BusinessMagazin

Author: adison

  • OSCAR 2015: Nominalizările pentru cea mai bună actriţă în rol principal – VIDEO

    Iată care sunt nominalizările pentru cea mai bună actriţă în rol principal:

    Marion Cotillard pentru rolul din “Deux jours, une nuit”, Felicity Jones pentru “The theory of everything”, Julianne Moore pentru “Still Alice”, Rosamund Pike pentru “Gone Girl”, Reese Witherspoon pentru “Wild”.

    Nominalizările la premiile Oscar 2015 au fost anunţate pe 15 ianuarie, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Samuel Goldwyn Theatre din Beverly Hills. Conferinţa a fost difuzată în direct pe site-ul Academiei de film americane, instituţia care decernează premiile Oscar.

    Pentru prima dată în istoria evenimentului, nominalizările au fost anunţate, live, în două părţi. Regizorii J.J. Abrams şi Alfonso Cuaron au anunţat primul grup de nominalizări din totalul de 24 de categorii, iar actorul Chris Pine şi Cheryl Boone Isaacs, preşedinteţe Academiei de film americane, au anunţat al doilea set de nominalizări.

    La sfârşitul lunii noiembrie, premiile Oscar onorifice au fost acordate actorului şi scenaristului Jean-Claude Carrière, cineastului Hayao Miyazaki şi actriţei şi cântăreţei Maureen O’Hara. De asemenea, celebrul cântăreţ Harry Belafonte a fost recompensat în cadrul aceleiaşi gale cu Jean Hersholt Humanitarian Award.

     

  • OSCAR 2015: Nominalizările pentru cel mai bun actor în rol principal – VIDEO

    Iată care sunt nominalizările pentru cel mai bun actor în rol principal:

    Steve Carell pentru rolul din “Foxcatcher”, Bradley Cooper, pentru interpretarea din “American Sniper”, Benedict Cumberbatch, pentru “The Imitation Game”, Michael Keaton, pentru “Birdman”, iar Eddie Redmayne, pentru “The Theory of Everything”.

    Nominalizările la premiile Oscar 2015 au fost anunţate pe 15 ianuarie, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Samuel Goldwyn Theatre din Beverly Hills. Conferinţa a fost difuzată în direct pe site-ul Academiei de film americane, instituţia care decernează premiile Oscar.

    Pentru prima dată în istoria evenimentului, nominalizările au fost anunţate, live, în două părţi. Regizorii J.J. Abrams şi Alfonso Cuaron au anunţat primul grup de nominalizări din totalul de 24 de categorii, iar actorul Chris Pine şi Cheryl Boone Isaacs, preşedinteţe Academiei de film americane, au anunţat al doilea set de nominalizări.

    La sfârşitul lunii noiembrie, premiile Oscar onorifice au fost acordate actorului şi scenaristului Jean-Claude Carrière, cineastului Hayao Miyazaki şi actriţei şi cântăreţei Maureen O’Hara. De asemenea, celebrul cântăreţ Harry Belafonte a fost recompensat în cadrul aceleiaşi gale cu Jean Hersholt Humanitarian Award.

     

  • 5 riscuri de sănătate legate de o durată prea lungă a somnului

    Potrivit huffingtonpost.com, prea mult somn poate creşte riscul de depresie. Printr-un studiu din 2014 realizat pe gemeni adulţi, cercetătorii au descoperit că durata lungă a somnului poate creşte riscul de depresie. Voluntarii care dormeau între 7 şi 9 ore pe noapte au prezentat circa 29% dintre simptomele de depresie, în timp ce aceia care dormeau mai mult de nouă ore au prezentat 49% dintre aceste simptome.

    Durata prea lungă sau prea scurtă a somnului ar putea afecta funcţionarea creierului. Un studiu din 2012, efectuat în rândul femeilor în vârstă, a arătat că femeile care dormeau mai mult de nouă ore pe noapte sau mai puţin de cinci ore au prezentat modificări ale creierului comparabile cu îmbătrânirea cu doi ani, faţă de vârsta lor reală.

    Durata somnului ar putea afecta capacitatea unei femei de a rămâne însărcinată. În 2013, în Coreea de Sud, o echipă de cercetare a analizat obiceiurile legate de somn ale unui număr de peste 650 de femei care urmau a fi supuse unei proceduri de fertilizare in vitro. Experţii au descoperit că rata gravidităţii era mai mare în rândul femeilor care dormeau 7-8 ore pe noapte şi mai mică în cazul femeilor care dormeau peste nouă ore pe noapte.

    Totuşi, studiul nu a stabilit o legătură cauzală clară. “Ştim că obiceiurile legate de somn pot afecta ritmul circadian, secreţiile hormonale şi ciclul menstrual”, a declarat doctorul Evan Rosenbluth, medic endocrinolog. “Efectul asupra infertilităţii este mai greu de dedus, pentru că sunt foarte mulţi factori care trebuie controlaţi şi luaţi în calcul”, a mai spus Rosenbluth.

    Prea mult somn creşte riscul de diabet. Într-un mic studiu realizat în Quebec, Canada, cercetătorii au descoperit că oamenii care dorm mai mult de opt ore pe noapte au un risc de două ori mai mare de a dezvolta diabet de tip II într-o perioadă de şase ani comparativ cu persoanele care dormeau între şapte şi opt ore pe noapte, chiar şi după ce au fost luate în calcul diferenţele de greutate.

    Somnul îndelungat poate afecta inima. Un studiu prezentat în 2012 la o întâlnire a American College of Cardiology (Colegiul American de Cardiologie, n.r.), a descoperit că opt sau mai multe ore de somn pe noapte sunt legate de o creştere a riscului de probleme cardiace. Studiul a analizat datele a peste 3.000 de persoane şi a ajuns la concluzia că oamenii care dorm mai mult au un risc de două ori mai mare de a suferi de angină şi de 1,1 ori mai mare de a suferi de boli are arterelor coronare.

  • STUDIU: Peste 12,5 milioane de germani trăiesc sub pragul sărăciei

    Potrivit studiului publicat joi de PW, care regrupează circa 10.000 de asociaţii din sănătate şi ajutor social, 12,5 milioane de oameni trăiesc sub pragul sărăciei în Germania, un record după reunificarea ţării în 1990. În 2013, sărăcia a crescut cu 15-15,5 la sută în raport cu 2012.

    “Din 2006, se observă o tendinţă periculoasă de creştere a sărăciei. Sărăcia nu a fost niciodată atât de ridicată şi fragmentată regional în Germania”, a declarat pentru site-ul Euractiv Germania Ulrich Schneider, directorul general al Paritätischer Gesamtverband (PG).

    Cele mai expuse sunt mamele celibatare, peste 40 la sută dintre ele plonjând în sărăcie, anunţă raportul.

    De asemenea, 13 dintre cele 16 landuri ale Germaniei au înregistrat o creştere a sărăciei, cele mai expuse fiind oraşele-stat Bremen şi Berlin, precum şi Mecklenburg-Pomerania Inferioară.

    “Sărăcia este o problemă pentru mulţi dintre noi”, a mai spus Ulrich Schneider, potrivit căruia Germania “are, în mod evident, lacune tot mai mari în distribuirea bogăţiei”.

    Potrivit PW, noul salariu minim brut de 8,5 euro pe oră intrat în vigoare la începutul lui 2015 în Germania nu va contribui, totuşi, la modificarea acestor date.

    În Germania, persoanele singure cu un venit sub 892 de euro pe lună sunt incluse în categoria “săraci”. O familie cu doi copii poate fi inclusă în această categorie dacă are un venit sub 1.872 de euro pe lună.

    În schimb, în Europa, modul de calcul al pragului de sărăcie variază de la o ţară la alta. Potrivit Observatorului inegalităţilor, diferenţa de calcul este de la 1.260 de euro pe lună în Norvegia până la 180 de euro pe lună în România, unde 22,6 la sută din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei.

  • DOSARUL REFERENDUMULUI: Victor Ponta va fi citat ca martor

    Decizia a fost luată după ce avocatul lui Liviu Dragnea, Marian Nazat, a cerut, pe 5 februarie, la instanţa supremă, audierea premierului Victor Ponta şi a 18 coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012 pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.

    Următorul termen în acest dosar a fost stabilit pe 23 februarie.

    Până la acest moment, instanţa nu a hotărât când îl va cita pe Victor Ponta.

    Nu este prima oară când apărătorul lui Liviu Dragnea a cerut audierea lui Victor Ponta în acest dosar.

    După cum spunea la instanţa supremă în decembrie 2013, Nazat a cerut şi procurorilor DNA audierea lui Ponta, dar solicitarea a fost respinsă. Totodată, potrivit lui Nazat, şi Victor Ponta a cerut să fie audiat de procurori şi această solicitare fiind respinsă. În acest context, avocatul cerea, în decembrie 2013, retrimiterea dosarului Referendumului la DNA.

    Pe 5 februarie, Marian Nazat le-a spus magistraţilor ICCJ că declaraţiile pe care le-ar da Ponta şi cei 18 coordonatori judeţeni ar fi lămuritoare pentru cauză şi ar arăta dacă Liviu Dragnea a exercitat presiuni sau a făcut solicitări de fraudare a votului la referendum.

    Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

  • Bobbi Kristina Brown, deconectată de la aparatul de ventilaţie asistată. Starea sa este neschimbată

    Potrivit unei surse din familia lui Bobbi Kristina Brown, nu a fost luată nicio decizie referitoare la deconectarea de la sistemele de menţinere a funcţiilor vitale.

    Sursa, care a refuzat să îi fie publicată identitatea, a declarat, joi, că starea generală a lui Brown nu s-a schimbat. Îndepărtarea tubului prin care respira este o procedură standard necesară evitării apariţiei infecţiilor.

    Potrivit CNN, Bobbi Kristina Brown respiră acum prin intermediul unui orificiu la nivelul gâtului, realizat de medici în urma unei traheotomii, şi, cel mai probabil, va rămâne în aceeaşi stare timp de saptămâni sau luni.

    Membri ai familiei au declarat că Brown, în vârstă de 21 de ani, singurul copil al cântăreţilor Bobby Brown şi Whitney Houston, luptă pentru viaţa sa, fiind internată la Emory University Hospital din Atlanta, după ce a fost descoperită, pe 31 ianuarie, cu faţa în jos şi inconştientă în cada din baia casei sale.

    Familia a oferit puţine detalii despre tratamentul şi pronosticul medical al tinerei. Bobby Brown a cerut ca intimitatea familiei să fie respectată.

    Poliţia din Roswell, statul american Georgia, efectuează o anchetă penală şi a interogat mai multe persoane referitor la circumstanţele care au dus la descoperirea lui Bobbi Kristina în stare de inconştienţă.

    Mama tinerei, cântăreaţa Whitney Houston, câştigătoare a şase premii Grammy şi actriţă care s-a luptat mult timp cu dependenţa de droguri, a murit înecată în cada din camera de hotel din Beverly Hills, California, pe 11 februarie 2012. Autorităţile au anunţat că vedeta s-a înecat accidental, în urma consumului de cocaină şi a problemelor cardiace. Whitney Houston a murit la vârsta de 48 de ani.

  • Ungaria a decis amânarea semnării unui contract pe termen lung privind importul de gaz rusesc

    “Cred că am luat decizia corectă de a nu semna un acord pe termen lung. Nimeni nu poate şti tarifele de pe piaţa internaţională. Pieţele sunt foarte agitate în prezent, situaţia se schimbă permanent. Trebuie să aşteptăm un an sau doi până la stabilizarea situaţiei, pentru a vedea în ce termeni putem negocia acorduri pe termen lung. În momentul de faţă ne rezolvăm problemele prin redistribuirea gazelor. Ungaria are astfel rezerve de gaz pentru patru-cinci ani”, a explicat Orban.

    O sursă apropiată companiei Gazprom a declarat că negocierile cu Ungaria sunt în faza iniţială şi că vor fi luate în considerare solicitările ambelor părţi.

    Ungaria intenţionează să semneze un contract pe cinci ani cu Gazprom. În prezent, Ungaria plăteşte un tarif de 260 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz rusesc.

  • Zgonea: “Nemulţumirea este că lucrăm trei zile, dacă se poate să aprobăm on line şi să nu mai venim”

    “Am înţeles, nemulţumirea este că lucrăm trei zile, dacă se poate, să lucrăm o zi şi un sfert. Sau putem să aprobăm on line, cumva, şi să nu mai venim şi să primim salariul direct pe card? Cred că asta se doreşte, nu? Asta e marea nemulţumire, de marţi să fie miercuri, de miercuri să fie marţi, de marţi să fie luni seara şi, dacă putem, să luăm şi decontările pe avion şi să nu mai venim, că ne păcălim!“, a spus Zgonea în şedinţa Biroului Permanent de luni, potrivit stenogramei.

    Discuţia a pornit de la faptul că unii membri ai Biroului au ridicat probleme în privinţa noului program de lucru al Camerei în care deputaţii lucrează luni şi miercuri în plen, iar marţi şi joi în comisii, spre deosebire de vechiul program de lucru cu primele două zile din săptămînă în plen şi restul în comisii.

    Liderul deputaţilor UDMR Mate Andras Levente a arătat că doreşte ca votul final asupra proiectelor de legi să nu fie fixat miercuri la 17,30, ci mai devreme, la ora 14,00.

    “Deci domnule preşedinte, Comitetul liderilor a funcţionat în felul următor, eu m-am întâlnit cu domnul lider Neacşu şi am spus că nu sunt de acord, în ceea ce priveşte votul final la 17,30, am solicitat ca votul final să fie la ora 14,00 deci ora două după amiază şi am spus că, în principiu, sunt de acord cu acest program, inclusiv miercuri plen, aducând chiar exemplul că, în ziua de joi, era plen când preşedintele Camerei era Bogdan Olteanu, în mandatul 2004-2008. Şi am spus că sunt de acord cu acest program, dar votul final să fie la ora 14, nu am fost de acord cu 17,30”, a spus Mate Andras.

    Liderul grupului minorităţilor naţionale Varujan Pambuccian a spus, la rândul său, că noul program nu funcţionează şi trebuie găsită o soluţie realistă.

    “Domnule preşedinte, are legătură cu realismul programului, şi dacă o să vă uitaţi la toate corelaţiile care se fac, şi cele administrative şi absolut tot, o să observaţi că nu este realist. Eu am mai spus acest lucru, o să îl mai spun o dată, o să îl mai spun, probabil, şi în viitor, până când o să găsim o soluţie realistă. Nu are legătură cu numărul de zile, nu vreau să intru în tabloidul naţional cu discuţia asta, vreau să discutăm lucrurile cât se poate de logic şi de managerial. Nu funcţionează acest program, asta este realitatea!”, a afirmat Pambuccian.

    El a argumentat că noul program nu lasă timp deputaţilor să studieze până în ziua de plen de miercuri rapoartele întocmite marţi de comisii.

    Valeriu Zgonea a arătat că acest program a fost la propunerea liderilor de grup, a fost adoptat în unanimitate şi că deputaţii au fost acuzaţi până acum de non transparenţă şi opacitate la comisii.

    “Eu am spus o chestiune pe care văd că, deocamdată, dumneavoastră o infirmaţi, dar realitatea mi-o confirmă mie, că noi, în acest moment, suntem acuzaţi de non transparenţă şi opacitate la comisii, că lucrăm în paralel cu plenul şi nu ştie nimeni ordinea de zi a comisiilor permanente. Că ne facem fiecare că lucrăm noaptea şi venim cu rapoartele, pe brânci, dimineaţa şi le aprobăm în plen, netrecute prin Comitetul liderilor sau aprobate de urgenţă şi că această modalitate, făcută în ultimii patru-cinci ani, cu concursul tuturor, la vot sau mai puţin la vot, tacit, în opoziţie, ne-a adus în această situaţie în care lumea spune – se lucrează, se pun pe ordinea de zi, nu ştim când, nu ştim când vin rapoartele – şi săptămâna trecută, în stenogramă, s-a arătat foarte clar cum au venit cu zece minute înainte”, a replicat Zgonea.

    El a adăugat că a înţeles că nemulţumirea este că se lucrează trei zile şi că poate se doreşte să se lucreze” on line”.

    Potrivit noului program de lucru al Camerei, deputaţii lucrează marţi în comisii, iar luni, miercuri şi joi în plenul Camerei Deputaţilor.

    Până acum, deputaţii lucrau doar luni şi marţi până la prânz în plenul acestui for legislativ.

    Deputaţii au avut, miercuri, în plen dispute privind programul de lucru după ce preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, le-a spus parlamentarilor că “sunt nervoşi pentru că vin miercuri la muncă”, liberalii solicitându-i să-şi ceară scuze şi acuzându-l că a început târziu şedinţa.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea le-a spus deputaţilor în plen că sunt nervoşi pentru vă vin miercuri la muncă, iar Gigel Ştirbu (PNL) a arătat că l-au aşteptat 40 de minute pe Zgonea “să–şi bea cafeaua” şi să înceapă lucrările acestui for legislativ.

     

     

  • Elena Udrea solicită instanţei supreme permisiunea de a merge la Parlament, unde se va vota o nouă cerere de arestare. Udrea: Precizez, nu am contestat măsura arestării la domiciliu

    Solicitarea Elenei Udrea, care este de marţi arestată la domiciliu, urmează să fie analizată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sâmbătă dimineaţă.

    “Este o cerere adresată judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Secţia penală a Înaltei Curţi, prin care doamna Udrea solicită să i se încuviinţeze deplasarea la Parlament pentru ziua de luni”, a declarat avocatul Elenei Udrea, Marius Striblea.

    Udrea: Nu am contestat măsura arestării la domiciliu, am cerut să mi se permită să merg la Parlament

    Elena Udrea a precizat, vineri, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că nu a contestat măsura arestării la domiciliu, iar avocaţii au solicitat judecătorului de la ICCJ să îi permită să meargă luni la Parlament.

    “Precizez, pentru că văd că se face confuzie. Nu am contestat măsura arestării la domiciliu. Avocaţii au solicitat judecatorului de drepturi şi libertăţi de la ICCJ să îmi permită să merg, luni, la Parlament. Iar cererea se va judeca mâine, înţeleg”, a precizat Udrea.

    Fostul ministru Elena Udrea a fost în arest din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul “Microsoft”.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a judecat contestaţia deputatei la arestarea preventivă, a decis marţi ca aceasta să fie cercetată în arest la domiciliu. Arestul la domiciliu a fost dispus pentru perioada 17 februarie – 17 martie inclusiv, pentru fapta de trafic de influenţă, în legătură cu denunţul lui Dinu Pescariu.

    Potrivit deciziei, Udrea nu are voie să vorbească cu Dorin Cocoş, Dinu Pescariu şi cu Ana Maria Topoliceanu sau membri ai familiilor acestora, în mod direct sau indirect, şi nici să divulge sau să redea în presă sau pe reţelele sociale informaţii din cauza penală.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor va discuta, miercuri, cererea DNA de arestare preventivă a Elenei Udrea pentru noi acuzaţii în dosarul “Gala Bute”.

    Camera Deputaţilor a avizat, în 9 februarie, urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a Elenei Udrea atât în dosarul Microsoft, cât şi în dosarul Gala Bute.

  • ArcelorMittal delistează combinatele din Iaşi şi Roman, iar pe cel din Hunedoara îl trece pe AeRO

    “Cel puţin în România, tehnologiile care exploatează sursele regenerabile nu au ajuns încă la un stadiu de dezvoltare care să le permită funcţionarea în lipsa unei scheme de sprijin, respectiv nu au atins «grid parity». Mai mult, ultimii ani au demonstrat că sistemul certificatelor verzi nu a stimulat investiţiile în capacităţi mici de producere. Prin urmare, introducerea unui sprijin dedicat acestora ar putea fi binevenit”, a declarat pentru MEDIAFAX Anca Velicu, avocat colaborator în firma de avocatură.

    La începutul lunii februarie, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) Emil Calotă spunea că eliminarea din consum a energiei produse din surse regenerabile ar majora cu 50% preţul angro al electricităţii, dar vremea proiectelor mari de producţie a energiei eoliene şi fotovoltaice a trecut şi a venit timpul microcapacităţilor pe biomasă şi biogaz, surse de energie neglijate până acum.

    Autorităţile au avansat de mai mulţi ani varianta ca micii producători de energie din surse regenerabile să fie sprijiniţi prin tarife reglementate (feed-in tariffs), pentru a putea să vândă energia produsă, dar această propunere încă este în discuţie.

    Prin sistemul feed-in tariffs, micilor producători de energie verde li se garantează contracte pe termen lung, iar în schimb ei vor primi preţuri reglementate din partea ANRE, dar mai mici decât preţul certificatelor verzi.

    Velicu a adăugat că la nivelul Guvernului a fost lansată anul trecut ideea introducerii unei noi scheme de sprijin pentru tehnologiile cu emisii reduse de carbon care ar putea să înlocuiască actualul sistem al certificatelor verzi.

    “Este o idee lansată în cursul anului trecut de Guvern, care urmează a fi analizată în detaliu”, potrivit lui Velicu.

    Guvernul sprijină în prezent producţia de energie din surse regenerabile prin sistemul certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport al electricităţii, un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

    Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

    Preşedintele Asociaţiei Române pentru Microhidroenergie, Bogdan Popa, a declarat pentru MEDIAFAX că, potrivit datelor Transelectrica, la sfârşitul anului 2014 puterea instalată în microhidrocentrale funcţionale era de 586 MW.

    Microhidrocentralele sunt unităţi de producţie a energiei cu puteri instalate de până la 10 MW. Costul pentru instalarea unui MW în microhidrocentrale este cuprins între 3 şi 4 milioane de euro, iar pentru acest an este estimată instalarea a cel puţin 50 MW în microhidrocentrale.

    Popa a adăugat că investitorii aşteaptă aprobarea introducerii tarifelor reglementate pentru unităţi mici de producţie a energiei din surse regenerabile, iar din acest punct de vedere este “foarte important semnalul de la Comisia Europeană şi, mai ales, modul de transpunere în legislaţia naţională a acestei decizii de către Ministerul Energiei”.

    “Având în vedere că în cursul anului 2013 s-au instalat 104 MW, iar în cursul anului 2014 doar 55 MW, adică puţin mai mult de jumătate, şi că nu a mai apărut nici o altă barieră legislativă faţă de anul trecut, (…) sperăm să se instaleze în microhidrocentrale în cursul anului 2015 cel puţin 50 MW”, a spus Popa.

    El a mai spus că “ar fi logic” să fie utilizat tot potenţialul hidroenergetic care ţine cont de restricţiile de mediu şi de anumite caracteristici tehnico-economice ale amplasamentului microhidrocentralelor.

    Cel mai mare proprietar de microhidrocentrale este compania de stat Hidroelectrica, care deţine 128 de unităţi. Compania intenţionează să vândă cea mai mare parte a acestor centrale.