Author: adison

  • WSJ: Oligarhii şi politicienii ruşi sunt îngrijoraţi de impactul unor sancţiuni din partea SUA şi UE. Putin nu-i ascultă

     În schimb, liderul rus pare a fi concentrat pe păstrarea controlului asupra regiunii ucrainene Crimeea în pofida costurilor, care încep deja să fie simţite, scrie cotidianul american Wall Street Journal (WSJ).

    “Toată lumea este îngrijorată de sancţiuni, dar nu există nicio cale de a transmite această temere celui care ia deciziile, întrucât este înconjurat de loialişti”, a declarat un oficial guvernamental rus.

    De la preluarea controlului în Crimeea de către forţe ruse, bursa de la Moscova s-a prăbuşit la niveluri înregistrate ultima dată în timpul crizei economice globale. Cele mai mari 50 de companii au pierdut din capitalizare 110 miliarde de dolari.

    Rubla a atins noi minime record şi mulţi economişti şi-au redus la mai puţin de jumătate estimările privind creşterea PIB în acest an, iar asta înainte ca Rusiei să-i fie impuse sancţiuni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moscova îşi rezervă dreptul de a-şi proteja “compatrioţii” din Ucraina

    “Autorităţile de la Kiev nu controlează situaţia din ţară (…). Rusia este conştientă de responsabilitatea pe care o are faţă de viaţa concetăţenilor şi compatrioţilor săi din Ucraina şi îşi rezervă dreptul de a-i proteja”, afirmă ministerul într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: România sprijină stabilitatea Moldovei, în contextul crizei din Ucraina/ Leancă: Păzim graniţa!

     Aflat în drum spre Georgia, pentru o vizită oficială, premierul Victor Ponta s-a oprit la aeroportul din Chişinău, unde a avut o scurtă întrevedere cu omologul său moldovean, Iurie Leancă.

    El a precizat că a efectuat această oprire pentru a analiza, împreună cu premierul Republicii Moldova, stadiul proiectelor bilaterale, dar şi pentru a discuta despre situaţia din Ucraina.

    “Am discutat împreună, bineînţeles, situaţia din Ucraina, pentru că suntem atât de aproape, şi unii, şi alţii, de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Eu am spus tot timpul că, pe de-o parte, România, ca ţară membră a UE şi NATO, are poziţii perfect consolidate şi coordonate cu partenerii europeni şi transatlantici, dar, ştiind foarte bine care sunt puterile României, toate eforturile noastre se îndreaptă spre Moldova, care, în noiembrie, a avut curajul să ia o decizie pe care am salutat-o cu toţii, în sensul integrării europene şi acest curaj şi această viziune trebuie sprijinite cu toate puterile. Bucureştiul e mult mai aproape decât Bruxelles-ul”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Măsurile de austeritate au crescut inegalităţile sociale, apreciază experţi ai FMI

     “Vasta consolidare bugetară în curs în mai multe economii a dat naştere unor îngrijorări legate de potenţialul său impact asupra inegalităţilor”, admit economişti ai FMI într-un raport privind inegalităţile, al doilea publicat de instituţie în mai puţin de trei săptămâni.

    Potrivit lor, planurile de economii bugetare conduc, în mod “tradiţional”, la pierderi de locuri de muncă, care au “tendinţa de a consolida inegalităţile” în detrimentul celor mai puţin favorizaţi, ale căror venituri depind aproape în totalitate de salarii.

    FMI, care negociază în prezent un plan de ajutorare cu Ucraina, a admis deja că a subestimat impactul austerităţii asupra creşterii, dar este pentru prima oară când evocă consecinţele sale asupra inegalităţilor sociale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Site-ul Băncii centrale a Rusiei, atacat de hackeri

     Serviciul de presă al preşedinţiei ruse a declarat, însă, că este vorba despre o “problemă tehnică” şi că urmează să fie soluţionată “în curând”, relatează Reuters în pagina electronică.

    “Site-ul Băncii centrale se confruntă cu probleme din cauza atacului unor hackeri”, a anunţat Banca într-un comunicat.

    Site-ul cbr.ru era blocat vineri dimineaţa, iar instituţia a anunţat că încearcă să soluţioneze problema.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Buffett l-a depăşit pe Slim Helu şi a urcat pe doi în topul miliardarilor lumii, după Bill Gates

     Averea lui Buffett a scăzut cu aproape 700 de milioane de dolari în urma şedinţei bursiere de joi, însă se află în urcare cu 2,6 miliarde de dolari faţă de începutul anului, la 63,4 miliarde de dolari, potrivit topului miliardarilor întocmit de Bloomberg.

    Slim Helu a pierdut joi 1,6 miliarde de dolari şi a ajuns la 62,9 milioane de dolari. De la începutul anului, averea acestuia a scăzut cu aproape 11 miliarde de dolari.

    Pe prima poziţie se situează Bill Gates, cu 77,7 miliarde de dolari.

    Acţiunile companiei Berkshire Hathaway, care formează principalul activ al lui Buffett, au închis joi în scădere cu 1%, după creşteri puternice în ultima săptămână.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vicepreşedinte BEI, în centrul unui scandal de corupţie care afectează Partidul Socialist spaniol

     Cazul a devenit unul din simbolurile folosite de presa spaniolă, când este vorba despre ilegalităţile comise de partidele politice.

    Partidul Socialist al Andaluziei este vizat de o anchetă a justiţiei de la începutul anului 2011, privind posibila deturnare, în perioada 2001-2010, a milioane de euro prin intermediul unui fond public destinat susţinerii financiare a unor persoane sau companii beneficiare de programe sociale.

    Potrivit presei, suma deturnată ar putea depăşi 140 de milioane de euro.

    Magistratul care instrumentează cazul, Mercedes Alaya, vrea să afle dacă o parte din fondurile programului au fost alocate fraudulos unor persoane sau companii apropiate Partidului Socialist care nu erau incluse în programe sociale, sau vărsate sub formă de comisioane unor intermediari sau unor sindicate, precum UGT şi Comisiones Obreras, cele mai mari din ţară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DOSARUL “mafia cărnii”: Zece persoane au fost arestate

    Procurorii DIICOT i-au reţinut pe cei 10 oameni, joi, după ce au audiat peste 30 dintre suspecţii ridicaţi în urma percheziţiilor care au avut loc miercuri, în 18 judeţe, la două grupări infracţionale.

    Procurorii DIICOT – Structura Centrală au făcut, miercuri, 102 percheziţii domiciliare în 18 judeţe, în cadrul unor acţiuni vizând destructurarea a două grupuri infracţionale organizate formate din 80 de persoane, specializate în infracţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulaţie de produse alterate şi trafic de influenţă, informează instituţia, într-un comunicat de presă.

    Prejudiciul produs de membrii celor două grupări a fost estimat la peste 15 milioane de euro.

    Potrivit anchetatorilor, membrii grupărilor infracţionale organizate, structurate pe mai multe paliere, ar fi achiziţionat, prin intermediul unor societăţi comerciale din România, carne şi ouă din Olanda, Polonia, Marea Britanie, Germania, fără să plătească TVA, conform prevederilor legale, operaţiunile reale fiind evidenţiate în actele contabile. Ulterior, marfa ar fi fost vândută către beneficiarul final, prin adăugarea TVA.

    “După achiziţionarea reală a mărfurilor din alte state UE, membrii grupării înregistrau livrări fictive către firme «fantomă» din alte state comunitare – coordonate de către exponenţii palierului extern, neidentificaţi, până în prezent. Marfa din România era livrată scriptic în Bulgaria, Ungaria sau Cipru, pentru neîncărcarea societăţilor româneşti cu TVA de plată, marfa fiind, în fapt, vândută pe piaţa românească fără înregistrarea în documentele contabile – «la negru»”, a precizat DIICOT.

    De asemenea, susţin procurorii, există suspiciunea că reţeaua achiziţiona marfă, fără plata TVA, din Olanda, Polonia, Marea Britanie şi Germania, direct prin firme “fantomă” ale reţelei şi apoi o vinde pe piaţa internă, “la negru”, la un preţ apropiat de valoarea cu TVA, însă mult sub preţul pieţei, “fapt ce reprezintă concurenţă neloială în raport cu societăţile comerciale ce derulează acelaşi tip de activitate însă fără încălcarea prevederilor legale”.

    O altă modalitate de acţiune a reţelei presupunea livrarea, de către marii producători de pe piaţa de carne din România, de marfă către societăţi comerciale din Bulgaria şi Ungaria, de unde marsa se întorcea în România, prin societăţi de tip “paravan”, care ulterior erau abandonate, iar produsele erau vândute pe piaţa internă fără înregistrarea tranzacţiilor în documentele contabile, potrivit DIICOT.

    “Această modalitate de acţiune presupunea concursul direct al producătorilor autohtoni de carne şi produse de origine animală la activităţile ilicite derulate de gruparea în cauză”, au precizat procurorii.

    Anchetatorii mai arată că, în derularea activităţilor ilegale, membrii reţelei ar fi folosit mai multe firme deţinute în mod direct sau prin interpuşi, “asupra cărora decideau când şi cum vor fi implicate în cadrul fiecărui circuit financiar ilicit, cantităţile şi preţul pe fiecare partidă de marfă tranzacţionată, întocmeau sau dispuneau întocmirea de documente fictive prin care să justifice circulaţia mărfurilor şi ordonau plăţile”.

    “Activităţile ilegale cu privire la care există suspiciunea implicării grupării impun înregistrări de achiziţii/livrări de bunuri ori servicii fictive şi neînregistrarea unor tranzacţii în actele contabile ale societăţilor controlate şi plăţi pentru astfel de operaţiuni, cu scopul de a scoate sume de bani din gestiunea firmelor cu o altă destinaţie decât cea declarată, pentru a diminua baza impozabilă ori pentru a şterge urmele unor tranzacţii frauduloase, vânzări sub preţul de achiziţie, distrugerea unor documente în baza cărora au circulat mărfurile şi altele similare”, potrivit DIICOT.

    Anchetatorii susţin că există suspiciuni de punere în circulaţie de produse alterate, care erau trimise către abatoare pentru a fi procesate şi amestecate cu alte produse ce erau ulterior puse în consum.

    De asemenea, produse de carne alterate ar fi fost trimise unei firme de catering aparţinând soţiei unuia dintre membrii grupării, pentru a fi preparate şi oferite spre consum.

    DIICOT susţine că activităţile infracţionale au fost sprijinite şi de angajaţi de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, precum şi de lucrători din cadrul Poliţiei de Frontieră.

    În urma acţiunii DIICOT, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a făcut mai multe controale la depozitele de carne, din Bucureşti şi din judeţele Iaşi, Bistriţa-Năsăud şi Cluj. În urma acţiunii, aproape 230 de tone de carne şi produse din carne, între care şi marfă expirată din noiembrie 2013, au fost retrase de la comercializare.

    Controalele au continuat joi în magazinele din toată ţara.

  • Fondatorul Facebook l-a sunat pe Obama pentru a se plânge de spionajul online

    “L-am sunat pe preşedintele Obama pentru a-mi exprima frustrarea cu privire la pagubele create de către Guvern pentru viitorul nostru al tuturora”, a anunţat joi Mark Zuckerberg pe pagina personală de Facebook. “Din păcate, se poate spune că va fi necesar mult timp pentru o reformă reală”, a adăugat el.

    “Guvernul american ar trebui să fie un campion (în promovarea) Internetului, nu o ameninţare. Este necesar ca ei să fie mai transparenţi cu privire la ceea ce fac, altfel oamenii îşi vor imagina ceea ce este mai rău”, avertizează el.

    Furia fondatorului celei mai importante reţele de socializare online relevă tensiunile tot mai mari dintre sectorul tehnologic şi Guvern, în urma unei serii de dezvăluiri despre programe de supraveghere create de către agenţii americane de informaţii, ca de exemplu NSA.

    Glenn Oswald, un fost jurnalist la The Guardian, a scris miercuri pe site-ul revistei online Intercept despre utilizarea la scară mare a unor virusuri informatice pentru extragerea unor date din reţele telefonice sau pe Internet, pe baza unor documente transmise de către fostul consultant al Agenţiei Naţionale americane pentru Securitate (NSA) Edward Snowden. În anumite cazuri, NSA ar fi imitat pagini Facebook pentru a introduce aceste virusuri în calculatoare.

    Majoritatea navigatorilor pe Internet şi firmelor cooperează “în vederea creării unui mediu sigur şi transformării spaţiului pe care îl împărtăşim într-unul şi mai bun”, subliniază Zuckerberg.

    “De aceea sunt atât de tulburat şi atât de frustrat de informaţii despre comportamentul Guvernului american. Atunci când inginerii noştri muncesc fără încetare pentru ameliorarea securităţii, noi ne gândim să protejăm împotriva unor infractori, nu împotriva propriului Guvern”, îşi exprimă el revolta.

    Transparenţă şi încredere

    Potrivit unor informaţii furnizate în ultimele luni de către Edward Snowden, NSA a avut acces la servere ale unor giganţi din sectorul ITC precum Facebook, Google sau Yahoo!.

    Grupurile vizate au dezminţit în mod ferm că ar fi existat accese la datele lor fără mandat judiciar, dar au subliniat că o transparenţă sporită ar oferi asigurări utilizatorilor serviciilor lor.

    În ianuarie, ele au obţinut dreptul de a publica date globale despre cereri oficiale de date, însă numeroase voci au reclamat şi mai multe detalii.

    Mark Zuckerberg a reiterat, joi, acest apel în favoarea unei deschideri, subliniind că “a avea încredere în Internet este mai important ca niciodată”.

    “Pentru ca Internetul să rămână solid, este necesar să-i menţinem securitatea. De aceea, la Facebook consacrăm multă energie pentru a ne transforma serviciile şi Internetul per ansamblu într-un spaţiu mai sigur şi (mai) securizat. Criptăm comunicaţiile, utilizăm protocoale securizate, încurajăm oamenii să utilizeze diverse mijloace de identificare şi facem totul pentru a ajuta la soluţionarea problemelor pe care le descoperim la servicii terţe”, a adăugat el.

    Aceste comentarii au provocat o reacţie de entuziasm pe Internet. În decurs de două ore, aproape 97.000 de membri Facebook au dat “like”, 11.800 au împărtăşit mesajul, iar câteva sute l-au comentat, cei mai mulţi pentru a-l felicita pe fondatorul Facebook.

  • România va primi de la UE cel puţin 61 de milioane de euro pentru securizarea frontierelor

    Mai mult de jumătate din valoarea acestui fond va reveni statelor membre care aplică prevederile Schengen sub forma unei asistenţe financiare pentru programele lor naţionale de securizare a frontierelor.

    Potrivit unui comunicat al PPE, România va primi un sprijin financiar de cel puţin 61 de milioane de euro. Aceste programe vor fi completate cu acţiuni coordonate de UE şi cu un mecanism de reacţie rapidă, pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro