BusinessMagazin

Author: adison

  • RONDUL DE NOAPTE CU NINJA

    De multe ori m-am întrebat cum gândeşti când eşti bogat, cum ţi se schimbă legăturile dintre neuroni, cum interpretezi gesturi şi fapte după ce ai obţinut confirmarea financiară a imaginaţiei şi a puterii de a transforma o idee într-o afacere viabilă, puternică, îngroşătoare de conturi. Cred că personajele care reuşesc în viaţă în acest fel au, pe lângă o sumedenie de calităţi, un soi de ambiţie complexă, ceva ce începe cu teama celui care a trăit foamea de a nu mai flămânzi şi se termină cu nevoia celui care a primit scatoalce toată copilăria de a le înapoia, într-un fel sau altul. Nu a remarcat multă lume că exact în perioada în care a cumpărat influenta publicaţie, Amazonul lui Bezos a lansat un nou serviciu, vânzarea de artă.

    Ajuns aici, fac o paranteză şi precizez că am mai scris despre asta: cred că ne îndreptăm, sau poate ne aflăm deja, într-un soi de Ev Mediu Tehnologizat; Evul Mediu nu a fost o perioadă prea fericită a omenirii, mult mai procupată să supravieţuiască decât să creeze sau să avanseze, iar ce-i acuma nu diferă, în mod fundamental, de acele vremuri. Avem desfăşurări de forţe imbecile, avem impunere, avem supuşenie şi slugărnicie, totul, eventual, online. Şi, asemeni nobililor care se împodobeau într-o vreme în care Moartea Neagră secera, şi actualii înavuţiţi îşi caută bucăţica lor de nobleţe.

    Am studiat cu interes noul serviciu al Amazon şi spun că este ceva extrem de prost făcut. Sunt la vânzare 40.000 de opere de artă create de 4.500 de inşi (le spun inşi pentru că mulţi, prea mulţi, nu sunt artişti, în opinia mea), în urma unor parteneriate cu 150 de galerii (nu le spun de artă). Preţurile începeau cu cinci milioane de dolari, pentru un Norman Rockwell la care beneficiai de free shipping, şi continuă cu o nebunie de Andy Warhol, cu preţuri mult prea mari pentru ce oferă omul, şi cu tot fel de chestii supraevaluate, care lasă impresia că galeriile vor: unu, să scape de ce se prăfuia prin expoziţie, şi doi, să câştige cât mai mult profitând de uriaşul număr de ultilizatori (rimează cu neştiutori) ai sitului Amazon. M-a întristat un portret de copil al lui Monet, scos la vânzare cu 1,4 milioane de dolari şi care a intrat în gura haterilor – unul că are crăpături, altul că este franţuzesc şi că nu are traducere în engleză, altul care face mişto de confuzia care s-ar crea între Monet şi Manet.

    Îmi pare a fi etapa următoare a curentului „arta la supermarket„, creată ieftin, în China: culoare pe pânză, e adevărat, dar culoarea pe pânză însemnă o vacă albastră pe fond galben, aceeaşi vacă, dar verde şi pe fond albastru, o vacă roşie pe mov, şi tot aşa. Să aibă omul cum asorta, şi la culoare, şi la dimensiuni. Pe lângă toate capetele lui Mao făcute de Warhol – cred că are vreun milion, în varii nuanţe – cred că ar merge o serie mare de Gioconde, din care să păstrăm zâmbetul, dar să fie blonde, negrese, chinezoaice, pistruiate, roşcate, cu ochi migdalaţi sau indience; politically correct şi pentru toate gusturile, nu? Sau Rondul de noapte, dar nu cum l-a făcut fraierul acela de Rembrandt, ci cu ninja, sau poate cu spartanii atletici din filmul 300, ba chiar nişte dorobanţi de-ai noştri sau ceva flăcăi din infanteria marină. Să dăm, cum ar veni, artă la tot poporul, pe gusturi, ieftină, asortabilă, digerabilă, fără bătăi de cap în înţelegerea fenomenului artistic şi cu free shipping. E o lume din ce în ce mai mică şi arta fără complexe se aşază într-un firesc care nu mai are întrebări, spaime şi nelămuriri.

    Cred că, prin lansarea magazinului de artă şi cu cumpărarea Washington Post, Jeff Bezos îşi caută porţia lui de nobleţe, în fond e chiar cool să ai în aceeaşi pălărie şi ziarul care l-a făcut pe Nixon să demisioneze, şi pe Norman Rockwell, şi pe Monet sau Manet, totul condimentat cu Mao şi mult, cât mai mult Andy Warhol.

  • Cei doi care administrează miliardele lui Ion Ţiriac

    “Eram direct răspunzător de afacerile grupului şi înainte de numirea ca CEO al Ţiriac Holdings”, spune Leonard Leca, lăsând să se înţeleagă faptul că nu l-a surprins decizia lui Ion Ţiriac de a-i înmâna cârma afacerilor. Leca a ocupat până în urmă cu două luni funcţia de director financiar al grupului Ţiriac, în care se află de şapte ani. Nu i-a cunoscut pe Ion Ţiriac şi fiul acestuia, Ion Alexandru Ţiriac, decât în ziua în care a susţinut interviul pentru angajare. Şi cum în prezent cei doi sunt la Monte Carlo, pentru Leca nu este neobişnuit să zboare până acolo pentru a discuta despre afaceri. „Prezint lunar activitatea firmei, iar anual are loc şedinţa acţionarilor”; vorbeşte „des” la telefon cu Ion Ţiriac, dar nu numai despre holdingul pe care îl conduce, ci şi despre „investiţiile private ale dânsului”.

    Noul CEO al Ţiriac Holdings cunoaşte grupul, care are afaceri cumulate de peste 500 de milioane de euro, în amănunt, iar în timpul primului interviu acordat presei spune chiar că unele detalii nu sunt cunoscute nici de unii din colegii săi. În puţin peste o oră de discuţii noul CEO dă o mulţime de cifre, ceea ce nu e de mirare, dat fiind profilul său de finanţist şi pasiunea pentru matematică – în vremea şcolii a fost chiar olimpic la respectiva disciplină.

    Vorbeşte repede, dezinvolt, este energic şi munceşte mult, spune el – de la 8 dimineaţa la 7 seara; în fiecare zi are în jur de 20-30 de întâlniri şi primeşte sute de mailuri. Cu directorii de divizii vorbeşte zilnic. Încearcă să compenseze timpul pe care îl „fură„ familiei prin cele trei concedii din fiecare an, pe care le petrece „în ţări calde, pentru că sunt o persoană solară”, iar asta se vede lesne, pentru că e bronzat chiar şi înaintea concediului.

    Mandatul său pare o continuare firească a traseului pe care se înscriu activităţile variate ale grupului – de la auto, real estate, financiar, energie şi până la aviaţie sau servicii de securitate. La fel de adevărat este că are propriile idei şi vise, cum ar fi listarea diviziei de real estate a grupului pe bursă. Sau extinderea investiţiilor în domeniul energetic, „în cazul în care vedem un cadru legal adecvat„.

    Leca îi succede în funcţie lui Petru Văduva, al cărui mandat s-a încheiat şi a preluat acum funcţia de director general al Transgaz. Chiar dacă mediul economic aspru din ultimii ani a dus la scăderea afacerilor, reprezentanţii grupului punctează că niciuna dintre divizii nu a fost închisă, ba dimpotrivă, au abordat noi segmente de piaţă, cum este cel energetic.

    Leonard Leca spune că punctul de cotitură în cariera sa a fost anul 2006, când a avut interviul pentru recrutare cu Anca Ioan, care conducea la acea vreme afacerile lui Ion Ţiriac. Îşi aminteşte că iniţial nu-şi dorea foarte mult să lucreze în grup. „Am înţeles că pe lista de propuneri pentru poziţia de CFO am fost zece persoane, iar la interviul final am ajuns doar eu.” Discuţia cu Ţiriac, care „te sperie puţin, îţi atrage toată energia, e un om foarte puternic„, a durat cam jumătate de oră. În aceeaşi zi l-a cunoscut şi pe Ion Alexandru Ţiriac, implicat şi el în afacerile grupului. La numai o lună a urmat cel mai greu moment din cariera sa, când a trebuit să-i propună lui Ion Ţiriac o schimbare profundă, radicală, a afacerii, prin implementarea unor noi metode de lucru, procedurale, cum ar fi sistemul informatic Oracle pentru domeniul financiar. „Afacerea era descentralizată şi fiecare conducea şi lua decizii pentru câte o firmă sau divizie. Creşteam organic, dar trebuia să fim mai organizaţi.„ A prezentat un plan de centralizare, care a fost aprobat, în condiţiile în care cifra de afaceri consolidată era atunci în jurul a 200 de milioane de euro.

    Daniel Antor este în continuare Director General al Ţiriac Auto, iar Marco Saltalamacchia a venit la conducerea Diviziei Auto Ţiriac Holdings, care include următoarele companii: Ţiriac Auto, Importatorii (Hyundai Auto Romania, Premium Auto, M Car Trading, Romcar), Ţiriac Auto Rulate şi Auto Stop

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei Business Magazin de luni, 12 aug. 2013.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 12-18 august

    13.08
    Eurostat difuzează datele privind producţia industrială în UE şi zona euro în luna iunie

    14.08
    INSSE anunţă evoluţia PIB în T2 (date estimate – semnal)

    16.08
    Festivalul “Classics for Pleasure” (Piaţa Mare, Sibiu)

    16.08
    Eurostat publică situaţia comerţului exterior în UE şi zona euro în luna iunie

    16-24.08
    Festivalul de fotografie şi film/video “Vama sub lumini de Oscar” (Vama Veche)

    16.08
    Banca Centrală Europeană difuzează datele privind balanţa de plăţi a zonei euro în iunie

    18.08
    Festivalul folcloric internaţional “Hora la Prislop” (Pasul Prislop Borşa)

    până la 8.09
    Expoziţia “Flori de mină din Maramureş (Muzeul Satului, Bucureşti)

    până la 20.10
    Expoziţia “Războinici şi poeţi, actori şi femei frumoase. Gravuri de Utagawa Kuniyoshi” (MNAR, Bucureşti)
     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Pariul anului: relansarea consumului

    În ce priveşte producţia industrială, aceasta arată o creştere anuală 5% în serie brută şi cu 7,6% în serie ajustată în luna iunie. Dacă ultimele date pozitive din zona euro se menţin şi în următoarele luni, atât industria, cât şi serviciile susţinută de comenzile de export au perspective bune în a doua jumătate a anului, ca şi agricultura, unde un an agricol bun e deja o certitudine.

    În apărarea reducerii TVA la pâine, care va intra în vigoare din 1 septembrie, Ministerul Agriculturii a calculat că evaziunea fiscală în sectorul de panificaţie, adică principalul motiv al tăierii TVA la 9%, a fost anul trecut de 1,5 mld. lei, afectând 2 mil. tone de pâine, aproape 60% din producţia internă, iar din 2010 încoace, de când guvernul Boc a majorat TVA generală de la 19% la 24%, “evaziunea fiscală a crescut cu 300.000 tone pe an”.

    PSD a liniştit însă poporul, afirmând că în afară de creşterea accizelor la alcool şi accizarea bunurilor de lux (maşini cu motor peste 3.000 cmc, bijuterii, blănuri, arme, nave), necesare pentru contracararea impactului tăierii TVA, nu va mai fi introdusă sau majorată nicio altă taxă, întrucât noul acord cu FMI nu prevede nimic în acest sens, tot ce a apărut legat de alte iniţiative fiscale fiind exclusiv intoxicări provenite de la PDL şi Traian Băsescu.

     

  • Cosmote şi Romtelecom, venituri în scădere în al doilea trimestru

    Cei doi operatori au avut împreună un profit operaţional (EBITDA) de 64,49 mil. euro, mai mic cu 7,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. “Trimestrul al doilea din 2013 a fost definit de o constantă competiţie acerbă şi de praguri de reglementare care au avut un impact direct asupra businessului”, a declarat Konstantinos Apostolou, directorul financiar al Cosmote. Rezultatele au fost influenţate şi de “contextul economic dificil şi măsurile aspre de reglementare”, potrivit oficialilor de la Cosmote.

    Veniturile Romtelecom au coborât în trimestrul al doilea de la 156,3 milioane euro la 148,7 milioane euro, iar EBITDA a scăzut de la 40,4 milioane euro la 33,5 milioane euro. Veniturile Cosmote au scăzut uşor, la 111,4 mil. euro, dar marja EBITDA a urcat de la 25,6% la 27%, reprezentând o îmbunătăţire de 1,4% faţă de trimestrul al doilea al anului trecut.

  • Se introduc restricţii de circulaţie pe Valea Prahovei

    Astfel, în zilele de 13 şi 14 august, în intervalul orar 1.00 – 5.00, se va închide circulaţia rutieră pentru autovehicule cu masa totală autorizată mai mare de 3,5 tone. Această categorie de vehicule va circula pe traseul ocolitor D.N. 1 km. 53+950 (Ploieşti) – D.N.1A (Ploieşti – Braşov) – D.N. 1 km. 160+715 (Braşov).

    Totodată, pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată mai mică de 3,5 tone, traficul rutier va fi deviat local pe următoarele rute ocolitoare:

    În localitatea Comarnic:
    ● sensul de mers Ploieşti – Braşov – pe ruta str. Şcolii – str. Secăriei – DN1;
    ● sensul de mers Braşov – Ploieşti – pe ruta DN1 – str. Secăriei – str. Şcolii;

    În localitatea Buşteni:
    ● sensul de mers Ploieşti – Braşov – pe ruta DN1 – str. Piatra Arsă – pasaj CFR – str. Crinei – str. Panduri – str. Zamora Nouă – str. Griviţei – DN1 – str. Fântânii – str. Erou Moldoveanu – str. Valea Albă – DN1;
    ● sensul de mers Braşov – Ploieşti – pe ruta DN1 – str. Valea Albă – str. Erou Moldoveanu – str. Fântânii – DN1 – str. Griviţei – str. Zamora Nouă – str. Panduri – str. Crinei – pasaj CFR – str. Piatra Arsă – DN1;

    În localitatea Azuga:
    ● sensul de mers Ploieşti – Braşov – pe ruta DN1 – str. Prahovei – DN1;
    ● sensul de mers Braşov – Ploieşti – pe ruta DN1 – str. Prahovei – DN1.

    Rutele ocolitoare vor fi semnalizate corespunzător prin indicatoare rutiere, dirijarea traficului rutier pe traseele menţionate fiind realizată de către poliţişti rutieri.

    De asemenea, de la data de 14 august a.c. se vor da în exploatare două pasarele pietonale ce vor fi realizate la km. 13+100 (intersecţie DN 1- strada Paltinului – Piaţă) şi km. 131+400 (zona Gării Buşteni). Ca atare, se vor institui restricţii privind efectuarea virajului la stânga din DN 1, sensul Bucureşti – Braşov, pe străzile adiacente.

    Măsura va fi realizată prin amplasarea unor separatori fizici (parapet lestabil) care vor despărţi cele două sensuri de circulaţie şi vor împiedica efectuarea acestei manevre, în zona intersecţiei DN 1 – strada Paltinului – Piaţă şi intersecţiei DN 1 – strada Fântânii. În acest sens, pentru accesarea străzilor menţionate, conducătorii de autovehicule vor utiliza punctul de întoarcere situat în faţa Gării Buşteni, conform schemelor anexate.

    Poliţiştii recomandă conducătorilor auto să nu parcheze autovehiculele în apropierea zonelor restricţionate pentru circulaţie, să respecte semnalele agenţilor de poliţie rutieră, precum şi semnificaţia indicatoarelor rutiere instalate temporar în zona de desfăşurare a acestor lucrări.

    De asemenea, pietonilor li se recomandă să circule cu atenţie şi să traverseze strada numai prin locurile special amenajate.

  • CEC Bank a lansat tokenul în formă de card pentru clienţii de internet banking

    Pentru serviciul Internet Banking CEConline, comisioanele pentru tranzacţii sunt reduse cu 30% faţă de cele percepute în unităţile băncii.

    “Prin introducerea acestui dispozitiv, CEC Bank marchează o nouă etapă în evoluţia serviciilor bancare derulate prin canale alternative. Ne dorim ca tokenul sub formă de card bancar să fie un instrument modern de autentificare, uşor de folosit şi transportat de către clienţii nostri”, a declarat Radu Gheţea, presedintele CEC Bank. 

    Numărul clienţilor CEC beneficiari de carduri de debit şi de credit active a ajuns la sfârşitul anului trecut la 984.000, iar al celor care utilizează internet bankingul este de 20.872. Banca avea la finele anului trecut 3,3 milioane de clienţi persoane fizice şi 147.000 clienţi persoane juridice, 1.128 de agenţii si sucursale (faţă de 1.173 în 2011) şi 6.548 salariaţi (faţă de 6.552 în 2011). În 2012, CEC Bank a reuşit să îşi crească numărul de clienţi persoane fizice cu aproximativ 100.000 şi cel al clienţilor persoane juridice cu aproximativ 15.000.

    În iunie, CEC Bank şi-a majorat capitalul social cu 32.518.500 lei, prin capitalizarea profitului obţinut în 2012. Banca şi-a mărit anul trecut portofoliul de credite acordate persoanelor juridice cu 32%, în timp ce activele au crescut cu 8,5% (faţă de 3,4% creştere a activelor în sistemul bancar). Această evoluţie s-a bazat, potrivit băncii, în special pe creşterea surselor atrase din piaţ internă (10,2%), ceea ce a permis ca soldul creditelor acordate clienţilor să urce cu 15,5%, faţă de o medie de 1,5% în sistemul bancar.

    CEC Bank, singura mare bancă rămasă sub controlul statului român, a terminat anul trecut pe locul al patrulea în clasamentul băncilor după active, cu o cotă de piaţă de 7,35%. Profitul brut în 2012 a fost de 33,5 milioane lei.

  • Unde duce micul război rece între Obama şi Putin

    Cazul Snowden este însă doar ultimul dintr-o listă tot mai lungă de chestiuni care l-a deranjat pe Obama, după ce discuţiile cu Putin din iunie pe tema războiului civil din Siria, a scutului antirachetă american şi a dezarmării Iranului au ajuns într-un punct mort, iar presiunile.

    Unii comentatori au interpretat această răcire bruscă a relaţiilor cu Rusia drept un indiciu că SUA au nevoie de un argument în plus ca să ignore opoziţia Moscovei faţă de o intervenţie armată în Siria. Cert e că în următoarea perioadă e puţin probabil ca relaţiile dintre cele două puteri să se amelioreze fundamental, mai ales după ce Obama a anunţat în premieră, ca reacţie la recent adoptata lege contra propagandei homosexuale în Rusia, că el “nu are de ce să manifeste răbdare faţă de ţările care intimidează comunitatea LGBT”.

    Preşedintele american a avut grijă să nege însă, la o conferinţă de presă susţinută la Casa Albă, că relaţiile sale cu Vladimir Putin sunt proaste. Obama a declarat că Putin se comportă uneori “ca un elev plictisit din fundul clasei”, dar a adăugat că “atunci când avem discuţii, deseori rezultatul e foarte productiv”. El a spus că SUA “vor lua o pauză, vor reevalua direcţia în care se îndreaptă Rusia” şi vor calibra relaţia bilaterală astfel încât să ţină cont de domeniile unde cele două ţări pot să cadă de acord şi să accepte că există şi diferenţe de opinie. “Sincer, într-o serie de domenii unde credem că se pot face progresse, Rusia nu şi-a schimbat deloc poziţia. Cred că au existat întotdeauna anumite tensiuni între SUA şi Rusia după căderea URSS”, a spus Barack Obama, citat de Reuters.

    Obama a precizat şi că America nu va boicota Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci din 2014, în ciuda opiniei că delegaţia americană, în care sunt şi gay şi lesbiene, ar trebui să nu meargă la Soci, în semn de protest faţă de legea contra propagandei homosexuale în Rusia. Legea penalizează paradele gay şi diseminarea publică de informaţii despre comunitatea LGBT cu amenzi de până la 16.000 de dolari.

  • Lupte grele între ANI şi baronii locali. Mai rezistă ANI?

    Iohannis a replicat că iniţiativa ANI este “o interpretare excesivă a legislaţiei”, sugerând că a semnat contractul respectiv pur şi simplu fiindcă tipografia a câştigat o licitaţie. Mult mai agresiv a reacţionat senatorul Valer Marian (exclus din PSD, actualmente PPDD), acuzat şi el de ANI de incompatibilitate, alături de Liviu Harbuz (deputat PSD) şi de Marian Rasaliu (fost senator PDL, actualmente PSD). Valer Marian, devenit celebru ca acuzator al lui Victor Ponta, despre care a susţinut că diverse episoade din trecutul său personal îl fac vulnerabil la şantaj din partea lui Traian Băsescu, declară acum că decizia ANI este o “imbecilitate juridică” şi că va face plângere penală contra şefului ANI, Horia Georgescu.

    Acuzaţiile ANI intervin în contextul în care PSD a iniţiat un proiect de lege care prevede eliminarea incompatibilităţii între funcţiile de primar sau preşedinte de CJ şi cele deţinute în conducerea unor companii de utilităţi publice. Proiectul de lege a fost aprobat tacit de Cameră şi urmează să fie dezbătut în Senat.

    Desfiinţarea ANI, etichetată drept o instituţie “băsistă”, sau reducerea drastică a atribuţiilor agenţiei a fost de la bun început una dintre direcţiile de acţiune ale unora dintre politicienii actualei puteri, mai ales că din cauza ANI însuşi guvernul Ponta a pornit cu stângul, cu trei miniştri declaraţi incompatibili de ANI, iar candidatul actual al PNL pentru portofoliul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, are un proces pe rol cu aceeaşi ANI.

    În total, 108 de aleşi locali au fost declaraţi de ANI incompatibili sau în conflict de interese din 2008 până în prezent. Printre aceştia figurează preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu (PSD), preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu (PNL) sau fostul preşedinte al CJ Dâmboviţa, deputatul Florin Popescu (PDL). Horia Georgescu, şeful ANL, anunţa în primăvară că a constatat îîncălcarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor în cazul a 78 de consilieri judeţeni şi locali care ar fi creat statului român un prejudiciu de aproape 38 mil. lei.

  • Piaţa smartphone: Android se menţine lider, Apple scade uşor, Windows câştigă teren

    Piaţa smartphone-urilor a crescut cu 51,3% comparativ cu trimestrul al doilea din 2012, de la 156,2 milioane la 236,4 milioane unităţi livrate, faţă de 216,3 milioane în primele trei luni ale anului. Astfel, 79,3% din smartphone-urile vândute la nivel mondial în trimestrul al doilea sunt echipate cu sistemul de operare Android, faţă de 69,1% în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor prezentate de compania de cercetare IDC.

    Creşterea Android se datorează în principal lansării vârfului de gamă Samsung Galaxy S4 şi ascensiunii puternice a grupului sud-coreean LG, dar şi a producătorilor chinezi low-cost Huawei, Lenovo şi ZTE. Ca volum, Android a înregistrat o creştere de 73,5% a vânzărilor, de la 108 milioane la 187,4 milioane unităţi. Apple iOS, sistemul de operare prezent pe modelele iPhone, a înregistrat o scădere a cotei de piaţă de la 16,6% la 13,2%, în timp ce volumul livrărilor a urcat cu 20%, de la 26 milioane la 31,2 milioane unităţi.

    “Declinul înregistrat de iOS în trimestrul al doilea a fost determinat de evoluţia ciclică a iPhone. Având în vedere că nu a fost lansat niciun produs nou de la debutul iPhone 5, acum aproape un an, cota de piaţă a Apple a fost vulnerabilă la apariţia noilor modele ale companiilor concurente. În următoarea perioadă sunt aşteptate atât un nou iPhone, cât şi o nouă versiune a iOS, astfel că Apple este bine poziţionată să recupereze din cota de piaţă în a doua parte a acestui an”, comentează Ramon Llamas, director de cercetare la IDC. Llamas notează că Windows Phone a depăşit pentru prima dată livrările BlackBerry în primele trei luni ale acestui an, iar trendul a continuat în trimestrul al doilea.

    Windows Phone, platforma mobilă dezvoltată de Microsoft, a înregistrat o cotă de piaţă de 3,7% în trimestrul al doilea, în urcare de la 3,1% cu 12 luni în urmă, în timp ce livrările s-au majorat cu 77,6%, de la 4,9 milioane la 8,7 milioane de smartphone-uri. Principalul motor de creştere al Windows Phone a fost Nokia, care a generat peste 80% din vânzările platformei Microsoft în trimestrul al doilea, se arată în comunicatul IDC.

    Fostul lider BlackBerry îşi pierde însă relevanţa, cu o scădere puternică a cotei de piaţă, de la 4,9% la 2,6%, şi un declin de 11,7% al vânzărilor, de la 7,7 milioane la 6,8 milioane de unităţi.