BusinessMagazin

Author: adison

  • Proprietarul Louis Vuitton devine singurul acţionar al Sephora

    LVMH, cel mai important jucător din industria de lux, care are în portofoliu branduri precum Louis Vuitton, Dior (modă), Tag Heuer (orologerie) sau Moet&Chardon (şampanie), a devenit singurul acţionar al retailerului de cosmetice Sephora România.

    Anterior francezii erau în acţionariat împreună cu grecii de la Marino­poulos, care au mai investit pe piaţa locală în domenii precum cel al cafenelelor (Starbucks) sau cel al modei (Marks and Spencer şi Gap).

    „LVMH a devenit unicul acţionar al Sephora în toate statele din zonă unde exista un joint-venture cu Mari­nopoulos, respectiv în Serbia, Bulgaria, România şi Grecia“, spune Roxana Rasu (35 de ani), directorul general al operaţiunilor Sephora în România, Serbia şi Bulgaria.

    Pe piaţa locală Sephora deţine 26 de magazine cu afaceri de circa 35 de milioane de euro, în creştere cu circa 7,5 procente comparativ cu anul anterior, potrivit raportului companiei. Pentru acest an lanţul şi-a bugetat trei deschideri şi afaceri în creştere. „Dorim să ne menţinem rata de creştere din 2012“, spune Roxana Rasu.

    Citiţi un interviu în ediţia de luni a Ziarului Financiar

     

     

  • Vin britanicii în bricolaj: 15 magazine Bricostore devin Brico Dépôt

    Grupul britanic Kingfisher, un gigant cu vânzări de 10,5 miliarde de lire sterline în 2012 şi peste 1.000 de magazine în Europa şi Asia, a ridicat un prim steag în piaţa locală de bricolaj, unde a preluat cele 15 magazine Bricostore deţinute de familia Bresson din Franţa.

    O piaţă în care erau aşteptate mai degrabă tranzacţii între jucătorii deja prezenţi, datorită nu­mărului mare de competitori, a reuşit să atragă atenţia grupului britanic, deşi investitorii din insulă nu au fost în ultimii 20 de ani printre cei mai activi de pe piaţa locală. Kingfisher a preluat o firmă cu 1.500 de angajaţi şi vânzări de 131 mil. euro, unul dintre primii cinci jucători din piaţă. Bricostore, dar şi alte afaceri din bricolaj, era de mai mult timp la vânzare, iar francezii de la Leroy Merlin erau consideraţi drept principalul candidat la realizarea unei achiziţii. Pe fir au intrat însă britanicii care speră că vor finaliza tranzacţia în decurs de două luni, după care vor monta sigla Brico Dépôt pe actualele magazine Bricostore.

    „Piaţa renovărilor de locuinţe din România are un potenţial solid de creştere şi magazinele pe care le cumpărăm se află în zone bune. Ne propunem să oferim prin reţeaua Brico Dépôt un format de magazine cu produse low-cost, uşor de cum­părat de către profesioniştii români serioşi din zona do-it-yourself“, afirmă referitor la tranzacţie Ian Cheshire, CEO al grupului Kingfisher.

    Din cele 15 magazine Bricostore patru se află în Bucureşti, unde compania are o prezenţă puternică. Pe de altă parte, grupul francez deţine în proprietate nouă spaţii, în timp ce şase magazine sunt în clădiri închiriate. Bricostore a realizat anul trecut un profit operaţional de cinci milioane de euro, potrivit datelor furnizate de Kingfisher.

    Surse citate de Bloomberg afirmă că valoarea tranzacţiei se ridică la aproximativ 75 mil. euro în condiţiile în care Bricostore avea şi credite de rambursat.

    Principalii competitori în această piaţă sunt firme precum Dedeman, Praktiker, BauMax sau Ambient, iar în următoarea perioadă ar mai putea avea loc şi alte tranzacţii.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro


  • POZA ZILEI: Privind spre cer

    VEZI AICI GALERIA COMPLETA

     

  • STUDIU DE CAZ: Programul Rabla pentru unelte

    CONTEXTUL: Existau nenumărate situaţii în care în service-urile distribuitorilor Stihl erau aduse la reparat utillaje în stare foarte proastă. În multe cazuri, mecanicii refuzau preluarea lor pentru că nu mai aveau cum să le repare; multe dintre unelte erau contrafăcute.

    DECIZIA: Stihl decide să pună în aplicare un program de tip Rabla, prin care să ofere o soluţie concretă celor care ajungeau la service cu unelte ce nu mai puteau fi folosite, indiferent care erau cauzele care duseseră la această situaţie:  fie că era un utilaj uzat moral sau contrafăcut.

    EFECTELE: În 2011 au fost scoase de pe piaţă circa 5.000 de utilaje vechi, iar în 2012 în jur de 5.500. La un cost mediu de 200 de euro pe bucată, vânzările concrete generate de acest program se plasează la 1,1 milioane de euro la nivelul anului trecut.

    DECIZIA A PRINS CONTUR ÎN 2009, ca urmare a nenumăratelor situaţii cu care se confruntau service-urile distribuitorilor Stihl, atunci când erau aduse la reparat utilaje în stare foarte proastă„, spune Ioan Mezei, directorul general al Stihl România. În multe cazuri, povesteşte el, mecanicii refuzau preluarea lor pentru că „efectiv nu mai aveau ce să le facă. Multe dintre acestea erau produse contrafăcute. Pe scurt, acest program este o soluţie pentru utilizatorii care aveau unelte compromise în totalitate, dar şi pentru combaterea flagelului produselor contrafăcute„, adaugă Mezei. Or, clienţii care au unelte contrafăcute şi merg la unul dintre cei 220 de distribuitori autorizaţi Stihl pentru reparaţii, nu au, în mod evident, acces la garanţie. „Sunt foarte mulţi utilizatori care cumpără unelte contrafăcute. Unele nici măcar nu pornesc, altele se defectează imediat. Pe lângă faptul că produc un deserviciu uriaş brandului nostru, folosirea unui astfel de utilaj le poate pune viaţa în pericol.„ Cei care ajung în service-urile Stihl cu unelte uzate sau contrafăcute se pot înscrie în programul Rabla dezvoltat de companie, primind o reducere în momentul în care cumpără un nou utilaj.

    „Din cazuistică, un astfel de produs se defectează la prima sau a doua folosire, iar clientul păgubit ajunge cu el în service pentru reparaţii sau pentru garanţie. Evident că un astfel de contract este inexistent, mai mult, suntem nevoiţi să refuzăm orice intervenţie asupra acestor unelte, dat fiind faptul că ele, odată puse în funcţiune, se pot transforma în adevărate arme albe, care pun în pericol viaţa celor care le folosesc”, precizează Ioan Mezei.

    UN CALCUL SIMPLU ARATĂ CĂ ESTE VORBA DE ZECI DE MII DE ASTFEL DE PRODUSE CONTRAFĂCUTE CARE AJUNG SĂ FIE CUMPĂRATE ÎN DECURSUL UNUI AN DE PE PIAŢA NEAGRĂ. La nivelul lui 2012 distribuitorii autorizaţi Stihl au refuzat să primească în service nu mai puţin de 20.000 de astfel de unelte defecte.
    PROGRAMUL A AVUT PÂNĂ ACUM O DESFĂŞURARE ANUALĂ, în două etape. Perioadele active au fost prelungite, astfel că acum se desfăşoară

    aproape pe toată durata anului, schimbându-se categoriile de produse sau modelele de unelte Stihl care intră în program. Conform promoţiilor de pe site-ul companiei, reducerile de preţ se plasează în jurul a 10-20%. Oficialii Stihl spun că echipamentul cel mai vechi care a fost reciclat a avut venerabila vârstă de 40 de ani. „M-am gândit că e timpul să-l las la vatră„, a spus posesorul acestuia, după care şi-a cumpărat un motoferăstrău din oferta companiei.
    Comunicarea programului a fost făcută prin intermediul celor 220 de distribuitori autorizaţi ai firmei şi prin instrumente clasice de comunicare cum ar fi flyere, afişe sau PR. În 2011 au fost scoase de pe piaţă circa 5.000 de utilaje vechi, iar în 2012 în jur de 5.500. Costul mediu al unui utilaj este de 1.000 de lei, ceea ce înseamnă vânzări de circa 5 milioane de lei în 2012 datorită acestui program. Motoferăstraiele şi motocoasele, cele mai vândute produse din portofoliul companiei, sunt şi cele care intră în programul de casare. „Din aceste game sunt alese diferite modele care intră pe parcursul anului în programul Rabla”, afirmă Ioan Mezei.

    GAMA STIHL ÎN ROMÂNIA CUPRINDE PESTE 100 DE MOTOUNELTE GRUPATE PE CATEGORII, precum motoferăstraie, motocoase, suflante şi pulverizatoare, utilaje pentru garduri vii, utilaje de curăţat, maşini de debitat. Acestora li se adaugă piesele de schimb şi accesoriile (lanţuri, şine, uleiuri etc.). În portofoliul Stihl se află şi marca Viking, cu produse destinate îngrijirii grădinii  de la maşini de tuns iarba şi tractoraşe până la motocultoare şi tocătoare. Preţurile produselor se întind pe o plajă de la 86 de lei până la aproape 26.000 de lei. Conform datelor de la Ministerul Finanţelor, compania a înregistrat în 2011 o cifră de afaceri de peste 102 milioane de lei şi un profit de 17 milioane de lei, în creştere faţă de 2010, când vânzările Stihl au fost de peste 84 milioane de lei, iar profitul a depăşit 14 milioane de lei. La nivel mondial, veniturile grupului în 2011 au fost de 2,6 miliarde de euro, în creştere cu 10,8% faţă de 2010. Compania are peste 12.000 angajaţi, deţine 6 fabrici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu 120 de importatori şi având o prezenţă în 160 de ţări. Stihl România este o companie deţinută 100% de firma mamă şi a fost înfiinţată în 1997.

  • Consiliul de Administraţie al CFR Marfă are un nou preşedinte

     Surse din cadrul companiei au declarat joi seară, pentru MEDIAFAX, că Mustafa Aysun a demisionat de la conducerea CA, la mai puţin de două luni de la preluarea funcţiei.

    CFR Marfă precizează că Aysun Mustafa şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte şi de membru al Consiliului de Administraţie în data de 3 aprilie 2013, respectiv 10 aprilie 2013, din motive personale.

    “Membrii Consiliului de Administraţie au luat act de decizia domniei sale, iar pentru buna desfăşurare a activităţii societăţii, tot în şedinţa din 10 aprilie 2013, Liviu Radu, care deţinea funcţia de membru, a fost numit preşedinte al CA, în conformitate cu prevederile Legii 31/1990 privind societăţile comerciale”, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul scoate la privatizare Romaero cu proprietăţi de 175 milioane de euro

    Varujan Vosganian, ministrul economiei, a anunţat că statul se află în evaluări pentru a pregăti pentru privatizare Romaero Bucureşti (RORX), firmă specializată în lucrări de întreţinere şi reparaţii ale aeronavelor, care este una dintre ultimele companii de stat din sectorul aeronautic.

    Compania, care este evaluată în prezent pe bursă la 17,6 mil. euro, deţine importante terenuri în Capitală, astfel că la finele anului trecut proprietăţile imobiliare ale Romaero erau evaluate la 175 mil. euro. Societatea a trecut pe pierdere anul trecut cu un rezultat negativ de 46,7 mil. lei (10,5 mil. euro) în ciuda faptului că şi-a majorat afacerile cu 15,9%, la 66,8 mil. lei (15 mil. euro).

    Ultima dată când statul şi-a anunţat intenţia de a privatiza Romaero a fost la finele anului 2005, însă procedura a fost blocată câteva luni mai târziu din cauza unor datorii istorice ale companiei.

    „Vrem să facem curăţenie în sectorul de stat (…) Avem o seamă de companii asupra cărora avem preocuparea de a le încredinţă sectorului privat precum Oltchim, Cupru Min unde se elaborează în aceste zile caietul de sarcini pentru a se vedea care este nivelul necesar de investiţii. Avem apoi câteva companii care se află în portofoliul OPSPI, cum ar fi Sanevit, Plafar, Şantierul Naval Mangalia sau IOR. În prezent suntem în proceduri înaintate la Sanevit şi Plafar, iar la Romaero suntem în evaluări pentru a o pregăti pentru privatizare“, a declarat Varujan Vosganian la bilanţul celor 100 de zile de mandat.

    El a mai spus că în cazul Uzinei Mecanice Cugir, pachetul de acţiuni a fost deja vândut către o societate din grupul concernului german Daimler.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Eşec în vânzarea Bank of Cyprus: banca centrală din Cipru a respins ofertele BT şi Raiffeisen

    Banca centrală a Ciprului a respins ieri ofertele depuse de Banca Transilvania şi Raiffeisen Bank pentru preluarea totală sau parţială a sucursalei Bank of Cyprus şi caută alternative de transfer în România al depozitelor de la unitatea locală, care au coborât sub 100 mil. euro.

    De la momentul închiderii sucursalei, în data de 1 aprilie, s-au efectuat retrageri care însumează circa 3 mil. euro.

    Surse bancare au declarat că, încă de miercuri, cele două oferte au fost considerate mult prea mici în comparaţie cu ceea ce a evaluat comitetul de restructurare a sistemului bancar din Cipru, prin consultanţi.

    Mai multe surse au confirmat că Raiffeisen a cerut un discount mai mic pentru creditele care urma să le preia de la sucursala din România a Bank of Cyprus, dar BT, deşi a solicitat un discount mai mare, a fost dispusă să includă în portofoliu majoritatea creditelor cu un serviciu bun al datoriei.

    Oficialii celor două bănci care au depus oferte nu au putut fi contactaţi. Activele înregistrate în sucursala din România însumează circa 450 mil. euro, din care puţin peste 350 mil. euro reprezintă credite.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Un antreprenor local a preluat lanţul de supermarketuri Interex

    Omul de afaceri Sorin Bonciu (45 de ani), care deţine afaceri în domeniul imobiliar şi în cel al energiei, a preluat prin intermediul a două companii reţeaua de supermarketuri Interex. Antreprenorul are în plan să închirieze magazinele cumpărate sau să le vândă către o altă reţea de retail alimentar sau de bricolaj.

    „Bomax Group a preluat printr-o tranzactie al cărei preţ este confidenţial, reţeaua de supermarketuri Interex, reţea deţinută de cel de-al doilea retailer din Franţa, cu o cifră de afaceri de 40 miliarde euro. Intenţia este de a le închiria sau vinde către un retailer de food sau bricolaj“, spune Laura Hantari, reprezentanta Bomax Group.

    Lanţul francez de supermarketuri Interex, unul dintre cei mai discreţi retaileri de pe piaţa locală, cu afaceri de puţin sub 40 de milioane de euro în 2011, a ieşit din România la finalul anului trecut după ce a închis toate cele zece magazine pe care le mai deţinea. Criza financiară şi-a pus amprenta asupra businessului Interex, afacerile scăzând la mai puţin de jumătate, iar pierderile majorându-se de patru ori în perioada 2008-2011.

    În ultimii ani francezii au încercat în mai multe rânduri să vândă operaţiunile locale, însă discuţiile au eşuat de fiecare dată. Între timp însă, antreprenorul Sorin Bonciu a preluat cele zece magazinele. În cazul a opt dintre ele a preluat şi terenul pe care era construit supermarketul în timp ce în cazul celorlalte două unităţi el deja deţinea spaţiul.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

  • AEGR Arad: O mare investiţie germană în România în domeniul auto nu este o speculaţie

    Preşedintele Asociaţiei Economice Germano-Române (AEGR) Arad, Manfred Engelmann, susţine că informaţiile conform cărora un important producător din industria auto germană ar intenţiona să investească în România „nu sunt simple speculaţii“, existând interes pentru vestul ţării, cum ar fi Arad.

    Într-un comunicat preşedintele AEGR Arad, Manfred Engelmann, arată că oamenii de afaceri germani preconizează noi investiţii în zona de vest.

    „Cluburile economice germane preconizează noi investiţii în zona de vest a României. Informaţiile conform cărora un important producător din industria auto germană ar intenţiona să investească în România nu sunt simple speculaţii, ci se bazează pe realităţi economice. România este, în continuare, o ţară foarte interesantă pentru investitorii germani, iar zona Aradului este, datorită locaţiei de la frontiera apuseană, tot mai des vânată de mari firme occidentale“, afirmă Manfred Engelmann.

    Sursa citată mai arată: „Aici se desfăşoară, vineri şi sâmbătă, forumul economic germano-român. România este unul dintre cei mai importanţi parteneri de afaceri ai ţărilor de expresie germană din Europa. Germania, Austria şi Elveţia ocupă primele locuri în topul investiţiilor străine, dar şi în cel al destinaţiei exporturilor“.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Vizită fără precedent la Pentagon – Ban Ki-moon: S-a discutat mult despre Coreea de Nord şi riscurile unor erori de judecată sau de calcul

     Este pentru prima dată când un secretar general al ONU a efectuat o astfel de vizită la Pentagon.

    Ban a fost primit de o gardă de onoare, după care s-a întreţinut timp de 30 de minute cu secretarul american al Apărării Chuck Hagel şi cu şeful Statului-Major Interarme, generalul Martin Dempsey.

    Discuţiile s-au concentrat asupra Coreei de Nord şi eventualelor misiuni ONU de menţinere a păcii în Mali, Somalia şi Siria, a anunţat pentru AFP, sub acoperirea anonimatului, un oficial american din cadrul Apărării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro