BusinessMagazin

Author: adison

  • O tânără de 29 de ani a făcut înconjorul lumii pentru a găsi frumuseţea adevărată. Toţi străinii o dau acum exemplu

    În urmă cu doi ani, Mihaela Noroc a renunţat la jobul ei pentru a călători în jurul lumii. Tânăra de 29 de ani şi-a propus să fotografieze femei frumoase din cât mai multe ţări, pentru a realiza un atlas al frumuseţii.

    De-a lungul călătoriilor sale, ea a fotografiat sute de femei în mediul lor natural, de la localnice din pădurea amazoniană până la tinere din marile capitale europene.

    Datorită faptului că vorbeşte cinci limbi străine, Mihaela Noroc spune că i-a fost uşor să se înţeleagă cu oamenii pe care i-a întâlnit. “Uneori am doar 30 de secunde pentru a realiza un portret, deoarece se întâmplă să întâlnesc o persoană interesantă pe stradă. În alte cazuri petrec şi ore întregi pentru asta, după ce am găsit modelul pe o reţea socială”, povesteşte Mihaela Noroc.

    Ea mai spune că femeile pe care le prezintă în “Atlasul Frumuseţii” au reacţionat diferit atunci când le-a propus să facă parte din acest proiect. Unele au fost fericite, în timp ce altele au fost greu de convins să se lase fotografiate. “Faptul că sunt şi eu femeie a ajutat foarte mult. Însă, la început, am fost foarte agitată şi am luat foarte personal toate refuzurile primite”, mai spune Mihaela Noroc.

    Potrivit CNN, Mihaela Noroc şi-a cheltuit toate economiile pentru realizarea acestui proiect, care a presupus călătorii ale acesteia în 37 de ţări. De asemenea, ea speră să poată să strângă fondurile necesare pentru a continua proiectul “Atlasul Frumuseţii”. “Pot spune cu certitudine că frumuseţea există peste tot, şi nu depinde de cosmetice, bani, rasă sau statut social. Este vorba de fi cât mai natural”.

    Proiectul “Atlasul Frumuseţii” este prezentat de postul american de ştiri CNN, de publicaţia franceză Le Figaro, de site-ul american Business Insider, de site-ul de divertisment boredpanda.com şi de cotidianul britanic Daily Mail

  • Sebastian Ghiţă, Vlad şi Mircea Cosma contestă controlul judiciar dispus de procurorii DNA

    Cererile lui Vlad şi Mircea Cosma sunt analizate vineri de magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    Plângerea împotriva controlului judiciar depusă de Sebastian Ghiţă urmează să fie analizată de judecătorii de la instanţa supremă în 24 februarie.

    Deputatul Sebastian Ghiţă, deputatul Vlad Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, omul de afaceri Mihail Coman şi omul de afaceri Liviu Munteanu se află sub control judiciar în dosarul fraudării de fonduri europene în care cumnatul premierului Victor Ponta, Iulian Herţanu, este arestat preventiv alături de omul de afaceri Vladimir Ciorbă.

    Herţanu şi Ciorbă au contestat măsura arestului preventiv, magistraţii ICCJ urmând să dezbată cererile lor în 27 februarie.

    În acelaşi dosar, joi seară a fost reţinut omul de afaceri Ilie Drăgan, director al SC Grossmann Engineering SRL, firmă despre care procurorii susţin că a obţinut şi decontat fraudulos fonduri europene în proiectul de la Comarnic. El va fi prezentat vineri cu propunere de arestare preventivă judecătorilor de la ICCJ.

    Potrivit DNA, pentru a obţine contractul cu SC Hidro Prahova, firma la care Consiliul Judeţean Prahova este acţionar majoritar, Iulian Herţanu, Mihail Marian Coman, Vladimir Răzvan Ciorbă şi Liviu Munteanu, au fost sprijiniţi de deputaţii Sebastian Ghiţă, Vlad Cosma şi de preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma.

    Conform procurorilor, în perioada 2011 – 2015, preşedinte Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, fost preşedinte al filialei judeţene a PSD, a făcut demersuri (intervenţii pentru numirea în funcţii a unor persoane, obţinerea de informaţii confidenţiale – activităţi derulate direct sau prin intermediul consilierilor săi personali) la funcţionari ai S.C. Hidro Prahova şi a exercitat presiuni (ameninţări cu privire la înlocuirea din funcţie) asupra directorului general al societăţii, pentru ca aceştia să atribuie ilegal asocierii S.C. Grossmann Engineering Group SRL – S.C. Euroconstruct Trading 98 SRL contractul de lucrări pentru extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic. De asemenea, Mircea Cosma a făcut presiuni pe durata derulării contractului pentru prelungirea termenelor de execuţie şi efectuarea ilegală de plăţi.

    Deputatul de Prahova Sebastian Ghiţă şi fiul lui Mircea Cosma, deputatul PSD Vlad Cosma, sunt acuzaţi că ar fi intervenit pentru numirea în funcţii a unor persoane, obţinerea de informaţii confidenţiale la nivelul unor funcţionari ai S.C. Hidro Prahova SA şi ar fi exercitat intervenţii asupra directorului general al acestei firme, pentru ca, prin prisma atribuţiilor de serviciu pe care aceştia le aveau, să determine atribuirea nelegală a contractului de la Comarnic către asocierea S.C. Grossmann Engineering Group SRL – S.C. Euroconstruct Trading 98 SRL. De asemenea, cei doi deputaţi sunt acuzaţi că au făcut intervenţii şi pe parcursul derulării contractului, pentru prelungirea termenelor de execuţie şi efectuarea ilegală a plăţilor.

    “Scopul grupului infracţional astfel format şi sprijinit a fost atins, urmărirea penală făcută până la acest moment relevând: deturnarea din cadrul proiectului şi însuşirea în interes propriu, de către membrii grupului, a sumei totale de 7.797.410 de lei (bani ridicaţi în numerar din conturi ale persoanelor juridice şi fizice, reprezentând 54% din totalul sumelor care au fost identificate ca fiind achitate de S.C. Grossmann Engineering Group, către «partenerii» la care se pretinde că au fost subcontractate lucrări), sustragerea de la plata către stat, prin practici evazioniste, a sumei de 2.515.293 de lei ( din care 1.509.176 lei reprezentând TVA şi 1.006.117 de lei reprezentând impozit pe profit)”, arăta DNA.

    Proiectul privind extinderea reţelei de canalizare la Comarnic, în valoare de aproximativ zece milioane de euro, avea termen de finalizare februarie 2014, însă lucrările, care nu au fost finalizate, au fost sistate la sfârşitul anului trecut.

  • OSCAR 2015: Detalii şi fapte insolite despre premiile Oscar

    3,85 este greutatea, în kilograme, a unei statuete Oscar, care are o înălţime de 34 de centimetri.

    3.400 este numărul de locuri din Dolby Theatre (fostul Kodak Theatre), unde gala premiilor Oscar este organizată în fiecare an, începând din 2002.

    1929 este anul primei ediţii a premiilor Oscar, la doi ani după înfiinţarea Academiei de film americane – The Academy of Motion Picture Arts and Sciences.

    1.500 este numărul jurnaliştilor şi angajaţilor din mass-media acreditaţi la Oscar.

    300 este numărul fericiţilor câştigători, aleşi prin tragere la sorţi, ai locurilor de lângă covorul roşu pe care vor defila celebrităţile.

    24 este numărul categoriilor de premii – cu excepţia celor pentru întreaga carieră -, însă pot exista mai mulţi câştigători în cadrul unei singure categorii.

    37 este recordul selecţiilor la categoria cel mai bun film străin, deţinut de Franţa. 14 este recordul de premii Oscar obţinute la categoria “cel mai bun film străin”, deţinut de Italia. Franţa se situează pe locul al doilea, cu 12.

    20 este recordul de nominalizări la Oscar, deloc de invidiat, deţinut de inginerul de sunet Kevin O’Connell, care nu a obţinut niciodată acest trofeu.

    Kathleen Kennedy şi Steven Spielberg sunt producătorii cu cele mai multe nominalizări la Oscar (“la categoria cel mai bun film”), fiecare cu opt selecţii.

    Persoana care a câştigat cele mai multe premii Oscar este Walt Disney, cu 22 de trofee (22 competitive şi 4 onorifice), fiind de asemenea cel care a câştigat cele mai multe premii ale Academiei într-un an – 4. De asemenea, femeia care a câştigat cele mai multe premii Oscar este designerul de costume Edith Head, cu opt trofee.

    12 este recordul nominalizărilor la categoria celui mai bun regizor, deţinut de William Wyler.

    John Ford deţine recordul pentru cele mai multe Oscaruri obţinute pentru regie – 4.

    Kathryn Bigelow este prima femeie premiată cu Oscar pentru regie – în 2010, pentru “The Hurt Locker”.

    14 este recordul nominalizărilor obţinute de un film, deţinut ex-aequo de “Totul despre Eva” (1951) şi “Titanic” (1998).

    11 este recordul premiilor Oscar câştigate de un film, deţinut la egalitate de “Ben-Hur”, “Titanic” şi “Stăpânul Inelelor: Întoarcerea Regelui”.

    “The Lord of the Rings: The Return of the King” (2003) este şi filmul cu cele mai multe premii în toate categoriile la care a fost nominalizat – 11.

    Trei filme au primit cvintetul de mari trofee Oscar – “cel mai bun lungmetraj”, “cel mai bun regizor”, “cel mai bun rol principal masculin”, “cel mai bun rol principal feminin”, “cel mai bun scenariu adaptat/ original”: “It Happened One Night” (1934), “Zbor deasupra unui cuib de cuci/ One Flew Over the Cuckoo’s Nest” (1975), “Tăcerea mieilor/ The Silence of the Lambs” (1991).

    10 ani este vârsta celei mai tinere actriţe care a obţinut vreodată un premiu Oscar: Tatum O’Neal, în 1974. O’Neal deţine recordul şi pentru cel mai tânăr câştigător de Oscar în toate categoriile. Justin Henry este cel mai tânăr nominalizat la premiul Oscar – la vârsta de 8 ani, pentru rolul din filmul “Kramer contra Kramer” (1979).

    Gloria Stuart a fost cea mai în vârstă nominalizată la Oscar, la 87 de ani, pentru rolul din “Titanic” (1997), în timp ce cel mai în vârstă câştigător al unui Oscar este Christopher Plummer (82 de ani, în 2012, pentru rolul din “The Beginners”).

    6 ani este vârsta celei mai tinere actriţe care a obţinut un premiu Oscar onorific – Shirley Temple, în 1935, în timp ce actorul Eli Herschel Wallach a fost cel mai în vârstă premiat cu un Oscar onorific, la 94 de ani, în 2010.

    Cea mai tânără nominalizată în categoria “rol principal feminin” este Quvenzhané Wallis, 9 ani, pentru “Beasts of the Southern Wild”, iar cea mai în vârstă este Emmanuelle Riva, 85 de ani, pentru “Amour”.

    “Avatar” şi “Up” au fost primele pelicule 3D nominalizate la Oscar pentru cel mai bun film, în 2009, în timp ce “The Lord of the Rings: The Return of the King” (2003) a fost primul film fantasy premiat cu Oscar.

     

  • România, pe primul loc în ECE în funcţie de perspectivele economice pe şase luni

    În ianuarie, indicele privind aşteptările analiştilor pentru economia românească se situa la 22,7 puncte, al patrulea cel mai scăzut punctaj din regiune.

    În ceea ce priveşte percepţia experţilor financiari asupra stării actuale a economiei, România se află pe poziţia a doua, după Polonia, cu un punctaj de 28 puncte, în urcare cu 9,7 puncte faţă de ianuarie.

    Pentru întreaga regiune, indicele aşteptărilor economice pe şase luni a urcat în februarie cu 14,2 puncte, la 39,3 puncte, iar indicele care măsoară percepţia asupra economiei actuale a avansat cu 13,1 puncte, la 21,4 puncte.

    Regiunea Europa Centrală şi de Est include, în sondajul ZEW, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Turcia.

    În privinţa zonei euro, analiştii anticipează o revenire a economiei pe termen scurt, indicatorul urcând cu 19,2 puncte, la 51,4 puncte.

    La studiul efectuat în intervalul 2-16 februarie au participat 66 de analişti, dintre care 12 din Turcia.

  • Fostul preşedinte al ANSVSA Marian Zlotea şi 14 foşti angajaţi, trimişi în judecată de DNA

    În perioada octombrie 2009 – mai 2010, Marian Zlotea, fost secretar general adjunct în PDL, în calitate de preşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentalor (ANSVSA), ar fi constituit, împreună cu şefii direcţiilor sanitare veterinare (DSVSA) Bucureşti şi Ilfov, un grup infracţional organizat în scopul de a obţine, direct şi prin intermediul subalternilor, foloase necuvenite, prin folosirea abuzivă a funcţiilor deţinute, de la agenţii economici pe care îi controlau, potrivit procurorilor.

    Concret, fostul preşedinte al ANSVSA, în repetate rânduri, a determinat conducerea DSVSA Bucureşti, respectiv pe Doina Lupu, fost director coordonator, şi pe Marius Hofman, fostul adjunct al acesteia, să abuzeze de funcţiile deţinute pentru procurarea produselor alimentare necesare unor activităţi precum atragere a alegătorilor cu pomeni electorale, susţinerea unor evenimente, asigurarea protocolului ANSVSA, dar şi al altor instituţii.

    Zlotea cunoştea, potrivit anchetatorilor, faptul că, la rândul lor, şefii DSVSA Bucureşti îşi determină subalternii să se folosească de calitatea de inspector pentru a procura aceste produse de la agenţii economici pe care îi autorizau şi controlau.

    În aceeaşi perioadă, Marian Zlotea ar fi condiţionat menţinerea pe funcţii şi păstrarea locului de muncă la DSVSA Bucureşti a inspectorilor din cadrul Serviciului Inspecţie şi Control şi Serviciului Igienă Veterinară de plata unei sume lunare în cuantum de 3.000 lei de către fiecare inspector, reprezentând o cotizaţie lunară pentru PDL, plată ce s-a efectuat în perioada ianuarie – mai 2010.

    Procurorii îl mai acuză pe Zlotea că, în perioada noiembrie – decembrie 2011, a pretins suma de 143.000 de lei, de la administratorul unor supermarketuri, pentru a favoriza şi a proteja magazinele respective de controalele DSVSA judeţene şi DSVSA Bucureşti. El ar fi primit mita cu ajutorul lui Marius Hofman şi Dionisie Căileanu, care era administrator al unor societăţi comerciale, disimulat, prin încheierea a două contracte fictive de prestări servicii.

    Anchetatorii mai arată că, în intervalul 2009 – mai 2010, în repetate rânduri, Doina Lupu, Marius Hofman şi Mădălina Podosu, fost director coordonator al DSVSA Ilfov, au pretins şi au primit bani sau alte foloase necuvenite ori au acceptat promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau îndeplinirea unui act contrar privitor la îndatoririle de serviciu, cu ocazia controalelor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor sau în afara acestor controale efectuate la agenţii economici de pe raza municipiului Bucureşti.

    De asemenea, ei au primit/ au acceptat promisiunea de bunuri necuvenite, în scopul de a-şi trafica influenţa, intervenind în actul de control al unor subalterni, determinându-i pe aceştia să nu aplice sancţiuni ori să aplice amenzi în cuantum minim unor agenţi economici din municipiul Bucureşti, mai spun procurorii.

    În acelaşi mod au procedat şi Iulian Hofman şi Robert Bejan, inspectori ai DSVSA Bucureşti, în perioada 2008 – mai 2010, potrivit DNA.

    De asemenea, în perioada 2008 – iunie 2010, inculpaţii Andreea Hofman (fostă Iancu), Gabriela Macarie, Bogdan Porumbel, Elena Drăghici, Ciprian Stanciu, Aurica Mitrana, Aida-Gabriela Păuna, Ionica Sfetcu şi Maria Dulgheriu, în calitate de inspectori la DSVSA Bucureşti, în repetate rânduri, cu ocazia controalelor efectuate sau în afara acestor controale, dar în legătură cu funcţia şi îndatoririle de serviciu, au pretins şi au primit bani şi bunuri necuvenite de la principalele supermarketuri din ţară sau alţi agenţi economici, pentru a îndeplini sau a nu îndeplini un act privitoare la atribuţiile de serviciu.

    În cauză, a fost dispusă instituirea măsurii sechestrului asupra mai multor imobile şi sume de bani ce aparţin inculpaţilor.

    Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Bucureşti cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

  • Prefectul de Suceava, Florin Sinescu, reţinut pentru abuz în serviciu şi alte infracţiuni

    ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE

  • Germania nu este destul de puternică să-l influenţeze pe Putin

    “A existat un moment în care Moscova era pregătită să revină la «formatul Geneva», care reuneşte Rusia, Ucraina, Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE). De ce nu s-a întâmplat acest lucru?“, a declarat Sikorski într-un interviu pentru postul polonez de televiziune, citat de Deutsce Welle, scrie Ukrinform.

    “Eu cred că acest lucru a fost o greşeală din partea ucrainenilor”, a continuat fostul ministru polonez de Externe.

    În opinia sa, “formatul Geneva” este mai potrivit pentru soluţionarea crizei ucrainene, iar în cadrul “formatului Normandia” – din care fac parte preşedinţii rus Vladimir Putin, ucrainean Petro Poroşenko, francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel – iniţiativele de pace sunt promovate de către Germania şi Franţa.

    “Ar trebui să-i fim recunoscători cancelarului german Angela Merkel pentru faptul că-şi foloseşte relaţia cu preşedintele (rus Vladimir) Putin în activităţi de menţinere a păcii”, a continuat Sikorski.

    “Însă, Germania nu este suficient de puternică să influenţeze comportamnetul lui Putin”, a subliniat preşedintele Dietei poloneze.

    În opinia sa, se apropie momentul în care Occidentul va înţelege că negocierile cu Rusia sunt inutile.

    “Depinde de ceea ce va face Rusia”, a apreciat Sikorski, subliniind că, “dacă va începe asaltul asupra oraşului Mariupol, se va clarifica totul”.

  • Cel mai celebru makeup artist din lume, care s-a ocupat de toate vedetele, a împlinit 25 de ani

    Mai sunt apoi produsele care au schimbat lumea dar au fost foarte repede înlocuite de altele mai noi, mai bune şi mai performante: calculatoarele produse de Apple, sistemul de operare Windows produs de Microsoft, browserul Netscape Navigator şi multe altele.

    Produsele care aduc schimbări majore dar reuşesc să se reinventeze pentru a rămâne în pas cu lumea sunt cu adevărat rarităţi. Unul dintre aceste produse, Photoshop, aniversează săptămâna aceasta 25 de ani de viaţă. Photoshop, un program de editare a imaginilor, a fost dezvoltat încă de pe vremea în care oamenii foloseau încă aparate cu film şi le developau pentru albumele foto. Nu a doar supravieţuit, ci a fost perfecţionat încontinuu, devenind astăzi cel mai cunoscut make-up artist al vedetelor din lumea întreagă.

    Photoshop şi-a câştigat, alături de nume precum Google sau Xerox, dreptul de a fi folosit ca un verb. A fost folosit de-a lungul timpului pentru nenumărate lucruri, precum “aranjarea” unor poze din vacanţă sau transformarea femeilor în imagini perfecte pentru primele pagini ale revistelor.

    În ultimii ani, Photoshop pare să fie, pentru prima oară, lăsat în urmă. Dacă până la începutul revoluţiei social media foloseam programul pentru orice modificări ale unei poze, astăzi lumea foloseşte mai mult Instagram sau Snapchat.

    “Atunci când am preluat conducerea, în 2010, am înţeles că dezvoltarea companiei noastre nu este în ton cu ceea ce se întâmplă în jurul nostru”, povesteşte David Wadhwani, directorul diviziei de software din cadrul Adobe. “Expresivitatea vizuală câştiga teren. Afacerea noastră era una solidă, dar nu creştea în ritmul necesar.”

    Compania a decis astfel să îşi asume riscuri şi să reinventeze Photoshop, dezvoltând variante simplu de utilizat şi prietenoase cu mediul mobil. Dacă va avea succes, acţiunea celor de la Adobe ar putea inspira şi alte companii, una dintre acestea fiind chiar Microsoft. Modelul Adobe ar putea servi ca un ghid către mediul mobil pentru programele care s-au dezvoltat de-a lungul timpului pentru platforme de PC.

    Photoshop a început să se reinventeze încă din 2011, atunci când a început să ofere accesul lunar la aplicaţie pentru 10 dolari. În mod uzual, o licenţă de Photoshop pentru uz personal ajungea până la 700 de dolari. Astfel, cei de la Adobe par să fi găsit cheia succesului: există deja peste 3,5 milioane de abonaţi, iar veniturile anuale se apropie de 3 miliarde de dolari, ameninţând recordul de 3,4 miliarde stabilit în 2010. “Scopul nostru este ca sute de milioane de oameni să beneficieze de tot ceea ce Photoshop are de oferit”, a declarat David Wadhwani.

  • Oficial ucrainean: Rusia a trimis patru convoaie cu echipament militar în Donbas

    “Patru convoaie cu furnituri, provenind din Rusia, au fost văzute în ultimele 24 de ore” în Donbas, a scris într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook Dmitro Timciuk, directorului unui grup ucrainean care monitorizează mişcările militare în conflictul armat din estul ţării.

    În cele patru convoaie se află, între altele, “55 de unităţi de transport, 28 de vehicule militare – inclusiv tancuri, vehicule blindate de luptă şi piese autopropulsate de artilerie”, precizează Timciuk.

    El acuză Rusia că şi-a intensifica acţiunile de susţinere cu resurse şi material militare – atât cu oameni, cât şi cu armament şi echipament militar – a insurgenţilor proruşi, în pofida armistiţiului intrat în vigoare între beligeranţi duminică.

     

  • Evaluarea şefilor din TVR: Cristian Zgabercea şi Claudiu Lucaci vor fi în continuare manageri

    Consiliul de Administraţie (CA) al Societăţii Române de Televiziune (SRTv) a decis, în luna noiembrie 2014, să demareze procedurile pentru evaluarea personalului de management şi a personalului de execuţie din Televiziunea Română.

    Astfel, într-o primă etapă a fost evaluat managementul din TVR, iar, într-o a doua etapă, este evaluat personalul de execuţie din Televiziunea Română.

    Mai multe surse din TVR au declarat, pentru MEDIAFAX, că toţi managerii din instituţie care sunt implicit şi membri ai Comitetului Director al SRTv au trecut cu bine de evaluare. Ei au obţinut peste 75 de puncte din 100 de puncte la cele două etape ale evaluării (proiectul de management şi interviul comisiei de concurs).

    Astfel, printre cei care au obţinut punctajele necesare pentru a fi în continuare manageri în TVR se numără şi membrii Comitetului Director al SRTv, între care: Cristian Zgabercea, coordonator cu atribuţii de producător general, Claudiu Lukacsi (Claudiu Lucaci), coordonator cu atribuţii de director al Direcţiei Ştiri, Liviu Nicolescu, coordonator cu atribuţii de director al Direcţiei Studiouri Centrale, Irina Radu, coordonator cu atribuţii de director al Direcţiei Programe, şi Gabriel Gherghescu, coordonator cu atribuţii de director al Departamentului TVR 1.

    În schimb, managerii interimari nu au fost evaluaţi, întrucât funcţiile ocupate de aceştia urmează să fie scoase la concurs, au declarat sursele citate.

    Astfel, printre cei care nu au fost supuşi acestei proceduri de evaluare se numără Răzvan Bucuroiu, care ocupă interimar funcţia de coordonator cu atribuţii de director al Departamentului TVR 2, şi Camelia Pătru, interimar în funcţia de coordonator cu atribuţii de director al Departamentului Economic. De asemenea, nu a fost evaluat Mircea Neacşa, aflat interimar în funcţia de coordonator cu atribuţii de director al TVR 3.

    Pe de altă parte, au trecut cu bine de evaluare şi Cristina Leorenţ, coordonatorul cu atribuţii de director al Departamentului TVR Internaţional, dar şi şefii studiourilor teritoriale ale SRTv: Carmen Olaru, coordonator cu atribuţii de director al TVR Iaşi, Dietlinde Dinesz, coordonator cu atribuţii de director al TVR Timişoara, Romeo Couţi, coordonator cu atribuţii de director al TVR Cluj, Elena Anca Dindirică, coordonator cu atribuţii de director al TVR Craiova, Cristian Radu Georgescu, coordonator cu atribuţii de director al TVR Târgu-Mureş.

    Procesul de evaluare continuă în TVR la nivelul personalului de execuţie din Televiziunea Română.

    De asemenea, după anunţarea rezultatelor oficiale, urmează perioada de depunere a contestaţiilor.

    Posturile ocupate de cei care nu au reuşit să obţină 75 de puncte în urma examinării urmează să fie scoase la concurs.

    Într-o scrisoare deschisă, adresată pe 13 februarie colegilor săi din SRTv, Adrian Bucur, jurnalist şi membru al Consiliului de Administraţie al SRTv, a spus că evaluarea managerilor din TVR, organizată în această perioadă, a intrat într-o fază critică, iar asupra sa, în calitatea de membru în comisii de evaluare a directorilor televiziunii publice, s-au făcut presiuni.

    Ulterior, într-un comunicat remis MEDIAFAX, cinci membri ai CA al SRTv, respectiv Cătălin Blebea, Claudiu Brînzan, Raico Cornea, Adrian Bădescu şi Florin Condurăţeanu, i-au solicitat lui Stelian Tănase, şeful TVR, şi Comisiilor de Cultură din Parlament să verifice afirmaţiile făcute de Adrian Bucur.

    “Afirmaţiile publice ale dlui Bucur, de care ne desolidarizăm în totalitate, nu fac decât să creeze o stare tensionată în interiorul SRTV într-un moment dificil pentru postul public de televiziune. În acest sens, solicităm preşedintelui-director general, Stelian Tănase, precum şi Comisiilor de Cultură din Parlament să verifice afirmaţiile dlui Bucur şi să ia măsurile care se impun”, au spus Cătălin Blebea, Claudiu Brînzan, Raico Cornea, Adrian Bădescu şi Florin Condurăţeanu.

    Evaluările ar urma să fie realizate anual în TVR, ca urmare a procesului de restructurare de personal care s-a desfăşurat în anii trecuţi în Televiziunea Română.

    În anul 2013, Televiziunea Română a fost marcată de procesul de concediere colectivă. Astfel, în urma selecţiei de personal realizate în 2012, pe vremea fostului preşedinte-director general al SRTv Claudiu Săftoiu, la începutul anului 2013 au fost concediaţi 619 angajaţi.