BusinessMagazin

Author: adison

  • România şi Letonia – primul loc în UE privind numărul de pietoni morţi în accidente rutiere

    Comisarul european pentru Transport Violeta Bulc a prezentat, marţi, la Bruxelles, raportul anual al Uniunii Europene privind siguranţa rutieră pe drumurile din statele europene, iar potrivit statisticilor la nivel european anul trecut au fost înregistrate 25.700 de decese în accidente rutiere în cele 28 de state membre.

    Violeta Bulc a declarat, într-o conferinţă de presă, că, potrivit statisticilor europene, numărul de accidente rutiere a scăzut cu aproximativ unu la sută comparativ cu 2013.

    Potrivit raportului citat, România şi Letonia se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de pietoni morţi în urma unor accidente rutiere şi totodată cele două ţări înregistrează, alături de Bulgaria şi Lituania, cele mai multe decese în accidente cu peste 90 de morţi la un milion de locuitori.

    Astfel, în România şi Letonia 39% din numărul persoanelor decedate în accidente rutiere sunt pietoni, în timp ce media europeană este de 22%. Cele mai multe accidente ale căror victime sunt pietonii – 69 la sută – se produc în zonele urbane.

    “E trist şi greu de acceptat faptul că aproape 70 de europeni mor pe drumurile noastre în fiecare zi şi mult mai mulţi sunt răniţi grav. Cifrele publicate astăzi ar trebui să fie un semnal de alarmă, în spatele cifrelor şi statisticilor există soţi, părinţi, copii, fraţi, colegi şi prieteni îndoliaţi. De asemenea, ne amintesc că siguranţa rutieră necesită o atenţie constantă şi eforturi suplimentare”, a spus comisarul european.

    Potrivit acesteia, statele europene trebuie să-şi intensifice activitatea în următorii ani, pentru a atinge ţinta dorită de a reduce la jumătate numărul de decese rutiere până în 2020.

    “Să lucrăm împreună pentru a ne asigura că mai mulţi oameni vin acasă în siguranţă la sfârşitul călătoriei lor în UE. Aceasta este una dintre priorităţile mele şi ar trebui să fie una dintre priorităţile tuturor guvernelor din toate statele membre”, a afirmat Bulc.

    Potrivit raportului privind siguranţa rutieră în statele europene, în 2014, numărul de decese rutiere variază încă foarte mult la nivelul UE, iar rata medie de fatalitate în UE pentru 2014 este de 51 de decese rutiere la un milion de locuitori.

    În rapoarte Malta, Ţările de Jos, Suedia şi Regatul Unit continuă să raporteze cele mai puţine decese în accidente rutiere, cu mai puţin de 30 de decese la un milion de locuitori, în timp ce patru ţări europene, respectiv Bulgaria, Letonia, Lituania şi România, încă raportează peste 90 de morţi la un milion de locuitori.

    Potrivit statisticilor realizate la nivel european, numărul total al deceselor înregistrate în accidente rutiere a scăzut cu 18,2% din 2010 şi până în prezent.

  • Preşedinta Tribunalului Olt, arestată în dosarul în care este acuzată că a primit mită 200.000 euro

    Decizia de arestare a judecătoarei Carmen Marinescu a fost luată de Curtea de Apel Craiova, însă aceasta poate fi contestată la instanţa supremă.

    Judecătoarea Carmen Marinescu este suspectată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de luare de mită, trafic de influenţă şi fals în declaraţii în formă continuată.

    Potrivit DNA, judecătoarea a cerut şi a primit, prin intermediul unui fost procuror, Dumitru Cismaru, care în prezent este avocat, de la o persoană denunţătoare, suma de 200.000 de euro, pentru a dispune cercetarea unui inculpat din familia denunţătorului în stare de libertate şi pentru a pronunţa o soluţie pe fond favorabilă acestuia, respectiv de achitare sau de condamnare la o pedeapsă neprivativă de libertate, dar şi pentru a interveni, în acelaşi scop, pe lângă ceilalţi judecători care urmau să judece cauza.

    Suma de bani a fost primită de avocat în două tranşe. Prima dată, avocatul a primit 150.000 de euro, înaintea termenului de judecată din data de 31 august 2011, când s-a dispus pentru prima oară înlocuirea măsurii arestului prevenit cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Ulterior, Cismaru a primit 50.000 de euro, în data de 20 septembrie 2011, judecătoarea Marinescu amânând pronunţarea asupra cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea ori ţara pentru data de 22 septembrie 2011, când a şi admis cererea formulată de inculpat, înlocuind măsura arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

    După primirea sumei de 200.000 de euro, la trei luni după pronunţarea încheierii din data de 22 septembrie 2011, respectiv în intervalul 14-22 decembrie 2011, Eugenia-Carmen Marinescu şi soţul ei, luliu-Severus Marinescu, au cumpărat trei suprafeţe de teren şi o casă, două dintre aceste achiziţii nefiind menţionate în declaraţiile de avere ale magistratului, susţin anchetatorii.

    Astfel, soţul judecătoarei a primit, de la o persoană apropiată avocatului Dumitru Cismaru, o donaţie reprezentând un teren de 703 metri pătraţi şi o construcţie de 29 de metri pătraţi pe acelaşi amplasament, situat în localitatea Băile Olăneşti.

    “În realitate, pentru a evita menţionarea magistratului judecător Marinescu Eugenia-Carmen în contractul de cumpărare a acestui imobil, inculpaţii Marinescu luliu-Severus şi Cismaru Dumitru au deteminat-o pe proprietară să accepte încheierea unui act de donaţie, în realitate între părţi fiind încheiat un contract tipic de vânzare-cumpărare şi fiind plătit preţul de 55.000 lei”, conform DNA.

    Procurorii anticorupţie mai spun că luliu-Severus Marinescu a cumpărat, de la o altă persoană, un teren situat în localitatea Corbu, din judeţul Constanţa, acesta având o suprafaţă de 1.250 de metri pătraţi.

    “Există indicii privind subevaluarea preţului achitat de inculpat, urmând a fi efectuate în continuare cercetări în cauză cu privire la această tranzacţie”, mai arată DNA.

    Aceste două achiziţii nu sunt menţionate în declaraţiile de avere întocmite şi depuse în cursul anilor 2012 şi 2013 de preşedinta Tribunalului Olt, aşa cum prevede legea.

    Mai mult, procurorii spun că soţii Marinescu au cumpărat un teren intravilan de 600 de metri pătraţi, situat în municipiul Slatina, tranzacţie consemnată în declaraţia de avere a magistratului.

    “Terenul a fost trecut de către Consiliul Local Slatina din domeniul public în inventarul bunurilor ce aparţin domeniului privat al municipiului Slatina prin Hotărârea Consiliului Local (C.L.) Slatina nr. 170 din 26 iulie 2011”, susţin anchetatorii.

    În realitate, aceste imobile, precum şi cel situat în judeţul Constanţa, au fost achiziţionate din suma de 200.000 de euro primită drept mită de judecătoare.

    “Toate demersurile au fost efectuate de magistrat cu scopul de a ascunde sau disimula originea ilegală a acestor bunuri şi ajutarea persoanelor care au săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la răspunderea penală”, conform DNA.

    În acest dosar, judecătorii Curţii de Apel Craiova au dispus arestarea soţului judecătoarei şi a avocatului, dar şi cercetarea sub control judiciar a lui Ilie Bucă, unul dintre oamenii de legătură ai lui Carmen Marinescu.

    Dumitru Cismaru este avocat după ce a fost exclus din magistratură ca urmare a faptului că a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în urma producerii unui accident de circulaţie soldat cu două victime, el fiind în stare de ebrietate în momentul producerii accidentului.

    Judecătoarea Carmen Marinescu este preşedinte al Tribunalului Olt începând din decembrie 2014, anterior ea ocupând funcţia de vicepreşedinte al aceleiaşi instanţe.

  • CRONOLOGIE: Principalele catastrofe aeriene de pe teritoriul Franţei în ultimii 40 de ani

    – 24 martie 2015: Un avion Airbus A320 al companiei Germanwings, filiala low-cost a societăţii Lufthansa, care circula de la Barcelona către Dusseldorf şi avea 150 de persoane la bord, s-a prăbuşit în regiunea Barcelonnette, în sudul Franţei. Potrivit autorităţilor, nu există supravieţuitori.

    – 9 august 2007: Un avion al companiei Air Moorea, cu 20 de persoane la bord, s-a prăbuşit în timpul decolării de pe insula Moorea, în Polinezia Franceză, fără a exista supravieţuitori.

    – 24 martie 2001: Un avion bimotor Twin Otter DHC6 al companiei Air Caraibes s-a prăbuşit pe o casă în timp ce se pregătea să aterizeze pe insula Saint-Barthelemy, în Antile, provocând moartea a 22 de persoane.

    – 25 iulie 2000: Un aparat de zbor Concorde al companiei Air France, cu destinaţia New York, s-a prăbuşit la decolare pe un hotel din Gonesse (Val-d’Oise), în apropiere de aeroportul parizian Roissy, provocând moartea a 113 persoane.

    – 20 ianuarie 1992: Un Airbus A320 al Air Inter, care asigura cursa Lyon-Strasbourg, s-a prăbuşit pe muntele Sainte-Odile, în apropiere de Strasbourg. În urma accidentului au murit 87 de persoane, iar nouă au supravieţuit.

    – 10 aprilie 1989: Un Fokker 27 al companiei EAS, care asigura cursa Paris-Valence (Drôme), s-a prăbuşit în masivul Vercors, provocând moartea celor 22 de persoane aflate la bord.

    – 26 iunie 1988: Un Airbus A 320 al companiei Air France s-a prăbuşit în timpul unui miting aerian la Habsheim (Haut-Rhin), cauzând moartea a trei persoane.

    – 4 martie 1988: 23 de persoane au murit după ce un Fokker 27 al companiei regionale TAT, care efectua cursa Nancy-Paris, s-a prăbuşit la Machault (Seine-et-Marne), la aproximativ 60 de kilometri sud de Paris.

    – 1 decembrie 1981: Un avion DC-9 al companiei iugoslave Inex Adria, care venea de la Ljubljana (Slovenia), a lovit un munte în apropiere de Ajaccio (Corse-du-Sud), provocând moartea a 180 de persoane.

    – 3 martie 1974: Un avion DC-10 al companiei Turkish Airlines, care asigura legătura Istanbul-Paris-Londra s-a prăbuşit la Ermenonville (Oise), la scurt timp după decolarea din Paris, din cauza deschiderii inopinate a uşii de la cala de bagaje. Aceasta este cea mai gravă catastrofă aeriană din Franţa, bilanţul fiind de 346 de morţi.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: “Nu cred într-un Cod Fiscal scris pe drumul spre puşcărie”

    Nu ştiu cum se va termina procesul domnului Darius Vâlcov, dar nu pot să-mi închipui vreo ţară civilizată care să lase modificarea Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală pe mâna unui personaj suspectat că lua mită în sacoşa de plastic şi care se ascundea de DNA în cimitir.

    Din această perspectivă, graba cu care premierul Victor Ponta insistă să treacă prin şedinţa de guvern aceste coduri şi ameninţă Parlamentul că, dacă nu le dezbate rapid, le va adopta prin asumarea răspunderii, mi se pare suspectă. Doar proiectul de lege de modificare a Codului de Procedură Fiscală are 231 de pagini. Nu este însoţit de un studiu de impact, ci de o banală expunere de motive, de 26 de pagini. Este imposibil să ceri unei entităţi non-guvernamentale să-şi dea seama, în circa o lună, ce se ascunde în spatele unui volum atât de mare de modificări. Am mai avut experienţa unor miniştri de la Finanţe care au promovat ordonanţe de urgenţă cu dedicaţie, în favoarea unui grup de interese. În 2013, DNA a cerut începerea urmăririi penale împotriva ministrului de Finanţe Daniel Chiţoiu, suspectat de „constituire de grup infracţional organizat”, după ce acesta promovase o ordonanţă care urmărea să rezolve dispute din interiorul PNL. Din păcate, Parlamentul a refuzat să aprobe începerea urmăririi penale împotriva lui Chiţoiu, iar cazul a fost uitat prea uşor.

    Nici modificările la Codul Fiscal nu sunt însoţite de un studiu de impact. Din nou scriu că este imposbil să estimezi ce efecte vor avea noile prevederi. Am văzut un reputat profesor universitar estimând o reducere a încasărilor la buget cu 2% din PIB, în 2016. Nu ştiu pe ce se bazează. Poate va fi 1,6%, poate va fi 2,1%, doar un minister de Finanţe deschis şi transparent ar fi avut resurse să ne arate pe ce scenarii s-a lucrat. Dacă s-a lucrat cu aşa ceva! Legea 24 din 2000 privind tehnica legislativă prevede clar că „proiectele de acte normative se supun spre adoptare însoţite de o expunere de motive, o notă de fundamentare sau un referat de aprobare, precum şi de un studiu de impact”. În plus, actele cu impact asupra bugetului trebuie “elaborate pe baza unor documente de politici publice aprobate de Parlament sau de Guvern”. Ştiu că pare o glumă să ceri aşa ceva, nici un guvern nu a respectat această lege. Este însă greşeală mediului de afaceri din România că nu insistă pentru aplicarea ei şi, dacă Executivul nu se conformează, există calea acţionării în judecată.

    Uitându-mă la ceea ce s-a întâmpalt în anii anteriori, estimarea mea este că, dacă noul Cod Fiscal va fi adoptat, guvernul Ponta va tăia ce se mai poate tăia de la investiţii, pentru  a evita o situaţie în care deficitul bugetar să explodeze. Efectele vor fi în cascadă: se vor reduce şi co-finanţările la proiecte europene, deci abosrbţia fondurilor va merge prost, iar în 2022 ne vom trezi din nou că miliarde de euro alocaţi de UE rămân necheltuiţi. Oricum, pare că FMI-ul renunţă la acordul cu România şi se va pierde acel aşa-numit top-up, adică finanţarea suplimentară oferită de Bruxelles, de la 85% din valoarea unui proiect, la 95%.

    Este firesc ca mediul de afaceri din România să se bucure de reducerea fiscalităţii, aşa cum propune guvernul Ponta. Totuşi, un pic de prudenţă şi de studiu aprofundat nu ar strica. Să nu ajungem în situaţia în care răul făcut să fie mai mare decât binele promis de guvernarea PSD. 

  • Uber, Facebook, Google, Twitter, Skype, Shazam, New York Times – 25 de speakeri de top la ICEEfest

    Peste 70 de speakeri şi cel puţin 2.500 de participanţi în public din 20 de ţări sunt aşteptaţi pentru cele două zile de festival, în 11 si 12 iunie, la “Grand Cinema&More”, în Băneasa Shopping City.

    Companii globale majore (Uber, Facebook, Google, Twitter, Shazam), playeri cheie din media (The New York Times, El Pais, AS, Kurier), unele dintre cele mai premiate agenţii de creaţie, dar şi de performance marketing din Europa şi SUA au confirmat deja prezenţa.

    “Aşteptam în scurt timp numele speakerilor de la încă cel puţin 30 de companii importante din domeniile care ne interesează: media, marketing, e-commerce, adtech, aplicaţii. Pe scurt, ICEEfest va continua să crească şi cred în continuare ca Bucureştiul are poziţia strategică necesară pentru a deveni un centru regional major al industriei Internetului”, spune Dragoş Stanca, fondator şi director al festivalului.

    Pe lângă prezentări inspiraţionale şi workshopuri aplicate pe diverse specializări, ICEEfest va cuprinde anul acesta şi două evenimente-satelit distincte, în fiecare seară: “Viral Music Night”, în 11 iunie şi “Viral Movie Night”, în 12 iunie.

    De asemenea, în cadrul festivalului va continua competiţia dedicată start-up-urilor, “200 Seconds of Fame”, precum şi ediţia locală a celor mai respectate premii internaţionale ale industriei, IAB MIXX.

    Festivalul va fi animat, pe toată durata sa, de actorul şi comediantul britanic Jeff Leach, care va asigura o atmosferă relaxată.

    ICEEfest este organizat de Think Digital Group cu susţinerea IAB Europe, iar bilete la preţ redus mai sunt disponibile pentru doar câteva zile (până pe 31 martie), pe site-ul oficial www.ICEEfest.com.

  • Astra Vagoane şi Alstom au contestat la CNSC licitaţia pentru trenurile de metrou, adjudecată de CAF

    Contestaţiile au fost depuse vineri şi luni, iar cele două cereri au fost conexate.

    Licitaţia vizează achiziţia a minim 43 şi maxim 51 de trenuri pentru Magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, cu 258, respectiv 306 vagoane, printr-un acord-cadru cu până la patru contracte subsecvente.

    Pentru acest contract, cu o valoare estimată de aproximativ 440 milioane euro, cu TVA, Metrorex a primit oferte din partea Astra Vagoane, Alstom, CAF, CSR (China) şi Pesa (Polonia).

    Metrorex anunţa în decembrie că amână până cel târziu în luna martie desemnarea câştigătorului contractului, din cauza “complexităţii ofertelor”.

    La 10 martie, administratorul metroului bucureştean a comunicat că a finalizat etapa de evaluare a ofertelor, dar rezultatele finale, stabilirea câştigătorilor şi atribuirea contractelor de achiziţie publică vor fi comunicate printr-un anunţ de atribuire, publicat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după expirarea termenelor de contestare sau soluţionare la CNSC.

    Contractul estimat la 1,556 miliarde lei fără TVA, va fi finanţat dintr-un credit extern de la BEI, garantat de stat, şi bani de la buget, potrivit anunţului de participare lansat la jumătatea anului trecut de Metrorex.

    Luând în calcul valoarea estimată, contractul ar fi cel mai mare de acest tip încheiat până în prezent de Metrorex.

    Metrorex a mai atribuit companiei spaniole Construcciones y Auxiliar de Ferrocarriles (CAF), în anul 2011, un contract în valoare de 97 milioane euro, pentru livrarea a 16 garnituri. Acordul a fost extins la finele anului trecut cu încă opt trenuri, cu un cost de 47 milioane de euro.

    Parcul de metrouri al Metrorex include în prezent mai multe trenuri vechi produse de Astra Arad. Cu francezii de la Alstom, Metrorex a încheiat în 2003 un contract cu o durată de 15 ani pentru asigurarea serviciilor de mentenanţă a trenurilor.

    Cele mai multe trenuri ale Metrorex sunt produse de compania canadiană Bombardier.

    Ministerul Transporturilor a anunţat marţi că directorul general al Metrorex, Aurel Radu, şi-a dat demisia, după discuţii cu ministrul de resort, conducerea companiei find preluată, temporar, de directorul de Investiţii şi Achiziţii Publice al administratorului reţelei de metrou, Cătălin Homor.

    Ministerul nu a comunicat motivele demisiei.

    Lungimea reţelei de metrou este de aproape 70 de kilometri, distribuiţi pe patru linii magistrale şi 51 de staţii.

  • Comisii: Înscreierea şi retragerea de la orele de religie se face prin cerere scrisă a părinţilor

    Membrii comisiilor au adoptat, astfel, un proiect de lege promovat pentru a pune în acord actuala Lege a educaţiei cu decizia Curţii Constituţionale, care a declarat neconstituţională prevederea referitoare la modul de predare al religiei în şcoli.

    Deputaţii au avut mai multe dispute pe această temă, fiind respinse amendamentele deputatului Remus Cernea care prevedea ca elevul de peste 14 ani să poată face singur opţiunea în privinţa religiei.

    Membrii comisiilor au respins o prevedere care stabilea ca metodologia şi calendarul privind înscrierea, reînscrierea, retragerea de la ora de religie să fie prin ordin al ministrului Educaţiei, considerând că acest lucru este de la sine înţeles.

    După şedinţă, secretarul de stat Karoly Kiraly a precizat că în metodologia care va fi aprobată prin ordin de ministru se va include faptul că retragerea de la ora de religie se face începând cu anul şcolar următor.

    “De la 1 septembrie, în mod cert, părinţii pot să ceară cultul, confesia, religia la care vor fi înscrişi copiii lor. În metodologia care va fi elaborată considerăm că o participare, o înscriere la ora de religie se referă la un an şcolar. Ne vom gândi şi noi, trebuie să dăm posibilitatea ca cei care, dintr-un motiv sau altul, nu mai doresc să participe la ora de religie să se poată retrage, se poate face, dar cu finalizarea anului şcolar. Dacă a început să studieze la începutul anului şcolar, are obligaţia să şi finalizeze în acel an deoarece nu se pot face catedre, nu se pot face planificări pe săptămâni sau jumătăţi de an. Suntem o instituţie a statului cu obligaţii faţă de elevi şi de părinţii lor. Metodologia va specifica acest lucru în mod cert”, a precizat secretarul de stat.

    El a adăugat că sunt mai multe opinii privind înscrierea, dacă înscrierea trebuie să se facă anual sau pe ciclul şcolar.

    “Există o serie de opinii dacă anual se face înscrierea sau pe ciclu. Este posibil să fie şi acest mod ca anual să se facă înscrierea, aşteptăm textul modificat de Cameră şi Senat şi vedem care va fi metodologia”, a mai arătat secretarul de stat.

    El a precizat şi că cei care vor preda religia trebuie sa aibă acordul cultului respectiv.

    “Suntem în etapa semnării protocoalelor cu diferite culte şi confesii, în aceste protocoale se specifică că cei care predau religia au şi acordul cultului respectiv. Indiferent de religie, cei care predau trebuie să aibă acordul cultului respectiv”, a mai spus el.

    Reprezentatul Patriarhiei, Ionuţ Corduneanu a precizat că textul adoptat de comisii este însuşirea propunerii Consiliului Consultativ al Cultelor, anume că înscrierea să fie valabilă până în momentul în care părintele sau copilul major decide să se retragă.

    El a spus că nu este vorba de o înscriere anuală la ora de religie, ci de înscriere până la retragere.

    “Nu este vorba de înscriere anuală, ci de înscriere până la retragere. În schimb dacă pe parcursul anului optezi să schimbi religia atunci acesta nu produce efecte în timpul anului şcolar, ci începând cu anul şcolar următor. Cererea anuală este o caracteristică a materiilor opţionale, nu a materiei din trunchiul comun cum este religia, este o ţncercare de diminuare a importanţei religiei şi o umilire a părinţilor care trebuie să tot repete pentru a vedea dacă nu cumva nu s-au răzgândit”, a mai spus reprezentantul Patriarhiei.

    Proiectul urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor.

  • Doi deputaţi îi cer demisia Laurei Georgescu de la CNA. Georgescu: Nu demisionez, n-am încălcat legea

    Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor i-a audiat, marţi, pe membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), după ce şase membri ai CNA au votat, pe 19 martie, într-o şedinţă cu uşile închise, o decizie pentru retragerea sprijinului acordat Laurei Georgescu în funcţia de preşedinte al CNA şi pentru a transmite Parlamentului o solicitare de revocare a acesteia de la conducerea Consiliului.

    Hotărârea a fost transmisă la Comisia pentru cultură de membrii CNA Radu Călin Cristea, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Răsvan Popescu, Dorina Rusu şi Florin Gabrea, potrivit precizărilor făcute, marţi, de parlamentarul PNL Gigel Ştirbu, preşedintele Comisiei.

    La audieri au participat doar 10 din cei 11 membri ai CNA, respectiv Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea. Viorel Vasile Buda nu a participat la audieri, întrucât se află în concediu, după cum a declarat acesta, marţi, fiind contactat de MEDIAFAX.

    “În ultimele luni, în ultimul an, poate şi mai bine, am asistat destul de des la mai multe situaţii în care această instituţie (…) A fost în mijlocul unor scandaluri, care au răzbătut în media. Mulţi membri ai Consiliului au fost chemaţi la parchetele sau la organele judiciare pentru a lămuri anumite probleme care făceau parte din anumite speţe penale (…) Cred eu că, şi este un punct de vedere personal, lucrurile au ajuns destul de departe, această instituţie în situaţia în care o majoritate din CNA, printr-o hotărâre scrisă, decide că instituţia este blocată şi că nu poate continua în această formulă de conducere. Aşa cum spuneam, din punctul meu de vedere, lucrurile au ajuns într-o situaţie în care legiuitorul trebuie să decidă ce face mai departe (…) Conform principiului cine poate mult poate şi puţin, Parlamentul ar trebui, în perioada imediat următoare, ar trebui să ia o decizie privind buna funcţionare a acestei instituţii”, a spus Gigel Ştirbu.

    Ştirbu a precizat că va trimite hotărârea celor şase membri ai CNA “pentru un punct de vedere la Comisia Juridică (a Camerei Deputaţilor, n.r.), precizând că este necesară modificarea Legii audiovizualului. El a făcut această afirmaţie referindu-se la faptul că Legea audiovizualului nu prevede posibilitatea revocării din funcţie a preşedintelui CNA.

    De asemenea, Gigel Ştirbu i-a solicitat Laurei Georgescu să îşi dea demisia din funcţia de preşedinte al CNA şi să rămână doar membru în Consiliu. “Nu este o luptă politică, nimeni nu are absolut nimic cu dumneavoastră (…) Dorim să se încheie acest conflict. Dacă va continua această ruptură între majoritatea Consiliului şi dumneavoastră, care deţineţi această funcţie administrativă, cu siguranţă ne vom revedea cât de curând pe aceleaşi teme”, a mai spus Ştirbu.

    Totodată, Gigel Ştirbu a precizat că la biroul Comisiei pentru cultură “există o serie de sesizări din partea angajaţilor CNA, din care reiese faptul că atmosfera de lucru de acolo a avut de suferit în ultimii ani de zile şi că există o stare de teroare în cadrul Consiliului”. Ştirbu a precizat însă că acestor sesizări li s-a răspuns că această Comisie nu este organ abilitat să stabilească “dacă tot ce se întâmplă în instituţie, din punct de vedere administrativ, este legal sau mai puţin legal”.

    Şi parlamentarul PSD Mădălin Voicu i-a sugerat Laurei Georgescu să îşi dea demisia de onoare, precizând că această sugestie “nu este o chestiune de presiune”. Totodată, Voicu a spus că face această recomandare având în vedere “disjuncţiunile şi fricţiunile” din CNA, care “sunt deja acute sau cel puţin aşa pare”.

    “Nu are vreo legătură cu vreun mod de a ameninţa sau de a presa pe cineva. Spun ce aş face eu dacă aş fi în cazul doamnei Laura Georgescu. Dacă s-ar întâmpla să ajung în această situaţie, primul lucru ar fi demisia. În cazul în care doamna nu ar dori să plece din fruntea instituţiei, lucru care ar simplifica lucrurile şi nu ar mai crea stări beligerante, dacă nu, atunci sigur că sunt şi alte forme prin care doamna Laura Georgescu poate fi demisă, dar nu de către Parlament. Noi am luat act de situaţie (…) pot fi şi alte variante, poate apelând la Guvern va şti să găsească o soluţie”, a spus Mădălin Voicu.

    La rândul lor, deputaţii Theodor Paleologu şi Marton Arpad au spus că parlamentarii nu au cum să o revoce din funcţie pe Laura Georgescu, pentru că Legea audiovizualului nu prevede acest lucru.

    “Membrii CNA ne cer revocarea din funcţia de preşedinte al CNA a doamnei Laura Georgescu. Putem face acest lucru? Asta este singura întrebare. Noi nu suntem nici psihoterapeut, nici DNA, nici instanţă judiciară. Cazul ăsta nu ţine de noi. E bine că suntem informaţi, evident, dar, din păcate, am impresia că nu avem ce face. Şi chiar dacă modificăm legea, nu se poate aplica retroactiv. Deci suntem legaţi de mâini şi de picioare, cu o instituţie total blocată”, a spus deputatul PNL Theodor Paleologu.

    La rândul său, deputatul UDMR Marton Arpad a spus că Legea audiovizualului prevede situaţiile în care un membru al CNA poate fi demis. Astfel, potrivit articolului 13 din Legea audiovizualului, “(1) Membrii Consiliului pot fi demişi, la propunerea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, în următoarele situaţii: a) în cazul incapacităţii de a-şi exercita funcţia pentru o perioadă mai mare de 6 luni; b) în cazul unei condamnări penale aplicate printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă (2) În scopul aplicării prevederilor alin. (1) Consiliul sesizează Parlamentul”.

    Pe de altă parte, deputatul Liliana Mincă, care face parte din grupul parlamentar Democrat şi Popular, a spus că ea consideră că Laura Georgescu a adus “grave prejudicii de imagine” CNA. Liliana Mincă a mai spus că se aşteaptă “la o Ordonanţă de Urgenţă din partea premierului României”, prin care Laura Georgescu să fie schimbată din funcţia de preşedinte al CNA.

    Însă deputatul Slavomir Gvozdenovici, care face parte din grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, a propus o altă “soluţie” pentru deblocarea situaţiei, respectiv demisia celor şase membri ai CNA care nu o mai susţin pe Laura Georgescu. “Ce se întâmplă dacă cei şase demisionează? (…) Şi se aleg alţii care vin în loc şi continuă mai departe. Dar, dacă rămân şi cei şase tot timpul, până la sfârşitul mandatului, blochează totul? Ce se întâmplă atunci? Nu pot să îi aducă Consiliului nicio decizie. Se încăpăţânează oamenii, pe bună dreptate, au dreptate, n-au dreptate (…) Ce se întâmplă în situaţia asta? (…) Mi se pare că chiar este un impas şi aproape uşor o absurditate”, a spus Slavomir Gvozdenovici.

    Răspunsul a fost dat râzând de Theodor Paleologu: “România lucrului bine făcut”. “Nicio tragedie”, a spus şi Marton Arpad.

    Gigel Ştirbu a spus, însă, că, din punctul său de vedere, aceasta “este o temă falsă”. “Eu nu cred că cei şase blochează activitatea Consiliului”, a mai spus Ştirbu.

    De cealaltă parte, Laura Georgescu a declarat marţi, pentru presa prezentă la audierile de la Comisia pentru cultură a Camerei Deputaţilor, că nu îşi va da demisia din funcţia de preşedinte al CNA, pentru că nu are motive să facă acest lucru.

    “Nu am încălcat în viaţa mea legea, cu atât mai puţin pe durata mandatului pe care l-a avut în această instituţie. Mi s-a mai sugerat acest lucru (demisia, n.r.). În secunda în care mi se dovedeşte prima oară că am încălcat legea, nu trebuie să mi se solicite. Mi-o dau singură”, a spus Laura Georgescu.

    Totodată, ea a precizat că, în ultimii doi ani şi două luni, i-au fost aduse foarte multe acuzaţii nedovedite niciodată. Acuzaţiile sunt “teoretice”. “Şi eu pot să fac. Când voi avea prima probă că am încălcat legea, credeţi-mă, nu trebuie să-mi solicite nimeni demisia, mi-o dau singură”, a mai spus Laura Georgescu.

    Pe de altă parte, Laura Georgescu a spus că “scandalurile există de doi ani şi de două luni” în CNA, din cauza unor membri ai Consiliului care au “interese diferite”, care în niciun caz nu vizează aplicarea Legii audiovizualului.

    “Scandalurile există de doi ani şi de două luni, de când pentru motivul că nu am vrut să încalc legea 52 din 2003 am avut prima plângere penală de la un coleg (Valentin Jucan, n.r.), deşi venisem de trei luni în această instituţie şi toţi ceilalţi nouă membri au tăcut. Scandaluri au existat şi până la venirea mea. Vă faceţi că uitaţi. Scandaluri vor fi şi după plecarea mea (…) Dacă vă uitaţi în istoria acestei instituţii, veţi găsi aceleaşi lucruri, fiindcă întotdeauna s-au găsit membri care au avut interese, mai mult sau mai puţin partizane cu anumiţi radiodifuzori sau cu misiunea din acel moment a acelor radiodifuzori. Nu ţine nici de politic, nici de omul care conduce instituţia. Ţine de interesul celui care este mai pus pe declaraţii politice”, a mai spus Laura Georgescu.

    Ea a precizat că instituţia va funcţiona în continuare, pentru că “nu există majoritate în CNA”. “Că nu suntem partide politice. În secunda în care suntem opt prezenţi, şase voturi duc la luarea unei decizii. Nu există o majoritate întotdeauna aceeaşi, care se distruge sau se păstrează. Nu suntem în Parlament. Suntem oameni care nu reprezintă autoritatea care i-a propus (…) Deciziile întotdeauna s-au luat prin vot deschis, în şedinţe publice, în prezenţa a opt membri şi cu şase mâini ridicate. Noi suntem plătiţi ca să aplicăm Legea audiovizualului, deci ne uităm la ce avem de analizat, dezbatem şi ridicăm mâna motivând votul. E foarte simplu. Niciodată nu a funcţionat Consiliul printr-o majoritate. A fost o minciună, diseminată ritmic de doamna Iorga (Narcisa Iorga, fost membru al CNA, n.r.). Mereu ni s-a explicat «majoritatea USL» din CNA. Aţi rămas tributari acestui mesaj”, le-a spus Laura Georgescu jurnaliştilor.

    Laura Georgescu a mai spus că CNA nu este blocat şi că ea personal nu are cum să blocheze activitatea Consiliului, având în vedere că instituţia este formată din 11 membri. “Instituţia funcţionează exact cum funcţiona şi joi, aşa va funcţiona şi joia viitoarea, şi marţea viitoare şi joia cealaltă, fiindcă, din păcate, mandatele noastre se referă la a aplica Legea audiovizualului pe ce se întâmplă în acest moment pe televiziuni şi pe radiouri. Nu am cu ce să blochez eu personal, eu am un vot şi niciodată nu mi-am dorit să deţin majoritatea în acest Consiliu. Uitaţi-vă la toate voturile mele din aceşti doi ani şi trei luni. O să vedeţi că permanent am votat împotriva Antenei 3, permanent am votat pentru amenzi la România TV, nu cum mi se explica în presă ulterior, că am o problemă să protejez Antena”, a mai spus Laura Georgescu.

    Ea a precizat că membrii CNA sunt plătiţi pentru a-şi face mandatul. “Noi toţi suntem plătiţi pentru un mandat de membru CNA ca să facem două şedinţe publice (pe săptămână, n.r.). Nu trebuie să am eu cvorum, cvorumul trebuie să existe, ca să se desfăşoare efectiv cele două şedinţe. Probabil că cine nu doreşte să-şi asume mandatul, i-a spus şi unul dintre deputaţi, să-şi dea demisia, e simplu ca bună ziua”, a mai spus Georgescu.

    Totodată, răspunzând unei întrebări, Laura Georgescu a spus că este mult mai eficient să rămână în fruntea instituţiei, pentru a se ocupa de tranziţia de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, un proces care se va produce de pe 17 iunie, dar şi pentru organizarea, pe 28 octombrie, la Bucureşti, a unei întâlniri a tuturor autorităţilor de reglementare în audiovizual din Europa. “Sinceră să fiu, da, e foarte eficient (să rămână la conducerea CNA, n.r.), fiindcă altcineva nu va face aceste două mari evenimente”, a mai spus Georgescu.

    Şase membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului au votat, pe 19 martie, într-o şedinţă cu uşile închise, o decizie pentru retragerea sprijinului acordat Laurei Georgescu în funcţia de preşedinte al CNA şi pentru a transmite Parlamentului o solicitare de revocare a acesteia de la conducerea Consiliului.

    “Astăzi, reunit în cvorum, potrivit regulamentelor în vigoare, CNA a decis cu o majoritate de voturi, şase «pentru» şi un vot «împotrivă», prin vot secret, aşa cum prevede legea, retragerea sprijinului acordat doamnei preşedinte Laura Georgescu şi, de asemenea, decizia de a trimite Parlamentului o solicitare de revocare a domniei sale din această calitate de preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului”, a anunţat la momentul respectiv Radu Călin Cristea, membru al Consiliului.

    La şedinţa cu uşile închise au participat Radu Călin Cristea, Răsvan Popescu, Dorina Rusu, Radu Herjeu (fără drept de vot), Gabriel Tufeanu, Monica Gubernat, Valentin Jucan şi Florin Gabrea. La luarea acestei decizii nu au participat Laura Georgescu, preşedintele CNA, şi alţi doi membri ai Consiliului, Lorand Turos şi Viorel Vasile Buda (acesta din urmă era în concediu).

    Pe de altă parte, Legea audiovizualului nu prevede în mod explicit această procedură privind retragerea sprijinului acordat preşedintelui Consiliului.

    În mod concret, potrivit articolului 14 din Legea audiovizualului, “Consiliul este condus de un preşedinte, asimilat funcţiei de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani”.

    Radu Călin Cristea a susţinut însă că votul dat joi de majoritatea CNA, în şedinţă cu uşile închise, este legal. “Este un vot dacă vreţi simetric, în opoziţie cu votul formulat în CNA în data de 28 decembrie 2012, când la fel, în aceleaşi condiţii, şedinţă secretă, vot secret, Consiliul a votat candidatura doamnei Laura Georgescu, a înaintat-o Parlamentului şi acesta a dat un vot favorabil. Astăzi procedeul este oarecum invers, noi cei din Consiliu socotim că am încercat să realizăm ceea ce ne permitea mandatul. Urmează fireşte ca decizia finală, decizia care de fapt contează, să fie aceea a Parlamentului, la o dată care se va stabili ulterior”, a spus Radu Călin Cristea.

    Pe de altă parte, decizia de retragere a sprijinului acordat Laurei Georgescu în funcţia de preşedinte CNA a fost luată pe 19 martie de şase membri ai CNA la propunerea Monicăi Gubernat.

    Gubernat a invocat în acest sens “conflictul permanent” din interiorul CNA, care a ajuns în instanţă. “Având în vedere conflictul permanent din interiorul instituţiei, conflict care a ajuns în instanţă, conflictele de interese rezultate în urma acestei acţiuni şi o să vă dau un singur exemplu, CNA, în calitate de pârât (în instanţă, n.r.), trebuie să depună o întâmpinare, acea întâmpinare va suna în felul următor: «CNA, reprezentat legal de doamna Laura Georgescu, dat în judecată de doamna Laura Georgescu»; de asemenea, având în vedere adrese asumate în numele CNA, cu caracter ascuns de recomandare, de care aflăm din păcate din presă; de asemenea, decizii luate de CNA, care nu sunt puse în practică, corespondenţe cu diverse instituţii ascunse de ochii CNA, nu mai vorbesc de credibilitatea şi de imaginea instituţiei, vă propun spre adoptare o decizie prin care solicităm Parlamentului revocarea din funcţia de preşedinte a doamnei Laura Georgescu”, a spus Monica Gubernat.

    Ea a făcut referire la faptul că Laura Georgescu, preşedintele CNA, a dat în judecată, pe 9 martie, CNA şi şase membri ai CNA – Valentin Jucan, Monica Gubernat, Răsvan Popescu, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea şi Viorel Vasile Buda -, care, în septembrie 2014, i-au redus atribuţiile la conducerea Consiliului, prin modificarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al instituţiei.

    Aceasta a cerut Curţii de Apel Bucureşti anularea unui act administrativ al Consiliului Naţional al Audiovizualului, respectiv a deciziei 530 (Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CNA) din 16 septembrie 2014, potrivit informaţiilor publicate pe portalul instanţelor de judecată.

    Laura Georgescu a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că a dat în judecată 6 membri CNA şi a cerut instanţei anularea ROF al instituţiei, din cauză că unele articole din acest document încalcă Legea audiovizualului, precizând că toate eforturile pe care le-a făcut pentru corectarea ROF au rămas fără rezultat.

  • Patriarhia: Nu am fost consultaţi privind propunerea de oficiere a cununiilor civile în biserici

    “Iniţiatorii acestui proiect legislativ referitor la oficierea cununiilor civile în locaşurile de cult nu s-au consultat oficial niciodată cu Biserica Ortodoxă Română, aşa cum în mod eronat se precizează în presă. Până în acest moment, la Patriarhia Română nu a fost depusă nici o solicitare pentru exprimarea unui punct de vedere oficial al Sfântului Sinod referitor la această iniţiativă legislativă”, se arată în comunicatul Patriarhiei.

    În plus, consideră conducerea BOR, având în vedere că acest proiect de lege vizează toate cultele religioase din România, “această problemă trebuie discutată în vederea formulării unui punct de vedere comun de către Consiliul Consultativ al Cultelor”.

    Proiectul de lege la care se face referire propune modificarea şi completarea Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă în sensul introducerii posibilităţii oficierii căsătoriei civile şi religioase într-un lăcaş de cult, urmând ca atribuţiile ofiţerului de stare civilă să fie preluate de personalul clerical.

    Iniţiatorii proiectului sunt deputaţii UDMR Szabó Ödön, Antal István, Erdei Dolóczki István, Moldovan Iosif, Seres Dénes şi un deputat de la minorităţi, Merka Adrian-Miroslav.

    În nota de fundamentare, se arată că în 16 state membre UE căsătoria religioasă are “efecte civile legale”, căsătoria civilă fiind opţională. Odată adoptată această lege, mai spun iniţiatorii proiectului, românii vor putea opta pentru o procedură simnplă, având posibilitatea celebrării căsătoriei civile şi religioase într-un singur loc.

  • Guvernul va cheltui 3,5 milioane lei pentru promovarea politicilor, consultanţi şi baze de date

    Din suma totală, 1,5 milioane lei vor fi rezervaţi pentru campanii de informare publică şi promovare a imaginii şi intereselor româneşti în străinătate, achiziţia de servicii de publicitate media în presa internă şi internaţională, achiziţia de servicii de informare şi promovare pe internet, achiziţionarea ori realizarea unor materiale de prezentare a României în străinătate, precum broşuri, pliante, pixuri, agende, albume foto, calendare, casete video şi insigne.

    Vor fi achiziţionate materiale similare şi pentru promovarea şi informarea internă privind politicile guvernamentale în diferite domenii, alături de politicile comunitare, achiziţionarea unor servicii de presă internă şi externă, precum şi pentru servicii de consultanţă internă şi externă, servicii de cercetare-dezvoltare ale căror rezultate “nu sunt destinate exclusiv autorităţii contractante”, inclusiv plata unor consultanţi sau experţi selectaţi de Guvern pe bază de CV şi portofoliu, conform unei hotărâri aprobate de Executiv.

    Fonduri totale de două milioane lei vor fi cheltuite, printre altele, pentru organizarea de seminarii, dar şi achiziţionarea de consultanţă pentru analiza şi “optimizarea” politicilor publice şi a strategiilor guvernamentale, comandarea unor sondaje de opinie, achiziţionarea unor baze de date şi rapoarte în domenii de interes guvernamental.

    La solicitarea Direcţiei de strategii guvernamentale, vor fi acordate avansuri de până la 30% din valoarea contractelor, fără solicitarea unei scrisori de garanţie bancară.