BusinessMagazin

Author: adison

  • Ponta: Aparatele administrative şi birocratice preferă mai degrabă să nu fie transparente

    “Există şi proiecte concrete finanţate din bani europeni şi mă gândesc cel puţin la proiectul de combatere a conflictelor de interese de către Agenţia Naţională de Integritate şi care în curând (…) va avea capacitatea, prin accesul la date, de a obţine un rezultat mult mai bun decât acela de a veni după un an-doi-cinci, şi să constaţi un conflict de interese, acela de a-l preveni şi de a spune autorităţii publice contractante înainte de semnarea contractului: «Atenţie, te afli într-un conflict de interese!», primar cu firma care câştigă sau ministru sau oricine altcineva. Cred că ne cheltuim mult prea multă energie în a combate efectele şi foarte puţin în a combate cauzele lucrurilor care merg prost şi, din punctul acesta de vedere, accesul la date şi efortul de a folosi aceste date pentru a preveni pe cât posibil cheltuirea greşită a banului public este un lucru mult mai eficient şi mai benefic decât să vii să pedepseşti după aceea. Dacă previi, întotdeauna lucrurile merg mult mai bine”, a spus Ponta, la o conferinţă privind transparenţa administraţiei publice, susţinută de Ambasadele Statelor Unite, Marii Britanii şi Olandei.

    Premierul a susţinut că sunt puţine guverne care ţin pasul cu schimbările tehnologice ce permit accesul cetăţenilor şi companiilor la date de interes general, precum situaţia fondurilor publice şi funcţionarea administraţiei, arătând că, în opinia sa, aparatele administrative şi birocratice “mai degrabă” preferă să nu fie transparente.

    Conform şefului Guvernului, România a progresat în ceea ce priveşte facilitarea accesului la date, dar mai lent decât ar fi trebuit şi fără să existe un mare “entuziasm” din partea aparatului birocratic, proces care este însă ireversibil.

    “Marele avantaj al fiecărui pas înainte, chiar dacă paşii se fac încet, uneori şovăielnic, este că sunt paşi ireversibili. De fiecare dată când se deschide o nouă deschidere, o nouă spărtură în acest zid birocratic, cu siguranţă această deschidere nu poate fi adusă înapoi, iar dumneavoastră, slavă Domnului, sunteţi suficient de atenţi ca niciun guvern să nu schimbe după aceea, să se întoarcă la practici vechi care stopează transparenţa şi scopurile absolut legitime pe care dumneavoastră le promovaţi”, le-a mai spus premierul participanţilor la conferinţă.

  • Ernst & Young: Deficitul generat de măsurile fiscale propuse de guvern poate fi acoperit din economia subterană

    “Este cel mai îndrăzneţ set de măsuri fiscale de care am avut parte în ultimii 25 de ani, depăşind ca impact şi anvergură introducerea cotei unice din anul 2005. Sperăm ca acesta să se materializeze şi să nu reprezinte doar un subiect de discuţie pentru consultanţi şi presă pentru câteva săptămâni”, a declarat, într-un comunicat, Gabriel Sincu, director executiv, asistenţă fiscală şi juridică, EY România

    În opinia sa însă, cea mai dificilă întrebare la care trebuie să răspundă Guvernul este cu privire la sursele de acoperire a deficitului generat de aceste noi reguli.

    “Există acum suficiente resurse în zona de economie subterană, care ar putea acoperi cu succes gaura din bugetul de stat. Rămâne de văzut în ce măsură autorităţile vor reuşi să colecteze aceste resurse, având în vedere faptul că vorbim despre evaziunea fiscală, o nucă ce s-a dovedit aproape imposibil de spart în ultimii 25 de ani”, explică Sincu.

    Consultantul fiscal consideră că cea mai interesantă măsură pare să fie cea referitoare la eliminarea impozitului pe dividende, pe care o apreciază o adevărată surpriză pentru toată lumea.

    “La prima vedere, ideea este de salutat, dar întrebarea care se pune este în ce măsură aceasta va descuraja investiţiile în favoarea decapitalizării întreprinderilor. Totodată, având în vedere că noile reguli vor face total neatractive sistemele de PFA, se pune întrebarea dacă nu vor încuraja o nouă tendinţă în ceea ce priveşte evitarea taxelor salariale, revenindu-se la moda microîntreprinderilor de la începutul anilor 2000”, a adăugat Sincu.

    În altă ordine de idei, el crede că eliminarea impozitului pe dividende poate reprezenta o gură de oxigen pentru piaţa de capital, funcţionând ca un magnet pentru investitorii persoane fizice care vor cumpăra acţiuni în speranţa obţinerii de câştiguri din dividende ce vor fi neimpozabile.

    Guvernul intenţionează să elimine impozitul de 16% pe veniturile din dividende de la 1 ianuarie cu 2016, invocând evitarea dublei impuneri, ceea ce va duce la diminuarea comportamentului evazionist şi limitarea externalizării profitului, măsura fiind inclusă în proiectul noului Cod Fiscal.

    Finanţele estimează o scădere a încasărilor bugetare prin eliminarea impozitului de veniturile din dividende de 1,86 miliarde lei în 2016, concomitent cu o creştere încasărilor din TVA, contribuţii sociale şi venituri din salarii de 1 miliard de lei, ceea ce înseamnă o pierdere netă de 860 milioane lei în primul an de aplicare.

    “Urmează un proces de analiză şi dezbatere publică pe tema noilor acte normative. Sperăm ca în urma acestuia să reuşim să găsim un consens la nivelul tuturor jucătorilor din economie şi să putem avea începând de anul viitor un cod fiscal adaptat timpurilor pe care le trăim”, a concluzionat reprezentantul firmei de consultanţă şi audit.

    Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul proiect de Cod Fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei în patru ani, jumătate din sumă fiind însă recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor Guvernului.

    Scenariul publicat în nota de fundamentare a proiectul de Cod Fiscal arată un impact negativ brut de 16,4 milliarde lei în 2016, din care cea mai mare parte, respectiv 11,5 miliarde lei, va proveni din scăderea TVA cu patru puncte procentuale, de la 24% la 20%.

    Alte măsuri fiscale cu impact semnificativ propuse de Guvern sunt reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019 şi a cotei standard a taxei pe valoarea adăugată, de anul viitor, de la 24% la 20%, iar pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază la 9%.

    Cota standard de TVA ar urma să fie redusă în continuare, la 18%, din ianuarie 2018, conform calendarului redactat de Guvern.

    Documentul prevede reducerea cotei standard pentru toate bunurile şi serviciile de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, reducerea cotei de TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe de la 24% la 9% începând cu 1 ianuarie 2016 şi introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare, începând cu 1 ianuarie 2016.

    Ulterior, cota standard de TVA ar urma să fie diminuată de la 20% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2018.

    De asemenea, accizele la carburanţi şi alcool vor fi reduse începând cu anul viitor, iar ţiţeiul din producţia internă şi cafeaua, bijuteriile, confecţiile din blănuri şi autoturismele vor fi scoase din categoria produselor astfel taxate, prevede proiectul noului Cod Fiscal.

     

  • Apple vrea să înceapă producţia de maşini electrice în 2020, pentru a concura cu Tesla şi General Motors

    Atât Tesla, cât şi General Motors vizează lansarea în 2017 a unor maşini electrice care să ruleze mai mult de 200 de mile la o încărcare şi care să coste sub 40.000 de dolari.

    Echipa care lucrează la construirea unei maşini electrice sub brandul Apple este alcătuită din 200 de membri, compania căutând în continuare experţi în robotică şi producţia de baterii, potrivit surselor Bloomberg.

    Specialiştii din industria auto estimează că un producător cu experienţă în domeniu are nevoie de o perioadă de 5-7 ani pentru a crea un nou model de automobil.

    “Dacă începi de la zero, vorbim probabil de aproximativ zece ani. Un automobil presupune un dispozitiv tehnologic foarte complex”, a declarat Dennis Virag, preşedinte al Automotive Consulting Group.

    La începutul lunii februarie, producătorul american de baterii A123 Systems a dat în judecată gigantul IT pentru că a iniţiat “o campanie agresivă” pentru a-i convinge specialiştii să se angajaze la Apple.

    A123 a indicat că cinci dintre angajţii săi au plecat deja la Apple şi că, în plus, compania americană a încercat să atragă experţi în producţia de baterii de la LG Chem, Samsung Electronics, Panasonic, Toshiba şi Johnson Controls.

    “Apple dezvoltă în prezent o divizie de baterii pentru a concura pe acealşi sector precum A123”, se arată în plângerea înaintată unei instanţe judecătoreşti din SUA de către A123.

    De asemenea, Elon Musk, directorul executiv general al Tesla, a declarat că Apple încearcă să-i atragă angajaţii, oferindu-le bonusuri la semnătură în valoare de 250.000 de dolari şi creşteri salariale de 60% faţă de câştigurile de la Tesla.

    Industria producătoare de maşini presupune investiţii majore, costurile unei uzine de producţie putând urca până la peste 1 miliard de dolari. În aceste condiţii, Elon Musk, directorul executiv al producătorului de maşini electrice Tesla, a declarat anul trecut că este “foarte dificil” să creezi un nou model de automobil.

    Apple a înregistrat un profit record, de 18 miliarde de dolari, în primul trimestru al anului fiscal 2015 (octombrie-decembrie 2014), în urcare cu 38% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, în timp ce veniturile au avansat cu 30% la 74,6 miliarde de dolari faţă de 57,6 miliarde de dolari.

    Anul trecut, un alt gigant din IT, Google, şi-a anunţat intrarea pe segmentul auto, vizând încheierea unor parteneriate cu producători din industria auto, pentru crearea unor maşini autonome în câţiva ani.

  • Ponta, întrebat câte contracte a avut cu statul cumnatul său: Ce înseamnă stat? Cu Guvernul, niciunul!

    “Ce înseamnă statul ? Cu Guvernul, din câte ştiu eu, niciunul”, a răspuns Ponta întrebat, vineri, câte contracte a încheiat cu statul firma cumnatului său.

    Miercuri, Ponta a susţinut că, de când a preluat postul de prim-ministru, firma cumnatului său nu a mai participat la vreo licitaţie, dintr-un motiv pe care a susţinut de asemenea că nu îl cunoaşte.

    El a mai arătat atunci că, în momentul semnării de către cumantul său a contractului verificat de către procurori, respectiv 13 ianuarie 2012, el nu era prim-ministru, ci doar deputat şi lider PSD şi habar nu avea ce licitaţii sunt la Ministerul Mediului sau Primăria Comarnic, iar cumnatul său nu l-a întrebat sau consultat despre acest contract.

    Ponta a preluat funcţia de prim-ministru în mai 2012.

    Datele relevă însă că firma Grossmann Engineering Group, administrată de cumnatul premierului, a avut două contracte cu Consiliul Judeţean Suceava, prin Programul Operaţional Regional finanţat de Comisia Europeană, dar şi cu administraţii din Ialomiţa, Galaţi sau Prahova, contracte semnate în perioada 2007-2014, conform informaţiilor transmise, marţi, de către corespondenţii MEDIAFAX.

    De exemplu, pentru modernizarea Muzeului de Istorie al Sucevei, contractul de finanţare, în valoare de 60,67 milioane de lei, din care 42,67 de milioane de lei contribuţia UE, a fost semnat în martie 2014 de Ministerul Dezvoltării.

    De asemenea, presa a relatat că firma cumnatului lui Ponta a încheiat 25 de contracte care au beneficiat de finanţare publică, 12 dintre acestea având şi finanţare comunitară europeană, în valoare totală de aproximativ 105 milioane de lei (aproximativ 25 de milioane de euro). Contractele au fost încheiate atât înainte ca Ponta să preia mandatul de prim-ministru, cât şi după ce acesta a devenit şeful Guvernului, cu Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, Primăria Turnu Măgurele, Municipiul Mangalia (semestrul II 2012), oraşele Chitila şi Bechet (2013).

    Omul de afaceri Ilie Drăgan, director al SC Grossmann Engineering SRL, a fost reţinut procurorii de DNA Ploieşti, în dosarul fraudării de fonduri europene în care este arestat preventiv Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, acuzaţia fiind de participare la activitatea unui de grup infracţional, deturnare de fonduri europene şi evaziune fiscală.

    Herţanu a fost reţinut, alături de trei oameni de afaceri, cu acuzaţia obţinerii frauduloase a unui contract finanţat din fonduri europene pentru extinderea canalizării din Comarnic.

    În acelaşi dosar, deputaţii Sebastian Ghiţă şi Vlad Cosma şi preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, care au fost plasaţi sub control judiciar, sunt acuzaţi că i-ar fi sprijinit pe cei patru să obţină acest contract, punând presiune şi exercitând ameninţări asupra conducerii SC Hidro Prahova, firma Consiliului Judeţean care derula proiectul european, pentru ca societăţile respective să primească contractul, să obţină prelungiri ale termenelor prevăzute în acesta şi să primească ilegal bani în timpul derulării proiectului.

    SC Grossman Engineering Group SRL, în asociere cu SC Euroconstruct Trading 98 SRL, a obţinut contractul pentru extinderea lucrărilor de canalizare în oraşul Comarnic, lucrări în valoare de aproximativ 10 milioane de euro, realizate în baza unui proiect cu fonduri europene derulat de SC Hidro Prahova SA, societate constituită prin asocierea Consiliului Judeţean Prahova cu mai multe consilii locale din judeţ.

    Proiectul privind extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic a început în anul 2012 şi trebuia terminat anul trecut, termenul de finalizare fiind prelungit întrucât lucrările nu sunt gata, fiind oprite în decembrie 2014.

    Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, a fost asociat al SC Grossmann Engineering SRL alături de cetăţeanul german Grossmann Reinhold Karl şi de Liviu Munteanu, până în 7 mai 2014.

    În Adunarea Generală de la acea dată s-a decis ca părţile sociale deţinute de Iulian Herţanu şi reprezentând 59,97% din capitalul social să fie cesionate către Liviu Munteanu. De asemenea, Iulian Herţanu i-a cesionat părţi sociale reprezentând 0,01% din capitalul social şi cetăţeanului german Grossmann Reinhold Karl. În aceste condiţii, la SC Grossmann Engineering SRL au rămas asociaţi doar Grossmann Reinhold Karl şi Liviu Munteanu.

    Potrivit unor documente ale anchetatorilor, în prezent Iulian Herţanu este administrator al SC Grossmann Engineering SRL.

    Iulian Herţanu şi oamenii de afaceri Mihail Marian Coman, Vladimir Răzvan Ciorbă şi Liviu Munteanu au fost reţinuţi de procurorii DNA, marţi, fiind suspectaţi că firmele acestora au obţinut fraudulos contractul din fonduri europene pentru extinderea canalizării din Comarnic. Ulterior, magistraţii au emis mandate de arestare preventivă pentru Iulian Herţanu, Mihail Marian Coman şi Vladimir Răzvan Ciorbă. Liviu Munteanu, administrator al SC Grossman Engineering Group SRL din aprilie 2014, a colaborat cu anchetatorii, recunoscând faptele de care este acuzat, astfel că procurorii nu au mai cerut arestarea sa.

  • Gerul paralizează Statele Unite. Cascada Niagara a îngheţat parţial – VIDEO

    În prezent, 27 de state se află sub avertizare sau alertă de vânt rece, aceasta fiind una dintre cele mai reci perioade din ultimele decenii în zona curpinsă între Marile Lacuri şi Golful Mexic, relatează ABC News, în pagina electronică.

    În Chicago, temperaturile au scăzut sub zero grade în timpul nopţii, ajungând să fie resimţite între minus 20 şi minus 30 de grade Celsius din cauza vântului. Zonele din sud se confruntă şi ele cu temperaturi scăzute. În Kentucky, temperaturile au scăzut sub zero grade, fiind însoţite de un vânt rece.

    Temperaturile foarte scăzute au transformat zăpada în gheaţă, iar drumurile au devenit periculoase din cauza poleiului.

    Vremea ar urma să se răcească în continuare vineri, după care va urma o ameliorare.

    Temperaturile extrem de scăzute au determinat şi îngheţarea Cascadei Niagara, spre bucuria turiştilor, relatează CNN. “Nu am mai văzut-o aşa de mult, mult timp”, afirmă un vizitator.

    Cascada nu este tocmai îngheţată, deoarece apa curge în continuare sub gheaţa de la suprafaţă. Singurul moment în care apa a încetat să curgă complet a fost în 1848, din cauza unui îngheţ în amonte.

  • Spioni americani şi britanici au spart reţeaua celui mai mare producător de cartele SIM din lume: “Sunt tulburat şi îngrijorat că s-a întâmplat aşa ceva”

    Spargerea a fost realizată de o unitate comună formată din agenţi ai NSA (Agenţia pentru Securitate Naţională din Statele Unite) şi GCHQ (Cartierul general pentru comunicaţii al Guvernului britanic), potrivit unui document strict secret furnizat site-ului The Intercept de Edward Snowden. Acţiunea, detaliată într-un document din 2010 al GCHQ, oferă agenţiilor de supraveghere potenţialul de a monitoriza mari părţi din comunicaţiile prin telefonul mobil din lume, atât voce, cât şi date.

    Compania vizată de agenţiile de informaţii, Gemalto, este o firmă multinaţională implantată în Olanda, care produce cipuri folosite în telefoanele mobile şi în următoarea generaţie de carduri de credit. Printre clienţii săi se numără AT&T, T-Mobile, Verizon, Sprint şi circa 450 de furnizori de reţea wireless din lume. Compania operează în 85 de ţări şi are peste 40 de fabrici de producţie. Unul dintre cele trei sedii globale ale sale este în Austin, Texas, iar cea mai mare fabrică este în Pennsylvania.

    În total, Gemalto produce aproximativ două miliarde de cartele SIM pe an.

    Cu aceste chei criptografice furate, agenţiile de informaţii pot monitoriza comunicaţiile mobile fără să ceară sau să obţină aprobare din partea companiilor de telecomunicaţii şi a guvernelor străine. Deţinerea cheilor permite şi evitarea unui mandat sau unei interceptări, fără să lase vreo urmă în reţeaua wireless a furnizorului ale cărui comunicaţii sunt interceptate. Cheile criptografice le permit agenţiilor de informaţii să deblocheze şi orice comunicaţii criptate pe care le-au interceptat anterior, dar nu au avut capacitatea de a le decripta.

    Gemalto nu a ştiut că sistemele sale au fost penetrate şi că angajaţii săi sunt spionaţi. “Sunt tulburat, destul de îngrijorat că s-a întâmplat aşa ceva”, a declarat Paul Beverly, vicepreşedinte executiv al Gemalto, pentru The Intercept. “Cel mai important pentru mine este să înţeleg exact cum a fost posibil aşa ceva, astfel încât să putem lua măsurile necesare pentru a ne asigura că acest lucru nu se mai întâmplă şi pentru a fi siguri că nu există un impact asupra operatorilor de telefonie pe care i-am servit cu încredere timp mulţi ani”, a precizat el.

    “Este incredibil. Incredibil”, a declarat Gerard Schouw, parlamentar olandez din partea partidului de opoziţie D66, atunci când a fost informat despre activităţile agenţiilor de spionaj. “Nu vrem ca servicii secrete din alte ţări să facă aşa ceva”, a declarat Schouw. El a adăugat că el şi alţi parlamentari vor cere Guvernului olandez să ofere o explicaţie oficială şi să clarifice dacă serviciile de informaţii ale ţării erau la curent cu interceptarea Gemalto, al cărei sediu general se află la Amsterdam.

  • Dobânda anuală efectivă la împrumuturile mai mici de 2.000 de lei poate ajunge până la 7.000%

    Instituţiile financiare nebancare acordă credite de valori mici pe termen scurt doar cu cartea de identitate a clientului şi un extras de cont şi percep dobânzi anuale efective de până la 7.000%, respectiv o dobândă de peste 1% pe zi.

    Un client care împrumută 1.000 de lei pe termen de cinci zile va returna creditorului suma de 1.060 de lei, însemnând 60 de lei în plus faţă de suma acordată, adică o dobândă anuală efectivă (DAE) de 6.936%.

    Un client care împrumută 1.000 de lei pe termen de 45 de zile va returna creditorului suma de 1.540 de lei, adică 540 de lei în plus faţă de suma acordată, adică un DAE de 3.219%.

    De cealaltă parte, instituţiile financiare nebancare susţin că microcreditele reprezintă soluţii pentru nevoi financiare mici şi urgente şi încurajează creditarea responsabilă, aliniată cu capacitatea de rambursare a fiecăruia. 

    “Nu recomandăm solicitarea unui microcredit pentru nevoi de tipul vacanţelor lungi, reparaţiilor majore ale casei, achiziţie de electrocasnice mari. Aceste nevoi se acoperă cu soluţii de finanţare acordate pe termen lung (cel puţin 12 luni) şi, deci, cu rate lunare reduse. De asemenea, pentru a evita îndatorarea excesivă, nu poti solicita încă un credit dacă precedentul credit nu este rambursat. Un microcredit poate fi util pentru o urgenţă medicală minoră sau atunci când trebuie reparate fie instalaţia de încălzire, fie aerul conditionat, fie autoturismul, fie instrumentele care permit desfăşurarea activităţii profesionale (calculator, imprimanta, scule pentru construcţii). Un microcredit este util atunci când vrei să faci un cadou persoanelor dragi, iar ocazia nu poate aştepta până când vei primi salariul sau banii pe lucrarea în derulare”, susţin oficialii Ferratum S.R.L.

    Dobânda anuală efectivă exprima sub forma procentuală costul anual al unui credit. Acesta este un concept impus prin lege, cu scopul de a permite consumatorilor să compare uşor costul creditelor.

    Potrivit ZF, grupul britanic Provident, cel mai mare IFN pe piaţa creditelor pe termen scurt, are 314.000 clienţi activi în România şi Bulgaria. Provident Financial este specializată pe credite de mică valoare acordate direct la domiciliul clientului, cu plata săptămânală a ratei, iar dobânda anuală efectivă ajunge la 90%. La un credit de 5.000 de lei clientul plăteşte înapoi după 68 de săptămâni 7.400 de lei, iar dacă optează pentru serviciul de gestionare la domiciliu suma rambursată urcă la 10.500 de lei. În cazul unei bănci, suma totală de plată pentru un credit de 5.000 de lei pe un an este de 5.300 de lei. Dobânda efectivă porneşte în cazul băncilor de la 11% pe an.

    “În ultimii ani, ideea de a oferi mici împrumuturi oamenilor săraci a devenit o marotă a lumii dezvoltate, lăudată ca formula îndelung visată de a-i propulsa şi pe cei mai defavorizaţi către un standard de viaţă mai bun. Doar că dobânzile practicate o aseamănă tot mai mult cu cămătăria, dezgolind-o de aspectul caritabil”, spunea anterior  Neil Macfarquhar, în New York Times în urmă cu patru ani, când publicaţia americană, preluată la acea vreme de Business Magazin, analiza discursul lui Muhammad Yunus, economistul pionier în domeniul microcreditării, care i-a împrumutat pe săracii Bangladeshului şi a câştigat în 2006 un premiu Nobel pentru asta: “Noi am creat microcreditele ca să luptăm cu rechinii creditelor, nu ca să încurajăm noi rechini ai creditelor”. Creditele de valoare redusă, dar cu dobânzi mari au câştigat sute de mii de clienţi în România şi, dacă privim înspre cifrele raportate oficial, criza economică n-a făcut decât să le stimuleze.

  • Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea, audiat la DNA în dosarul “Gala Bute”

    Tudor Breazu este arestat preventiv pentru presupuse fapte de corupţie, în dosarul “Gala Bute”, în care Elena Udrea este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului sportiv şi de luare de mită.

    Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a fost audiat marţi la DNA, în dosarul “Gala Bute”, în care este urmărit penal pentru trafic de influenţă, fiind arestat la domiciliu.

    La DNA a fost, marţi, şi senatorul PSD Ion Ariton, fost ministru al Economiei, acesta fiind anunţat că este inculpat în dosarul “Gala Bute” şi că are interdicţie să părăsească ţara, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare. Senatul a aprobat, pe 12 februarie, solicitarea de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva parlamentarului.

    În acest caz este este urmărită penal pentru luare de mită şi fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii (CNI) Ana Maria Topoliceanu, care ar fi primit bani de la administratorul unei firme, potrivit unor documente ale DNA obţinute exclusiv de MEDIAFAX.

    Conform sursei citate, Topoliceanu ar fi primit mită pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea persoanei care i-a dat banii, în baza contractelor încheiate cu Compania Naţională de Investiţii.

    “La un moment dat, nu reţin perioada, cred că în 2011, Lungu Ştefan mi-a spus că a vorbit cu Udrea Elena, care i-a spus că poate să ia pentru ea o sumă de bani de la firma Consmin SA, care avea lucrări la Compania Naţională de Investiţii şi că i-a spus să ia legătura cu mine ca să stabilim condiţiile în care va fi remisă această sumă. Conform acestei discuţii, banii urmau să fie luaţi pentru ministrul Elena Udrea. (…) Nu îmi mai amintesc cu exactitate, dar cel mai probabil am vorbit cu Elena Udrea despre modalitatea în care urmau să fie transferaţi aceşti bani şi ea mi-a spus să îi iau prin intermediul societăţii administrate de Breazu Tudor, zis Cici, un prieten comun. Numele societăţii administrate de Breazu Tudor este Ekaton Consulting SRL”, potrivit declaraţiei date de Topoliceanu în faţa anchetatorilor, redată în referatul privind propunerea de arestare preventivă a lui Tudor Breazu, în dosarul Gala Bute.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) arată că Topoliceanu a făcut aceste declaraţii la un moment la care nu avea nicio calitate procesuală, nefiind desfăşurate activităţi procesuale care să o privească.

    Tot în referatul privind propunerea de arestare preventivă a lui Tudor Breazu, obţinut de MEDIAFAX, se arată că firmele care executau lucrări finanţate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului condus de Elena Udrea depindeau de “bunăvoinţa” persoanelor cu funcţii de conducere din instituţie pentru a evita intrarea în incapacitate de plată din cauza întârzierii decontărilor.

    În acest context, în perioada 2010 – 2011, Tudor Breazu le-ar fi ajutat pe Elena Udrea şi pe Ana Maria Topoliceanu, directorul Companiei Naţionale de Investiţii, să primească 300.000 de lei de la Dragoş Marius Botoroagă, administratorul SC Consmin SA, scopul mitei fiind de a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societate în baza contractelor încheiate cu Compania Naţională de Investiţii.

    După ce Compania Naţională de Investiţii făcea plăţile către firma lui Botoroagă, acesta dispunea transferul a aproximativ 10 la sută din suma încasată către Ştefan Lungu, pe atunci consilierul personal al Elenei Udrea, prin societatea controlată de acesta – Last Time Studio SRL, în baza unor contracte de consultanţă fictive, se mai arată în documentul citat.

    În acest mod s-ar fi realizat cinci plăţi în valoare de 335.486 de lei, bani din care Lungu i-ar fi transferat lui Tudor Breazu, prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, în baza altor contracte de consultanţă fictive, sumele de 209.762 de lei, prin patru transferuri bancare, şi de 90.000 de lei, în numerar, spun procurorii.

    O parte a acestor sume i-ar fi fost înmânată în numerar Anei Maria Topoliceanu, care le-ar fi predat Elenei Udrea, mai spun procurorii, precizând că diferenţa a fost folosită de Breazu pentru a plăti cheltuieli ale celor două.

    Potrivit anchetatorilor, Breazu a achitat mai multe servicii de care ar fi beneficiat direct Elena Udrea, respectiv contravaloarea cazării pentru o vacanţă petrecută la hotelul Danai Beach Resort din Grecia, în perioada 2 – 5 septembrie 2011, şi costurile petrecerii organizate cu ocazia zilei de naştere a acesteia, la data de 26 decembrie 2012, la Hotelul Orizont din Predeal, în sumă de 12.999 de lei.

    Sumele primite ar fi fost folosite şi pentru plata unor excursii făcute de Breazu cu Topoliceanu: la Florenţa, în perioada 19 – 22 mai 2011 (cazare 9.462 lei, plus avion 4.468 de lei), la Mykonos – Grecia, în perioada 6 – 11 iulie 2011 (cazare 16.530 de lei şi avion 9.354 de lei), şi la Paris, în perioada 30 septembrie – 4 octombrie 2011 (avion 5.406 de lei).

    De asemenea, Breazu ar fi achitat deplasările lui Topoliceanu la Frankfurt, în perioada 30 noiembrie – 2 decembrie 2011 (cazare 2.283 de lei), sau ale unor membri ai familiei sale la Viena , în perioadele 24 – 28 august 2011 (cazare 4.530 de lei şi avion 5.800 de lei) şi 24 octombrie – 1 noiembrie 2011 (cazare 8.876 de lei plus avion 5.652 de lei), spun procurorii.

    Anchetatorii mai notează că, din declaraţia Anei Maria Topoliceanu, rezultă că sumele primite de la SC Consmin SA ajungeau în patrimoniul Elenei Udrea.

    În dosarul “Gala Bute” sunt arestaţi preventiv Tudor Breazu, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja şi primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă. Fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt cercetaţi în arest la domiciliu.

    DNA a obţinut avizul Camerei Deputaţilor pentru arestarea Elenei Udrea în dosarul “Gala Bute”, aceasta fiind ulterior arestată în dosarul “Microsoft”. În prezent, Elena Udrea este cercetată în arest la domiciliu în acest dosar.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avizat, miercuri, o nouă cerere DNA de arestare preventivă a Elenei Udrea pentru noi acuzaţii în dosarul “Gala Bute”.

  • Contribuabilii au câştigat 480 de procese intentate ANAF pentru stabilirea eronată a obligaţiilor

    Anul trecut, instanţele s-au pronunţat pe fond în 1.247 de cauze având ca obiect deciziile structurilor ANAF de soluţionare a contestaţiilor.

    “Instanţele s-au pronunţat asupra legalităţii si temeiniciei obligării contribuabililor la plata debitelor şi conformarea faţă de măsurile stabilite de organele fiscale si menţinute de către structurile de soluţionare a contestaţiilor, hotărând că suma de aproape 400 milioane de lei, în 734 de cazuri, a fost corect stabilită în sarcina contribuabililor, în timp ce pentru suma de peste 110 milioane de lei, în 483 de cazuri, au dat câştig de cauză contribuabililor. Pentru suma de 13 milioane de lei instanţele au pronunţat, în 30 de cazuri, alte soluţii”, arată ANAF, într-un comunicat.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin structurile specializate de soluţionare contestaţii, a verificat anul trecut peste 7.800 de dosare, cu o sumă totală contestată de aproape 1,5 miliarde lei, privind acte administrativ fiscale.

    “Procentual, soluţiile emise de către structurile de soluţionare a contestaţiilor, pe sume, reprezintă: 52,83% respingere, 5,51% desfiinţare, 6,83% admitere si 35,83% alte soluţii”, arată ANAF.

    În categoria “alte soluţii” se regăsesc anularea actelor administrativ fiscale, lipsa competenţei de soluţionare a contestaţiilor, renunţarea de către contribuabil la contestaţie, precum si suspendarea soluţionării cauzei pe cale administrativă de atac.

  • Atleta etiopiană Genzebe Dibaba a stabilit un record mondial la 5.000 de metri în sală

    Precedentul record, de 14 minute, 24 de secunde şi 37 de sutimi îi aparţinea din data de 18 februarie 2009 tot unei sportive din Etiopia, Meseret Defar.

    Dibaba deţine în prezent recordurile în sală la 1.500 m, 3.000 m. şi 5.000 m, fiind prima femeie care reuşeşte o astfel de triplă.