BusinessMagazin

Author: adison

  • Noutati

    Mistere in Roma antica

     

    Iata al cincilea episod din aventurile lui Publius Aurelius Statius, nobilul detectiv in toga. Pentru fanii personajului – un nou prilej de delectare cu aerul unei istorii milenare si al judecatilor agere produse de o minte indelung educata. Ne aflam in anul 799 ab Urbe condita (26 d.Hr.), intr-o seara de petrecere decadenta, cand simpaticul senator Publius Aurelius accepta sa-si imprumute litiera si un manunchi de straie fiului ramas fara sesterti al unei ilustre familii romane. A doua zi dimineata, acesta din urma este gasit asasinat in plina strada. Cum individul se afla in vehiculul senatorial, se pune intrebarea legitima: cine a fost tinta atentatului, victima sau Publius Aurelius? Ca sa-i puna bete in roate, Senatul ii incredinteaza chiar lui ancheta. Vara se anunta grea pentru detectivul nostru care, pentru a-si salva epicureana liniste si bunastarea estivala, va trebui sa dezlege o alta enigma, veche de douazeci de ani.

     

    Danila Comastri Montanari, „Spes, ultima zeita“,

    Editura Allfa, Bucuresti, 2007

     

     

     

    FiamMetta, cea cu parul de aur

     

    Scriitoare cu priza la public, apreciata atat pentru prestatiile ei jurnalistice (moderatoare, intre altele, a emisiunii radiofonice The Late Show de la BBC), cat si pentru romanele sale politiste (vreo opt la numar), Sarah Dunant (n. 1950) a aruncat pe piata in 2003 un roman istoric, „The Birth of Venus“ („Nasterea lui Venus“), care, in doar doua luni de la aparitie, a fost absorbit, in Anglia, intr-un tiraj de 75.000 de exemplare. In noul ei roman, „In compania curtezanei“, Sarah Dunant ne calauzeste la Venetia, vadind o data in plus dragostea fara limite a autoarei pentru spatiul peninsulei italice (actiunea din „Nasterea lui Venus“ se petrecea la Florenta). Printre canale, intrigi, artisti celebri si vrajitoare, pluteste Fiammetta Bianchini, o curtezana  venita de la Roma, care ilumineaza cu frumusetea ei blonda intreaga Serenissima Republica.

     

    Sarah Dunant, „In compania curtezanei“,

    Editura Humanitas, Bucuresti, 2007

  • Turnuri indiene la Bucuresti

    Asmita Gardens, unul dintre cele mai mari proiecte rezidentiale incepute in Capitala, a contractat recent un credit de circa 35 de milioane de euro de la Alpha Bank pentru finantarea celei de-a doua faze a proiectului. Astfel, valoarea totala a finantarii prin credite bancare ajunge la 50 de milioane de euro.

     

    In zona Vacaresti din Bucuresti, constructorul da zor sa pregateasca terenul pentru cea de-a doua faza a proiectului Asmita Gardens. „Vanzarile de apartamente din prima faza au mers foarte bine, motiv pentru care inceperea celei de-a doua faze a fost devansata“, a declarat pentru BUSINESS Magazin Vlad Busila, partener in cadrul casei de investitii Capital Partners, care a securizat in doua etape finantari de 50 mil. euro prin credite bancare.

     

    Per ansamblu, investitiile in cadrul acestui proiect rezidential urca la 110 milioane de euro, potrivit oficialilor. Diferenta de 60 mil. euro este asigurata din fondurile proprii ale celor doi parteneri – compania de constructii Asmita si European Convergence Development Company (ECDC), un fond de investitii administrat de compania britanica Charlemagne Capital. Fiecare dintre cei doi parteneri detine cate jumatate din proiect, participarea fondului de investitii datand de la finalul anului trecut, cand ECDC a preluat 50% din participatie, intr-o tranzactie estimata la circa 10 milioane de euro.

     

    Si aceasta tranzactie a fost intermediata de Capital Partners, care a fost si consultantul Charlemagne Capital pentru alte achizitii efectuate pe piata locala.

     

    Inceperea constructiei pentru a doua faza a proiectului Asmita Gardens, ce va livra 480 de apartamente (fata de 320 finalizate in prima faza) a fost devansata pentru ca vanzarile s-au realizat mult mai rapid decat se estimase initial. Astfel, au fost vandute peste 200 de apartamente (doua treimi) din prima faza, in conditiile in care in luna aprilie erau contractate doar 40%. Apartamentele cu suprafete cuprinse intre 67 si 220 mp vor avea preturi pornind de la 51.000 de euro si pana la 200.000 de euro. Suprafata totala construita a proiectului este de 143.000 mp, distribuiti in sapte blocuri in sistem parter plus 26 de nivele, dintre care pe doua etaje sunt doar parcari.

     

    In cadrul proiectului a fost lansat si un showroom ce prezinta un etaj intreg, construit in marime naturala, cu materiale si finisajele ce sunt folosite si pentru constructia finala. Investitia in showroom, deschis spre finalul lunii trecute, s-a ridicat la 1 milion de euro.

     

    In proiectul Asmita Gardens sunt implicati si Colliers International (agent imobiliar exclusiv), constructorul austriac Strabag, compania de arhitectura Westfourth Architecture si Gardiner & Theobald, ca project manager.

     

    Planurile constructorului indian Asmita prevad pentru urmatorii cinci ani investitii de 300-450 mil. euro in trei complexuri rezidentiale in Bucuresti, cu blocuri turn de pana la 25 de etaje. Charlemagne Capital, care administreaza mai multe fonduri de investitii specializate in real estate, a devenit anul trecut proprietarul imobilelor de clasa A Millennium Business Center, PGV Tower (sediul Bancpost) si Construdava.

  • INVESTITII: Cum sa scoti bani din apa plata

    Pentru businessul La Fantana, care promite sa creasca de trei ori in urmatorii 3-4 ani, cumparatorii au fost dispusi sa plateasca de peste doua ori mai mult decat vanzarile realizate in 2006.

     

    O piata care nici macar nu a ajuns la o valoare anuala de 40 de milioane de euro a trezit atat interesul fondurilor de investitii, cat si al investitorilor strategici. In cele din urma, in lupta pentru preluarea La Fantana a castigat fondul de investitii Innova Capital, iar argumentul care a primat a fost cel al pretului oferit. Valoarea tranzactiei prin care fondul de investitii suedez Oresa Ventures a vandut 85% din actiuni „nu a fost mai mica de 35 de milioane de euro“, a declarat Cornel Marian, investment director la Oresa Ventures. Cofondatorul afacerii, Cristian Amza, care a cladit compania impreuna cu fondul suedez de investitii, a vandut la randul sau 7% din pachetul de actiuni pe care il detinea (de 15% in total), pentru circa 3 milioane de euro. Amza, care este director general al companiei, a declarat ca nu a dorit sa cedeze intreaga participatie in afacerea La Fantana, pentru ca profitabilitatea companiei este in crestere. Anul trecut, marja de profit s-a plasat la 9%, la o cifra de afaceri de aproape 16 milioane de euro.

     

    Cu o mai mare dare de mana decat ceilalti pretendenti la pachetul majoritar de actiuni, Innova a cumparat compania ce detine pozitia dominanta pe piata de ape imbuteliate in sistem watercooler (sistem de racire-incalzire a apei) in Romania si Serbia. Acesta va fi insa doar punctul de plecare, pentru ca Innova planuieste sa extinda La Fantana si pe alte piete din regiune, precum Ucraina, Ungaria sau Bulgaria, „atat organic cat si prin achizitii“, potrivit lui Krzysztof Krawczyk, partener responsabil pentru tranzactia realizata de Innova Capital. Preluarea La Fantana nu este primul pas al fondului pe piata romaneasca, Innova detinand anterior o participatie la operatorul de telefonie mobila Dialog (in prezent Orange).

     

    Pentru anul in curs, vanzarile previzionate ale companiei se plaseaza la 18 milioane de euro, fata de 15 milioane de euro in 2006 (13 mil. euro in Romania si 3 mil. euro in Serbia). Rata anuala de crestere a companiei a fost de 75%, La Fantana avand instalate acum peste 45.000 de watercoolere la peste 20.000 de clienti corporatisti in Romania si Serbia. Pe piata romaneasca a apelor imbuteliate in watercoolere sunt prezenti si Cumpana, companie cu capital integral romanesc, si Aqua Regis (imbuteliatorul apei Sapte Izvoare) care a incheiat recent un parteneriat cu Perla Harghitei, pentru distributia produsului Cristalina (apa minerala decarbogazificata partial in watercooler).

     

    Dupa ce in 2006 piata de apa imbuteliata in watercooler a inregistrat un ritm de crestere de 25%, companiile estimeaza ca in 2007 evolutia vanzarilor se va mentine pe aceeasi panta. Pana una – alta, pe acest segment nu sunt prezente marile companii de pe piata apelor minerale, al caror interes ar putea sa creasca insa suficient daca Innova ar extinde suficient afacerea La Fantana. Pentru ca reteta dupa care functioneaza un fond de investitii este sa preia fraiele unei afaceri, sa-i creasca dimensiunile si profitabilitatea si apoi sa realizeze un exit cu un castig cat mai mare.

  • FINANTE: Un britanic si mai multi americani

    Americanii de la GE Money au ales un englez, Mark Hampson, sa se ocupe de integrarea celor trei companii financiare pe care le-au cumparat pe piata romaneasca, Domenia Credit, Estima Finance si Motoractive. Reteta de integrare si obiectivele raman insa 100% americane.

     

    Pentru Mark Hampson, britanicul de 46 de ani care a venit in Romania sa coordoneze integrarea celor trei afaceri pe care le-au cumparat americanii de la GE Money in toamna anului trecut, ceea ce are acum de facut „seamana si nu prea cu ce am mai facut inainte“. Seamana, pentru ca Hampson nu este la prima experienta de acest fel, precedentul sau angajament fiind la Stockholm, unde a integrat doua business-uri GE intr-o unica structura si sub o singura umbrela, cu inchiderea a trei birouri regionale. Iar experienta lui Hampson in cadrul GE Money dureaza de aproape zece ani, cand a fost „preluat“ pe statele de plata ale americanilor odata cu achizitia companiei la care lucra, Woodchester Crédit Lyonnais, de catre GE in 1998.

     

    Pe de alta parte, desi grupul din care face parte este deja prezent pe zece piete din regiunea central si est-europeana, Hampson este la prima sosire intr-o piata emergenta. Cutit cu doua taisuri pentru el, in conditiile in care se confrunta aici cu conditii pe care nu le-a mai intalnit (cum ar fi, de exemplu, un sistem bancar restrictionat de norme administrative ale bancii centrale), dar si cu posibilitatea de a creste afacerea in ritmuri greu chiar de visat pentru pietele mature. „Intre 2007 si 2010 asteptam cresteri pe toate cele trei linii de business de circa 40%“, spune Hampson, chiar daca se declara constient ca „an de an aceste marje se vor ingusta“.

     

    Iar faptul ca cele trei companii, pe care le conduce din functia de CEO si Integration Leader, se afla in plin proces de fuziune nu ar trebui sa franeze in niciun fel aceste planuri, sustine Hampson. Cu atat mai mult cu cat, adauga el, in cele sapte luni de la inceperea acestei triple fuziuni intre compania de credite ipotecare, cea de credite de consum si cea de leasing intr-o platforma unica, „am finalizat deja 65% din proces“. Hampson beneficiaza si de avantajul experientei in achizitii si fuziuni pe care o are GE Money, divizia internationala de servicii financiare a concernului General Electric, unul dintre cele mai mari din lume.

     

    Practic, detaliaza el, americanii au dezvoltat, folosind experienta capatata in cele 77 de fuziuni desfasurate din 1994 in intreaga lume, „o reteta standardizata pentru asemenea procese“. Mai precis, este vorba de un „web tool“ (aplicatie de Internet) care ii spune „pas cu pas unde ma aflu si ce urmeaza sa se intample“.

     

    Pe termen scurt, pasii sunt clari: dupa ce au fost aliniate functiile celor trei companii in zona comerciala si de resurse umane, acum este in desfasurare fuziunea sistemelor IT. Urmeaza, pana in toamna, rebrandingul celor trei, proces ce va inghiti mare parte din bugetul de 15 milioane de dolari (circa 11 milioane de euro) alocat pentru 2007. Pe termen mediu, americanii au pusi deoparte pentru operatiunile din Romania aproximativ 50 mil. dolari (38 mil. euro), pe care vor sa-i pompeze in cresterea businessului local. Business care, spune Hampson, „probabil in doi-trei ani“ se va transforma intr-unul bancar, americanii avand in plan sa solicite BNR o licenta bancara. „Discutiile cu BNR au inceput deja la nivel teoretic“, adauga el, insa pentru a face o banca adevarata de retail e mult de munca. Da ca exemplu Cehia, unde GE Money a intrat (ca de altfel in toate tarile est-europene in care este prezent) prin achizitia unor afaceri locale, in urma cu zece ani. Acolo au fost integrate patru linii de produse in ceea ce este in prezent GE Money Bank, o banca universala cu o retea de 210 sucursale si 850.000 de clienti. „In Cehia adaugam cam 7-8 produse noi pe an“, sustine Hampson.

     

    In Romania, de la inceputul anului au fost lansate trei produse noi, unul pentru finantarea in leasing pe sapte ani si alte doua la Domenia Credit – un credit de nevoi personale cu ipoteca si un credit ipotecar pe 30 de ani. La finele saptamanii trecute, cea de-a treia „sora“ din familie, Estima, a anuntat o promotie de dobanzi pentru produsele sale de creditare pentru perioada verii. Pana la finele anului, adauga Hampson, „vor mai fi lansate inca trei noi produse“, asupra carora nu da insa detalii. Spune totusi ca „este in pregatire“ un credit ipotecar ce va permite acceptarea unei a doua ipoteci pe un imobil si ca „poate nu anul acesta, dar cu siguranta destul de curand“ vor fi incluse in oferta si produse de asigurare. 

     

    Pe de alta parte, GE Money se va alatura institutiilor financiare care au depus la BNR noi norme proprii de creditare, ce ar permite grade mai mari de indatorare. Hampson nu dezvaluie cum vor arata produsele conform noilor norme; in planul britanicului exista insa si alte variabile, ce vin din joint-venture-ul noii companii GE Money Romania cu subsidiara locala a Garanti Bank – in care americanii au cumparat anul trecut, pe piata turca, 25,5%. Potrivit informatiilor din media turca, afacerile Garanti si GE Money din Romania vor fuziona, noua structura urmand sa opereze sub licenta bancara. Pe piata romaneasca, Garanti, o banca orientata preponderent spre clientii companii, detine doar 0,3% cota de piata, cu active de 153,8 mil. euro.

     

    Pana una-alta insa, Hampson spune ca se preocupa doar de integrarea celor trei institutii financiare nebancare, urmand ca in septembrie sa existe „o dare de seama catre actionari despre ce am facut si ce urmeaza sa facem mai departe“. Ca termen de finalizare a procesului, Hampson vorbeste de prima jumatate a anului viitor – in conditiile in care, adauga el, in genere o astfel de fuziune dureaza undeva intre 12 si 24 de luni. Tot atunci va avea loc si mutarea angajatilor, care au acum birourile in trei sedii distincte in Bucuresti, intr-un singur „cartier general“. Unde va fi exact acest nou sediu nu s-a decis inca, dar a inceput deja prospectarea pietei pentru a gasi locul potrivit. Un lucru e cert: noul sediu va trebui sa fie destul de incapator, in conditiile in care Hampson vrea ca pana la finele lui 2007 numarul de angajati sa creasca spre 900, fata de 600 la inceputul anului. Deja, spune el, au fost angajate 100 de noi persoane de la inceputul lui 2007 pentru cele trei linii de business, iar recrutarea este „in clocot“.

     

    Britanicul se fereste sa spuna cui va lasa fraiele noii companii, dupa ce procesul de fuziune va fi terminat. „Pentru moment, eu detin functia de CEO interimar, pe langa cea de integration leader, pentru cele trei“, afirma el, adaugand insa ca practica grupului este ca „dupa ce GE integreaza afacerile, managementul sa fie preluat de un localnic“. Din echipa de management fac in prezent parte 13 persoane, dintre care sase sunt romani, iar sapte expati. Deja la varful celor trei companii s-a produs o schimbare, dupa ce la inceputul lunii conducerea executiva a Estima Finance a fost preluata de catre Stefan Coroianu. In urma retragerii de la 1 mai a lui Mihnea Mocanu (ce conducea Estima inca din 2004), Coroianu va cumula noua functie cu cea de director executiv al Motoractive Leasing.

     

    Schimbari de acest fel sau de natura operationala sunt naturale, sustine Hampson, intr-un proces de o astfel de amploare; pentru el insa, provocarea e ca aceste schimbari sa aiba loc „fara sa stranguleze oamenii“. Pentru ca in functie de randamentul lor va fi (sau nu) atinsa tinta de crestere de 40 de procente – perspectiva pentru care americanii au platit de fapt in toamna trecuta 140 de milioane de dolari.

  • 3 in 1

    Spre toamna, pe piata romaneasca va aparea un nou brand, GE Money, sub umbrela caruia vor functiona trei linii de business cumparate anul trecut de americani cu 140 mil. dolari.

     

    GE MONEY

    Divizie internationala de servicii financiare a concernului General Electric, compania detine la nivel international active in valoare de 190 mld. dolari (144,3 mld. euro).

    • RETEA: Incepand cu 1994, GE Money a finalizat 77 de achizitii in lume. Are la ora actuala peste 120 mil. clienti in 52 de tari.
    • EUROPA CENTRALA SI DE EST: Este prezenta in zece tari din regiune, primul pas fiind facut in 1995 prin achizitia Budapest Bank din Ungaria. De la acel moment, GE Money a finalizat 10 achizitii in regiune.

     

    DOMENIA CREDIT

    Infiintata in 2003, este una dintre putinele societati de credit ipotecar din Romania.

    • PUNCTE DE LUCRU: 9 birouri regionale ce reunesc 70 de angajati
    • NOUTATI: a lansat la inceputul anului un credit de nevoi personale cu ipoteca si un credit ipotecar pe 30 de ani, ambele cu o promotie de dobanda de 5,5%.

     

    MOTORACTIVE

    Companie de leasing infiintata in 1998, a finantat anul trecut bunuri in valoare de 150 mil. euro si estimeaza pentru 2007 finantari de 200 mil. euro.

    • PUNCTE DE LUCRU: dispune de o retea de 14 birouri cu 168 de angajati
    • NOUTATI: a lansat recent un produs de leasing pe sapte ani.

     

    ESTIMA FINANCE

    Compania activa pe piata creditelor de consum a acordat in 2006 imprumuturi de peste 71 mil. euro, fata de circa 56 mil. euro in anul precedent.

    • PUNCTE DE LUCRU: 2 centre operationale (Bucuresti si Cluj) si peste 1.300 de magazine ale partenerilor, prin care distribuie produse de creditare
    • NOUTATI: pe perioada verii reduce promotional dobanzile la 9,9% pe an, cu DAE incepand de la 20,53%.

  • Profesoara de engleza

    Primul factor care a indreptat-o spre lumea hoteliera pe Mihaela Bumbac, profesoara de engleza la origine, a fost salariul foarte mic din invatamant. Totul a inceput cu o slujba de vara la Crowne Plaza.

     

    CROWNE PLAZA. Mihaela Bumbac a renuntat la meseria de profesor pentru a se angaja ca receptionera la hotelul Crowne Plaza.

     

    JW MARRIOTT. Dupa trei ani si dupa mai multe tentative de schimbare, se muta in echipa de vanzari de la hotelul Marriott pe functia de account executive.

     

    INTERCONTINENTAL. In urma cu mai putin de doi ani, accepta oferta de director de vanzari la Intercontinental.

  • MANAGEMENT: Primul hotel de cinci stele din Sibiu

    Fostul director de vanzari al hotelului Intercontinental, Mihaela Bumbac, este managerul de care omul de afaceri sibian Nicolae Minea a stiut ca are nevoie pentru a-si lansa ca la carte viitorul hotel de cinci stele din Sibiu. Deschiderea hotelului, care va fi partener Hilton, este asteptata pentru vara acestui an.

     

    Cand a plecat inapoi in Elvetia la sfarsitul anului trecut, fostul manager al Intercontinental Bucuresti, Hans Rudolph Rutti, a scris o scrisoare de recomandare pretioasa pentru managerul de vanzari de atunci al hotelului, Mihaela Bumbac. Pretioasa pentru ca a precizat ca, in intervalul de cand Mihaela Bumbac a preluat departamentul de vanzari (de la mijlocul anului 2005), gradul de ocupare a hotelului a crescut cu 50%.

     

    „Consider ca este cea mai mare realizare profesionala a mea de pana acum“, spune Mihaela Bumbac, care intr-un an si jumatate cat a stat in acea functie a construit o echipa de vanzari de 13 persoane (17 cu tot cu echipa de rezervari) si a pus accent pe cautarea de noi clienti si, mai ales, pe fidelizarea lor.

     

    Odata cu cresterea numarului de clienti si, implicit, a gradului de ocupare, si cifra de afaceri a hotelului a crescut pana la 13 milioane de euro, cu 55% mai mult fata de 2005, cu un profit brut de 35%. Hotelul, care din ianuarie 2007 se afla in contract de management cu lantul hotelier Intercontinental (pana atunci fiind in franciza), estimeaza pentru acest an o crestere a cifrei de afaceri cu 10-15% fata de 2006, pana la aproximativ 15 milioane de euro. Saltul care a avut loc in intervalul 2005-2006 a fost atat rezultatul unei restructurari interne, dar si al reorganizarii unor departamente – vanzari, comunicare, marketing. „Cel mai greu a fost sa gasesc oamenii potriviti pentru echipa de vanzari si sa lucrez la imaginea hotelului in ochii clientilor, dar cred ca am reusit“, spune fostul director de vanzari al Intercontinental.

     

    La 31 de ani si cu trei nume de lanturi hoteliere internationale pe CV, Mihaela Bumbac a decis sa accepte o oferta nu de la un alt brand de lux care va deschide un hotel in Capitala, ci de la un hotel din Sibiu. „In primul rand, voiam sa lucrez si pe turism de leisure & business, nu numai pe business ca pana acum; in al doilea rand am facut ce era mai greu de facut la ultimul serviciu si in al treilea rand cred ca imi va placea la Sibiu.“ Iar oferta venita de la omul de afaceri sibian Nicolae Minea, care va deschide primul hotel de cinci stele de la Sibiu, a fost foarte atractiva, atat profesional, cat si material: „Am primit un pachet motivant, care se aseamana mult cu pachetele pe care le primesc expatii cand vin sa preia un business in Bucuresti“, spune Mihaela Bumbac. La aceasta s-a adaugat un alt factor important, si anume calitatea vietii intr-un oras mai putin poluat si obositor.

     

    Mai mult, odata cu ea a primit o oferta atractiva si logodnicul ei, Augustin Iordache (consultant in domeniul HR), pentru pozitia de HR manager la acelasi hotel. „Augustin Iordache se va ocupa in perioada premergatoare deschiderii de gasirea personalului necesar pentru hotel, iar apoi va ramane pe aceasta functie“, spune omul de afaceri Nicolae Minea. In schimb, Mihaela Bumbac se va ocupa atat de partea de vanzari, dar si de marketing si, eventual, de partea operationala.

     

    Deocamdata, hotelul Palace Dumbrava (situat la liziera padurii Dumbrava din Sibiu) are 35 de camere, trei sali de conferinta si restaurant si a avut anul trecut afaceri de 700.000 de euro. „Hotelul acesta este pentru Sibiu cam ce este Marriott pentru Bucuresti“, sustine Mihaela Bumbac, pentru care capitalul de imagine al numelui a contat mult in alegerea facuta. Iar numele, „alaturi de faptul ca voi reprezenta un hotel-spa asezat foarte aproape de Sibiu, la intrarea in padure si la 18 kilometri de Paltinis si alaturi de faptul ca multe companii aeriene zboara la Sibiu, ma fac sa cred ca vom putea vinde nu numai cazari de business, ci si de leisure, atat pentru city breaks in Sibiu, cat si pentru excursii in zona“, crede Bumbac.

     

    Proprietarul hotelului Palace Dumbrava, Nicolae Minea, va investi 12 mil. euro in constructia si relansarea hotelului, care va trebui inaugurat in luna august a acestui an. Hotelului i se vor adauga 112 apartamente, un ballroom (cu o capacitate de 300 de persoane), doua restaurante (unul asiatic si unul cu specific romanesc), trei baruri (dintre care un lounge si un spatiu de degustare de vinuri) si un spa de 1.500 de metri patrati. Camerele existente si apartamentul prezidential (care are 400 de metri patrati) vor fi remobilate si li se vor adauga spatii speciale pentru doamne, pentru a se incadra in conceptul hotelului „go for luxury“. 

     

    Constructia spa-ului este inclusa in investitia de 12 milioane de euro, iar operarea acestuia va fi preluata in contract de management de catre Eden Spa, companie de profil care detine spa-uri in Bucuresti. Spa-ul va fi conectat la piscina, care va fi construita dupa un model special si va fi jumatate acoperita, jumatate descoperita, jumatatea descoperita fiind legata la o terasa care va da spre gradina tip puzzle.

     

    Daca spa-ul va intra pe contract de management, nu acelasi lucru se va intampla si cu hotelul, care nu va lua numele niciunui lant, dar va aparea, in schimb, in sistemul de rezervari al Hilton. „Am purtat multe discutii cu oficialii Hilton, discutiile pornind de la un eventual contract de management, apoi o varianta de franciza, dar am batut palma pana la urma pe o varianta care sa imi permita sa conducem hotelul cu o echipa romaneasca si cu un nume romanesc, avand in acelasi timp avantajul ca orice client al Hilton care va veni la Sibiu se va indrepta cel mai probabil spre Palace“, comenteaza Nicolae Minea, care mai are afaceri in domeniul berii si in imobiliare.

     

    Pentru a fi prezent in sistemul de rezervari al Hilton, Minea a trebuit sa puna pe proiectul de constructie, dar si pe cele de finisare sau mobilare a hotelului multe elemente conditionate de Hilton. „Trebuie sa fim la acelasi standard cu orice hotel Hilton, o data pentru a avea un parteneriat bun, iar pe de alta parte pentru a lasa deschisa discutia referitoare la un contract de management pe care s-ar putea sa ni-l dorim pe viitor“, mai spune Nicolae Minea.

     

    Palace Resort & Spa se va deschide in luna august a acestui an, fiind una dintre cele aproximativ cinci-sase deschideri de hoteluri care erau de fapt preconizate pentru inceputul anului 2007, pentru a prinde toata cresterea traficului spre Sibiu generata de statutul de capitala culturala europeana. Tot in aceasta vara se vor deschide la Sibiu hotelurile Ramada si Continental Bulevard, alte investitii urmand a fi finalizate la iarna sau anul viitor. Iar daca oamenii de vanzari si de marketing angajati in aceste hoteluri vor sti sa atraga si sa mentina fluxul de turisti si oameni de afaceri spre Sibiu, investitiile de peste 60 de milioane de euro facute de intreprinzatorii din zona ar putea sa se recupereze chiar daca Sibiul e doar in 2007 capitala culturala europeana.

  • Planuri pentru SIBIU

    Atat hoteluri de lant, dar si investitii facute si conduse de oameni de afaceri sibieni se vor lansa in a doua parte a acestui an.

     

    RAMADA. Una din cele mai asteptate lansari pentru aceasta vara este hotelul construit de omul de afaceri Ilie Carabulea. Hotelul de patru stele din centrul Sibiului, afiliat lantului international Ramada, a necesitat o investitie de 20 mil. euro si va fi lansat in iunie.

     

    LIBRA. Un alt hotel de patru stele este construit de furnizorul de instrumente de masura Balanta, termenul de finalizare fiind undeva in iarna. Hotelul este acum in faza de finisaj exterior si reprezinta o investitie de 3,5 mil. euro.

     

    TREI STEJARI. Investitia de aproape 2 mil. euro a producatorului Bere Trei Stejari se va concretiza intr-un hotel de trei stele, pe un teren din incinta fabricii, care urmeaza a fi inaugurat in septembrie.

     

    APOLLO HERMANNSTADT. Omul de afaceri Simion Banea a investit 1,5 mil. euro in hotelul Apollo Hermannstadt, care va fi relansat dupa extinderea din ultimul an.

     

    BULEVARD. Hotelul Continental Bulevard, concesionat de la Arhiepiscopia Sibiului de omul de afaceri Radu Enache, se va deschide la mijlocul lunii iunie, ca hotel de patru stele, dupa o investitie de 11 mil. euro.

     

    POLISANO. Compania Sephora Impex SRL, controlata de Ilie Vonica, patronul distribuitorului de farmaceutice Polisano, construieste un hotel langa gara principala a Sibiului. Hotelul reprezinta o investitie de 1 milion de euro, urmand a fi dat in folosinta la sfarsitul acestui an.

  • Cosmote ataca cu armele japonezilor

    Un portal mobil e ceea ce le-a lipsit multa vreme celor de la Cosmote in concurenta cu Vodafone si Orange. Acum il au; e drept, la mijloc nu e o tehnologie greceasca, ci una japoneza.

     

    In ziua lansarii serviciului i-mode in Romania, Takeshi Natsuno, vicepresedinte NTT DoCoMo, si oficialii Cosmote au colorat unul din ochii unei papusi de lemn japoneze. Potrivit traditiilor nipone, „daruma“ are darul de a implini dorintele, iar cand dorinta se implineste, fericitii posesori ai papusii trebuie sa-i coloreze si al doilea ochi.

     

    In ceea ce-l priveste, Evangelos Martigopoulos, CEO al grupului Cosmote, si-a declarat limpede dorinta: ca noul serviciu sa conteze pentru imaginea firmei in ochii posibililor clienti. „Este o unealta de loializare; chiar daca nu vor folosi serviciul, e o valoare adaugata la imaginea noastra. Clientii vor sti ca sunt parte a unui succes japonez“, explica Martigopoulos pentru BUSINESS Magazin imediat dupa lansarea oficiala de saptamana trecuta. Managerul elen se referea la faptul ca tehnologia i-mode a fost inventata in Japonia, cea mai dezvoltata piata de telefonie mobila din punctul de vedere al apetitului clientilor pentru noi tehnologii. Acolo o folosesc aproape 50 de milioane de oameni. In schimb, in cele 16 tari europene unde este prezenta n-o folosesc nici 5 milioane.

     

    Cei mai multi operatori de telefonie mobila au preferat sa nu plateasca tariful de licentiere din partea NTT DoCoMo si au dezvoltat singuri tehnologii similare. In Romania, Vodafone are serviciul live!, iar Orange are portalul World. Ambele sunt lansate de cel putin un an si sunt componente importante ale politicii de comunicare pentru cele doua companii. Dar nici lansarea in Romania a i-mode nu a presupus costuri suplimentare de licentiere pentru actionarii greci. Conform intelegerii facute cu japonezii in 2004, OTE poate lansa serviciul in oricare din tarile din Balcani unde este prezenta.

     

    In versiunea Cosmote, i-mode inseamna ca mai multe site-uri, in loc sa fie accesate folosind browser-ul telefonului mobil si accesul prin reteaua de date, sunt copiate si actualizate permanent pe serverele Cosmote. Informatiile de pe cele 60 de site-uri cu care exista acum intelegeri (printre furnizorii de continut: Mediafax, Ziarul Financiar, Neogen, Vanguard, Bancpost, Alpha Bank) sunt accesibile dintr-un meniu intuitiv al telefonului, grupat pe 12 domenii. Spre deosebire de mult mai raspanditul standard WAP, folosit de Orange si Vodafone, i-mode are nevoie de telefoane mobile speciale, compatibile cu tehnologia i-mode. Cosmote a venit pentru inceput cu patru modele.

     

    A fost, cert, o lansare necesara. Sorin Stoica, fostul proprietar al lantului de magazine Dasimpex, remarca acum un an preferinta aparent inexplicabila a unui segment de clienti pentru produsele Vodafone, pentru ca la acea data Orange nu avea o retea 3G. Aceasta in conditiile in care produsele cumparate erau simple abonamente de cativa dolari, ce nu includeau si transfer de date pentru a folosi reteaua 3G. „Oamenii pur si simplu vor sa stie ca exista tehnologia, fara a se folosi de ea“, declara Stoica.

     

    Iar imaginea Cosmote avea nevoie de o tehnologie superioara, care s-o atenueze pe cea de operator low-cost lipsit de 3G. Si in continuare 3G va lipsi, pentru ca scenariul achizitiei unui competitor care a castigat licitatia pentru acordarea licentei de operare este inlaturat pentru moment de Martigopoulos. Daca licitatia ar fi fost castigata, i-mode ar fi fost acum lansat prin reteaua 3G, asa cum se intampla in Grecia, si nu prin GPRS, ca in Romania.

     

    La trei ani de la lansarea serviciului in Grecia si la cateva luni de cand a fost lansat in Bulgaria, cele doua tari aduna azi in jur de 500.000 de utilizatori i-mode. Iar veniturile generate se situeaza, conform oficialului Cosmote, la cateva milioane de euro anual. Fara a exista un procent universal fixat, la nivelul celor trei tari unde i-mode deja este disponibil, Grecia, Bulgaria si Romania, furnizorii de continut primesc in medie 80% din sumele incasate, iar 20% raman la Cosmote, sustine Martigopoulos.

     

    „Tehnologia este un mijloc, nu un scop, de aceea cred ca simplitatea serviciului va face i-mode accesibil pentru multa lume“, spune Nikolaos Tsolas, CEO al Cosmote Romania. Asteptarile legate de serviciu sunt intre 15.000 si 20.000 de utilizatori „in primele cateva luni“.

  • Locul pavat cu intentii bune

    A inceput cu exuberanta in 1997, cand Partidul Laburist a castigat puterea la limita dupa 18 ani de opozitie, sub conducerea unui tanar si stralucit politician pe nume Tony Blair. Nimic nu parea imposibil. Blair vorbea de zori noi. Cantecul de campanie al partidului anunta ca „lucrurile nu pot sa mearga decat spre mai bine“.

     

    Acum, la zece ani de atunci, in timp ce Blair se pregateste sa-si paraseasca postul luna viitoare, impovarat de un razboi nepopular si ajuns destul de jos in sondaje, cantecul pare fals. In ochii unora dintre criticii lui Blair, lucrurile nu au mers spre mai bine. Si s-ar putea tocmai sa mearga spre mai rau.

     

    Plecarea lui Blair a fost subminata de o schimbare seismica in politica britanica. Partidul National Scotian (separatist) i-a invins pe laburisti, remarcandu-se drept cel mai mare partid al Scotiei in alegerile regionale de pe 3 mai si punand capat unei dominatii de jumatate de secol a laburistilor in aceasta zona. In Tara Galilor, laburistii au scazut, de asemenea, in timp ce in Anglia, opozitia conservatoare a facut pasi seriosi spre conducerea consiliilor locale care furnizeaza infanteria in batalia pentru conducerea tarii.

     

    In SUA, Blair este amintit ca aliatul care a fost de partea Americii dupa atacurile de la 11 septembrie 2001, sacrificandu-si popularitatea la el acasa in favoarea unui gen mesianic de convingere politica, in stransa legatura cu aceea a presedintelui Bush.

     

    „Caleidoscopul a fost zdruncinat“, spunea Blair la o conferinta de presa a partidului in octombrie 2001. „Piesele sunt inca in miscare. In curand se vor aseza la loc. Inainte sa se intample asta, haideti sa reordonam lumea.“ Rezultatul acelei pledoarii este vizibil in Irak si Afganistan, unde sunt deplasate trupele britanice, si in Marea Britanie. Razboiul din Irak este dat ca exemplu aproape peste tot de criticii lui Blair ca motivul pentru care nu-i fac urari de bine acum, la plecarea din functie – si pentru care i-au si sanctionat partidul in alegerile locale si regionale.

     

    Dar in ochii multor britanici, mostenirea lui Blair este cu mult mai nuantata: afectata in continuare de eforturile lui poticnite de a imbunatati educatia publica si sistemul sanitar, dar imbunatatita de succesul lui in redefinirea centrului de greutate al politicii britanice.

     

    Blair a facut cunoscut ca si-a fixat sfarsitul lui iunie drept termen al plecarii din functia de sef al Partidului Laburist si, prin urmare, si din cea de premier. Demisia lui va incheia o era in care Marea Britanie a luptat intr-o serie de razboaie, s-a bucurat de o relativa prosperitate, a ramas in relatii reci cu Europa si si-a aliniat destinul cu cel al Statelor Unite, mai mult decat oricand in perioada de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. 

     

    Este o epoca in care Blair poate pretinde ca a consolidat pacea din Irlanda de Nord si a mutat dezbaterea politica nationala de la individualismul puternic al thatcherismului spre o acceptare mai social-democrata a virtutilor implicate de acceptarea unor cheltuieli publice semnificative pentru scoli si spitale. (Criticii lui spun ca nu a mers totusi cat de departe s-ar fi putut, facand concesii catre religia pietei libere si prin aceasta cimentand mostenirea Thatcher, ca si cand si-ar fi asumat-o.)

     

    Blair, spun unii, a obtinut cea mai larga pretuire politica, convertindu-i nu doar pe adepti, ci si pe inamicii lui la notiunea unei societati preocupate de asistenta pentru cei defavorizati: pana si conservatorii din opozitie incearca acum sa se prezinte ca partid al compasiunii. Mai mult, Blair a depasit criticismul atavic si neincrederea de sine a Partidului Laburist ca ar fi in stare sa conduca un guvern sau o economie. „Pentru cea mai mare parte a unui deceniu, Blair a facut din Partidul Laburist partidul natural de guvernare“, spune Dean Godson, director la institutul de cercetare Policy Exchange.  

     

    Numai ca, dupa parerea multora, mostenirea lui Blair este puternic tarata. In vreme ce intr-o perioada parea destinat sa-si ocupe locul in galeria celor mai mari premieri ai Marii Britanii, acum e indeobste privit ca esuat pe un palier inferior, in urma figurilor unor Winston Churchill, Clement Attlee sau Margaret Thatcher. „Vazut in perspectiva, e de departe cel mai de succes lider din istoria Partidului Laburist, singurul lider laburist care a castigat trei scrutinuri consecutiv“, spune Sunder Katwala, secretar general al gruparii de stanga Societatea Fabienilor. „Intrebarea care se pune este ce-a facut el cu asta?“

     

    Pentru multi, un singur cuvant este de ajuns pentru a cuprinde toata mostenirea Blair: Irak. „Blair s-a convins ca puterea lui ar fi devenit mai mare daca ar fi devenit un jucator in dezbaterea americana“, spune Katwala. Chiar in vreme ce britanicii dezamagiti il numeau „pudelul Washingtonului“, el a devenit cel mai mare aliat al Americii in invazia din 2003. A facut asta „impotriva vointei manifeste a poporului britanic“, scria profesorul David Marquand in saptamanalul de stanga The New Statesman. Blair a ramas cu acuzatia de a fi dus Marea Britanie la razboi sub pretexte false, amplificand reputatia guvernului sau de constructor al unei imagini de sine artificiale si facand praf increderea multora dintre cei care l-au votat intr-un numar coplesitor in 1997.

     

    „Cred ca acum exista perceptia puternic inradacinata ca nu mai poti sa crezi niciun cuvant din cele ce ti se spun“, afirma Robert Harris, comentator politic si romancier, intr-un interviu telefonic. Razboiul din Irak este „acel ceva urias care umbreste perioada lui Blair ca premier. Irakul si increderea oarba pe care Blair i-a aratat-o lui George W. Bush i-au erodat complet pozitia politica“, sustine Harris.

     

    Intr-adevar, sunt unii care sustin ca plecarea lui Blair va aduce partidului in viitor tot atatea beneficii cate au adus in trecut victoriile lui electorale. „Cu siguranta ca i-a fost afectata serios increderea in sine si in partidul sau“, spune Glenda Jackson, parlamentar laburist si fosta actrita, care a criticat mereu politica lui Blair fata de Irak. „Odata ce el va fi plecat, partidul va deveni capabil sa se revigoreze. O imensa povara va disparea.“

     

    Cu toate acestea, epoca lui Blair s-a conturat intr-un context vast si dramatic. In mandatul lui, Marea Britanie a avut de-a face cu atacuri teroriste si posibile conspiratii. Amenintarea de odinioara din partea Armatei Republicane Irlandeze a fost inlocuita de una mai noua si mai periculoasa, din partea miscarii islamice care s-a dezvoltat in interiorul tarii si care a folosit drept argumente politica lui Blair in Irak si Afganistan.

     

    In replica, Blair si-a asumat o inasprire a legilor antiteroriste, intr-o maniera care a fost caracterizata ca draconica de grupurile pentru apararea drepturilor omului. Propria lui administratie, care a venit la putere promitand sa fie „mai pura decat puritatea“, ia sfarsit inconjurata de un nor negru de suspiciuni ca ar fi tranzactionat titluri nobiliare pentru imprumuturi cu care sa-si finanteze campania.

     

    „A inceput cu o explozie de succes“, spune Rohan Goonewardene, care a laudat schita propunerilor lui Blair pentru un serviciu public de sanatate mai eficient. „Politicile lui au fost corecte. Dar gestionarea si aplicarea lor sunt ineficiente.“

     

    Nu toata lumea e asa de critica. Alex Holden, un consultant de 28 de ani, considera ca falia dintre laburisti si conservatori s-a micsorat si ca Blair a creat chiar un nou consens. „Eu cred ca a fost un mare premier, dar nu un mare premier socialist“, spune ea. „In multe privinte, diferenta dintre laburisti si conservatori este de fapt destul de mica.“

     

    Traducere si adaptare: Mihai MitricA