă procesul nu a fost finalizat. După eşecul privatizării, Guvernul s-a angajat faţă de FMI la o restructurare agresivă a companiei, fiind decisă disponibilizarea a 2.500 de angajaţi, reprezentând circa 30% din numărul total de personal.

  • Creţu aprobă programul transfrontalier Interreg de 258 milioane de euro pentru România şi Bulgaria

    Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, programul transfrontalier Interreg, aprobat, vineri, de comisarul Corina Creţu, “va îmbunătăţi condiţiile de viaţă, de studiu şi de muncă în cele 15 regiuni de frontieră din România şi Bulgaria, sporindu-le astfel atractivitatea atât pentru turişti, cât şi pentru investitori”.

    Valoarea totală a investiţiilor din cadrul programului se ridică la 258,5 de milioane de euro, contribuţia Uniunii Europene, prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), fiind de 215,7 milioane de euro.

    Programul, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, va avea cinci priorităţi: o regiune bine conectată, verde, sigură, eficientă şi o regiune incluzivă cu mână de lucru calificată.

    Cele 15 regiuni vizate de programul Interreg sunt Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Dolj, Mehedinţi şi Olt din România şi Vidin, Montana, Vratsa, Pleven, Veliko Tarnovo, Ruse, Silistra şi Dobrich din Bulgaria.

    Printre rezultatele preconizate de Comisie în urma derulării programului se numără îmbunătăţirea navigabilităţii pe Dunăre şi Marea Neagră în zona transfrontalieră, crearea unui nou model de utilizare durabilă a patrimoniului natural şi cultural din zona transfrontalieră, sporirea capacităţii de prevenire şi gestionare a riscurilor de dezastre în zona transfrontalieră.

    Totodată, CE vizează integrarea zonei transfrontaliere din punctul de vedere al ocupării şi mobilităţii forţei de muncă şi îmbunătăţirea relaţiilor de cooperare şi a eficienţei instituţiilor publice din zona transfrontalieră.

    “Locuitorii acestor regiuni de frontieră din România şi Bulgaria vor beneficia în mod direct de programul pe care l-am adoptat astăzi. Aceste regiuni constituie o zonă a Europei unde buna colaborare şi încercarea de a rezolva problemele comune sunt esenţiale. Zona oferă, de asemenea, oportunităţi considerabile datorită proximităţii cu fluviul Dunărea şi cu Marea Neagră”, a declarat comisarul european Corina Creţu.

     

  • România a avut anul trecut o creştere economică de 2,9%, după un avans de 0,5% în trimestrul 4

    Astfel, creşterea economică din trimestrul al patrulea a fost în termeni reali de 0,5% faţă de precedentele trei luni, în funcţie de date ajustate sezonier fără corecţia cu numărul de zile lucrătoare, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Comparativ cu acelaşi trimestru din 2013, produsul intern brut a avansat cu 2,6% pe serie brută şi cu 2,5% pe serie ajustată sezonier.

    “Ca urmare a revizuirii seriei brute pentru anul 2013, în vederea reconcilierii datelor trimestriale cu cele anuale semidefinitive, şi a includerii estimării Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2014 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2014”, se spune în comunicat.

    Creşterea economică din primul trimestru al anului trecut, faţă de ultimul trimestru din 2013, a fost ajustată de la 0,8% la 0,3%, iar cea din trimestrul al treilea a fost revizuită în urcare, de la 1,8% la 2,2%, comparativ cu trimestrul al doilea. Datele pentru trimestrul al doilea au rămas nemodificate, la o contracţie a PIB de 0,4% faţă de primul trimestru al anului.

    Raportat la ultimul trimestru din 2013, economia a crescut cu 2,6% în trimestrul al patrulea al anului trecut, dinamică anuală în coborâre de la 3,3% în trimestrul al treilea din 2014.

    “Considerăm că decelerarea dinamicii anuale a PIB în trimestrul IV a fost determinată de deteriorarea cererii externe nete, cu impact asupra industriei (dinamica anuală a producţiei industriale s-a temperat la 2,3% în ultimele trei luni din 2014)”, notează Banca Transilvania într-un raport semnat de Andrei Rădulescu, senior economist.

    Pe de altă parte, ritmul de evoluţie a consumului privat, principala componentă a PIB, s-a consolidat în ultimele trei luni, aspect confirmat şi de dinamica comerţului cu amănuntul, în urcare anuală la 6,5% în ultimul trimestru.

    “De asemenea, estimăm o contribuţie favorabilă la dinamica PIB în trimestrul IV din 2014 şi din partea consumului public (în context electoral), dar şi a investiţiilor productive (acestea au inflexionat încă din trimestrul III)”, se mai spune în raport.

    În scenariul macroeconomic central actual, analiştii BT estimează o accelerare graduală a economiei pe termen mediu, cu o creştere a PIB de 3,2% în acest an şi de 4,4% în 2016, ca urmare a relansării durabile a investiţiilor productive.

    Redinamizarea investiţiilor este susţinută de macrostabilitatea financiară atinsă pe plan intern după mai mulţi ani de ajustare, de nivelul minim record al costurilor de finanţare, relansarea creditării în lei, încăsările record din exporturi şi perspectiva redresării economiei zonei euro, dar şi de posibilitatea accelerării investiţiilor publice.

    Comisia Europeană a revizuit în urcare, la începutul lunii, prognoza privind evoluţia PIB pentru anul trecut, de la 2% la 3%, datorită rezultatelor bune obţinute în trimestrul al treilea, pe fondul intensificării peste aşteptări în zona consumului privat şi a exporturilor.

    Totodată, pentru 2015 estimarea Comisiei s-a apreciat de la 2,4% la 2,7%.

    Banca Mondială a revizuit la mijlocul lunii ianuarie prognoza pentru creşterea economică de anul trecut, de la 2,7% la 2,6%, după ce nivelul fusese ajustat în octombrie, faţă de estimarea de 2,8% în iunie.

    Compania Coface estima la finele lunii ianuarie un avans al PIB în 2014 de maxim 2,5%, nivelul de anul trecut depinzând de consumul din luna decembrie.

    “În toamnă am estimat un avans de 2,2% pentru 2014, însă dată fiind evoluţia din primele nouă luni estimăm că la sfârşitul anului trecut creşterea va fi mai puternică, de 2,5%. România are nevoie de mai mult decât atât pentru a recupera decalajele, dar 2,9% în primele nouă luni ale anului este o evoluţie bună”, afirma directorul Coface, Constantin Coman.

  • Fosta vicepreşedintă a companiei Korea Airlines a fost condamnată la un an de închisoare

    Cho Hyun-ah, fiica cea mare a preşedintelui companiei sud-coreene, s-a confruntat cu cinci capete de acuzare: schimbarea rutei de zbor, prejudicierea siguranţei aeriene, intimidare, obstrucţionarea companiei şi a justiţiei.

    Cho a fost condamnată în pofida solicitării sale de a primi o pedeapsă cu suspendare. Înaintea pronunţării sentinţei, ea a trimis judecătorilor şase scrisori în care îşi prezenta scuze.

    “Este discutabil dacă Cho chiar simte remuşcări”, a declarat judecătorul Oh Seong-woo.

    La 5 decembrie, Cho Hyun-ah a cerut înlocuirea şefului personalului de la bord cu câteva minute înainte de decolarea de la New York, în timp ce avionul rula deja pe pistă.

    Ea s-a supărat deoarece a fost servită cu nuci Macadamia pe care nu le-a cerut şi care, pe deasupra, nu i-au fost aduse într-un bol, ci în ambalaj.

    Ea a considerat că este vorba despre o nerespectare de către şeful de cabină a recomandărilor referitoare la serviciul general la bord şi, ca atare, despre o potenţială ameninţare la adresa securităţii celor 250 de pasageri.

    Avionul a revenit la terminal pentru a-l debarca pe şeful de cabină, după care şi-a reluat decolarea şi a ajuns la destinaţie cu 11 minute întârziere, potrivit Korean Airlines.