Author: adison

  • Hollande, Merkel şi Rajoy se vor deplasa miercuri în zona prăbuşirii avionului companiei Germanwings

    Avionul Airbus A320 al companiei Germanwings, având la bord 144 de pasageri şi şase membri ai echipajului, s-a prăbuşit marţi dimineaţă într-o zonă muntoasă din sud-estul Franţei, în apropierea localităţii Barcelonnette.

    Avionul decolase de la Barcelona la ora 10.01 (11.01, ora României) şi urma să ajungă la Dusseldorf, în nordul Germaniei, însă a dispărut de pe ecranele radarelor în jurul orei 11.15 (12.15, ora României).

    Printre persoanele aflate la bordul avionului companiei Germanwings erau 67 de cetăţeni germani, 45 de spanioli, zeci de turci şi cel puţin un belgian.

  • Un fost vicepreşedinte al Bechtel, condamnat la închisoare pentru luare de mită în Egipt

    Asem Elgawhary, în vârstă de 73 de ani, a fost condamnat marţi, după ce şi-a recunoscut vinovăţia în decembrie. El trebuie să plătească totodată autorităţilor americane o amendă de 5,2 milioane de dolari.

    Elgawhary, cetăţean american şi egiptean, a luat mită din partea a trei companii, între care grupul francez Alstom, în schimbul informaţiilor confidenţiale din procesele de atribuire a unor contracte cu compania publică de electricitate din Egipt, se arată într-un comunicat al Departamentului de Justiţie, citat de Bloomberg.

    Alstom, împreună cu subsidiara sa din Elveţia, a recunoscut în decembrie că a plătit mită lui Elgawhary şi altor persoane.

    În perioada 1996-2011, Elgawhary a fost director general al unei companii mixte între Bechtel şi EEHC, compania publică de electricitate din Egipt, el răspunzând de solicitarea de oferte şi atribuirea contractelor.

    Elgawhary a acceptat mită din partea a trei subcontractori, în schimbul oferirii unor avantaje incorecte în procesul de licitaţie.

    În decembrie, unul dintre subcontractori, grupul francez Alstom, a încheiat un acord cu Departamentul de Justiţie din SUA şi a plătit o amendă de 772 de milioane de dolari pentru că a dat mită.

    Alstom a plătit mită de 75 de milioane de dolari pentru a-şi asigura contracte în valoare de 4 miliarde de dolari în proiecte din întreaga lume, potrivit Departamentului de Justiţie.

    În 2006, inspectorul general al SUA în Iraq a acuzat Bechtel că a irosit banii contribuabililor americani din cauza managementului defectuos, după evaluarea unor contracte de 2,8 miliarde de dolari ale companiei, potrivit Sputnik.

    Grupul Bechtel are 53.000 de angajaţi şi venituri de 40 de miliarde de dolari. Grupul oferă servicii de inginerie, construcţii şi de management al proiectelor, în principal clienţilor din sectoarele energiei, apărării şi telecomunicaţiilor.

  • CRONOLOGIE: Cele mai grave accidente aviatice produse în ultimii zece ani

    2015

    24 martie: Avionul Airbus A320 al companiei Germanwings s-a prăbuşit în Alpii francezi, având la bord 144 de pasageri şi şase membri ai echipajului; nu există supravieţuitori.

    2014

    28 decembrie: Un avion al companiei AirAsia care zbura din Surabaya (Indonezia spre Singapore) s-a prăbuşit în Marea Java. Cele 162 de persoane aflate la bord au murit.

    24 iulie: Un avion al Air Algerie a dispărut în Mali, provocând moartea a 116 persoane.

    23 iulie: Patruzeci şi opt de oameni au murit după prăbuşirea unui avion al companiei TransAsia Airways în Taiwan.

    17 iulie: Cursa Malaysia Airlines MH17 s-a prăbuşit în estul Ucrainei, provocând moartea a 298 de oameni.

    8 martie: Cursa MH370 a Malaysia Airlines, care zbura între Kuala Lumpur (Malaysia) şi Beijing, a dispărut. Avionul, care avea la bord 239 de persoane, nu a fost găsit.

    11 februarie: Un avion militar de tip Hercules C-130 s-a prăbuşit în Algeria, provocând moartea a 77 de persoane.

    2013

    17 noiembrie: Un avion Boeing 737 al companiei Tatarstan Airlines s-a prăbuşit în Rusia; 50 de oameni au murit în accident.

    16 octombrie: Patruzeci şi nouă de oameni au murit după prăbuşirea unui avion de pasageri în Cambodgia.

    2012

    3 iunie: Un avion al companiei Dana Air având la bord 150 de persoane s-a prăbuşit în Nigeria.

    20 aprilie: Un avion al companiei Bhoja Air s-a prăbuşit în Pakistan, 127 de pasageri şi membri ai echipajului pierzându-şi vieţile.

    2011

    26 iulie: Şaptezeci şi opt de persoane au murit după prăbuşirea unui avion militar Hercules C-130 Hercules în Maroc.

    8 iulie: Un avion al companiei Hewa Bora s-a prăbuşit în Republica Democrată Congo; 74 dintre cele 118 persoane aflate la bord au murit.

    9 ianuarie: Un avion al companiei IranAir s-a prăbuşit în Iran; 77 dintre cele 100 de persoane aflate la bord au murit.

    2010

    5 noiembrie: Un avion al companiei Aerocaribbean s-a prăbuşit în Cuba, provocând moartea a 68 de persoane.

    28 iulie: Un avion al companiei Airblue a căzut în apropierea oraşului pakistanez Karachi, iar cele 152 de persoane aflate la bord au decedat.

    22 mai: Un avion Air India Express s-a lovit de un deal, în sudul Indiei, accidentul soldându-se cu 158 de morţi.

    12 mai: Un avion Afriqiyah Airways s-a prăbuşit în Libia, bilanţul fiind de 100 de morţi.

    10 aprilie: Un avion Tupolev 154 în care era preşedintele polonez Lech Kaczynski s-a prăbuşit în Rusia; toate cele 90 de persoane aflate la bord au murit.

    25 ianuarie: Un avion al companiei Ethiopian Airlines s-a prăbuşit în largul Libanului, provocând moartea a 89 de oameni.

    2009

    15 iulie: Un avion Tupolev al companiei Caspian Airlines s-a prăbuşit în nordul Iranului, în drumul spre Armenia, provocând moartea a 168 de persoane.

    30 iunie: Un avion de pasageri yemenit s-a prăbuşit în Oceanul Indian; o singură persoană dintre cele 153 aflate la bord a supravieţuit.

    1 iunie: Un avion Air France care zbura de la Rio de Janeiro spre Paris s-a prăbuşit în Oceanul Atlantic, cu 228 de oameni la bord. Nu au existat supravieţuitori.

    20 mai: Un avion Hercules C-130 ar armatei indoneziene s-a prăbuşit în apropierea Insulei Java, provocând moartea a 97 de oameni.

    12 februarie: Un avion de pasageri s-a prăbuşit în statul american New York; 49 de oameni au murit.

    2008

    14 septambrie: Un avion Boeing-737 s-a prăbuşit în oraşul rus Perm, provocând moartea a 88 de persoane.

    24 august: Un avion de pasageri s-a prăbuşit în Kîrgîzstan, provocând moartea a 68 de persoane.

    20 august: Un avion al companiei Spanair s-a prăbuşit pe Aeroportul Barajas din Madrid, accidentul soldându-se cu 154 de morţi şi 18 răniţi.

    2007

    30 noiembrie: Cincizeci şi şase de oameni au murit după ce o aeronavă a companiei Atlasjet s-a prăbuşit în Turcia.

    16 septembrie: Optzeci şi şapte de oameni au murit după ce un avion al companiei One-Two-Go s-a prăbuşit în apropierea staţiunii thailandeze Phuket.

    17 iulie: Un avion al TAM Airlines s-a prăbuşit la aterizare, în apropierea aeroportului Congonhas din Sao Paulo (Brazilia); 199 de oameni au murit.

    5 mai: Un avion al Kenya Airways s-a prăbuşit în Camerun, provocând moartea a 114 persoane.

    1 ianuarie: Un avion Adam Air la bordul căruia erau 102 persone s-a prăbuşit pe Insula indoneziană Sulawesi. Nu au existat supravieţuitori.

    2006

    29 septembrie: Un avion Boeing 737 având la bord 154 de persoane s-a prăbuşit în Brazilia, după coliziunea cu un avion uşor. Nu au existat supravieţuitori.

    22 august: Un avion Tupolev-154 având la bord 170 de persoane s-a prăbuşit în regiunea ucraineană Doneţk. Toate persoanele au murit.

    3 mai: Un avion Airbus al companiei Armavia s-a prăbuşit în Marea Neagră, provocând moartea a 113 persoane.

    2005

    10 decembrie: Un avion al companiei Sosoliso Airlines s-a prăbuşit în Nigeria; 103 persoane au murit.

    6 decembrie: Un avion militar C-130 s-a prăbuşit la periferia Teheranului; 110 persoane au murit.

    22 octombrie: O aeronavă a companiei Bellview având la bord 117 persoane s-a prăbuşit în oraşul nigerian Lagos.

    5 septembrie: Un avion al companiei Mandala Airlines având la bord 117 persoane s-a prăbuşit ăn Indonezia. Nu au existat supravieţuitori.

    16 august: Un avion columbian s-a prăbuşit în Venezuela, provocând moartea a 160 de oameni.

    14 august: Un avion al Helios Airways care zbura din Republica Cipru spre Grecia s-a prăbuşit în apropiere de Atena; 112 persoane au murit.

    16 iulie: Un avion al Equatair s-a prăbuşit în Guineea Ecuadorială; 60 de oameni au murit.

    3 februarie: Un avion Boieng al companiei Kam Air s-a prăbuşit în Afganistan, provocând moartea a 104 persoane.

     

  • Scriitori din zece ţări, pe lista nominalizaţilor la Man Booker International Prize

    Zece scriitori – dintre care patru provin din ţări africane – se află în cursă pentru câştigarea premiului Man Booker Internaţional, un trofeu literar atribuit alături de un cec în valoare de 60.000 de lire sterline (81.400 de euro). Scriitori din şase ţări apar pentru prima dată pe lista celor zece finalişti: Libia, Mozambic, Guadelupa, Ungaria, Africa de Sud şi Congo-Brazzaville.

    Lista celor zece romancieri selecţionaţi pe lista scurtă pentru Man Booker International Prize a fost comunicată marţi, de preşedintele juriului, Marina Warner, profesor la Universitatea Cape Town din Africa de Sud.

    Cei 10 finalişti sunt: Cesar Aira (Argentina), Hoda Barakat (Liban), Maryse Conde (Guadelupa), Mia Couto (Mozambic), Amitav Ghosh (India), Fanny Howe (Statele Unite ale Americii), Ibrahim al-Koni (Libia), Laszlo Krasznahorkai (Ungaria), Alain Mabanckou (Congo-Brazzaville ) şi Marlene van Niekerk (Africa de Sud).

    Niciunul dintre finalişti nu a fost nominalizat anterior la acest trofeu literar.

    Câştigătorul va fi anunţat la Londra, pe 19 mai.

    Man Booker International Prize, care se acordă o dată la doi ani, este considerat versiunea internaţională a celui mai prestigios premiu literar britanic – Man Booker Prize.

    Man Booker International Prize se acordă unui autor în viaţă, care a publicat lucrări de ficţiune în limba engleză sau ale cărui opere au fost traduse deja în engleză. Spre deosebire de Man Booker Prize, care se acordă unei singure opere literare, versiunea internaţională a acestui premiu onorează întreaga creaţie a unui autor.

    Laureaţii din anii precedenţi au fost Lydia Davis (Statele Unite, 2013), Philip Roth (Statele Uite, 2011), Alice Munro (Canada, 2009), Chinua Achebe (Nigeria, 2007) şi Ismail Kadare, scriitorul albanez care a câştigat acest premiu în 2005, la ediţia inaugurală.

  • MAI: Manifestările xenofobe pentru autonomie, un pericol pentru ordinea publică

    Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a supus dezbaterii publice proiectul Strategiei Naţionale de Ordine şi Siguranţă publică pentru următorii cinci ani.

    În documentul postat pe site-ul MAI se arată că “dinamica fenomenului infracţional rămâne o ameninţare permanentă asupra climatului de siguranţă şi bunăstării cetăţenilor, prin posibile ameninţări precum: manifestări de rasism, xenofobie, extremism şi alte forme de intoleranţă, având drept scop obţinerea autonomiei unor zone/regiuni pe criterii etnice”.

    Alte “vulnerabilităţi” identificate de specialiştii MAI, care ar putea conduce la creşterea infracţionalităţii sunt “deteriorarea standardelor de viaţă”, “degradarea mediului familial şi a sistemului educaţional”, “manifestarea în cadrul unor segmente a noii generaţii a unui accentuat comportament nonconformist, de respingere a standardelor de convieţuire socială” sau schimbarea modurilor de operare a infractorilor, care învaţă în străinătate metode noi.

    În acelaşi timp, pericole pentru siguranţa pubilcă sunt şi “apariţia unor crize economice atât la nivel european, cât şi la nivel regional, zonal” dar şi “degenerarea adunărilor publice, spontane sau organizate, cu caracter revendicativ, de protest sau a altor forme de manifestare ale cetăţenilor pe spaţiul public, pe fondul nemulţumirilor în plan social”, potrivit documentului supus dezbaterii publice de MAI.

  • Filmul “Aferim! “, de Radu Jude, în competiţia oficială a Festivalului Internaţional IndieLisboa – VIDEO

    De asemenea, “Cai putere”, de Daniel Sandu, a fost selectat în competiţia oficială de scurtmetraje a evenimentului, potrivit site-ului oficial al celei de-a 12-a ediţii a festivalului din Lisabona.

    Unul dintre cele mai de amploare proiecte cinematografice româneşti din ultimii ani, “Aferim!”, de Radu Jude, este un film istoric a cărui acţiune are loc în Ţara Românească a începutului de secol XIX. Un zapciu, interpretat de actorul Teodor Corban, însoţit de fiul său (Mihai Comănoiu) caută un rob fugar (Cuzin Toma).

    Scenariul filmului este scris de Radu Jude şi Florin Lăzărescu, Marius Panduru a realizat imaginea, montajul, Cătălin Cristuţiu, sound designul este semnat de Dana Lucreţia Bunescu. Costumele au fost realizate de Dana Păpăruz, iar scenografia, de Augustina Stanciu, consilier istoric a fost Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, producător, Ada Solomon.

    Din distribuţie fac parte Teodor Corban, Mihai Comănoiu, Cuzin Toma, Alexandru Dabija, Luminiţa Gheorghiu, Victor Rebengiuc, Alberto Dinache, Alexandru Bindea, Mihaela Sîrbu, Adina Cristescu, Şerban Pavlu, Gabriel Spahiu şi Dan Nicolaescu.

    “Cai putere” prezintă povestea lui Mihai, care, în fiecare toamnă, cu ajutorul prietenilor, îşi urcă motocicleta în apartamentul său de la etajul zece pentru a o proteja pe perioada iernii. Anul acesta, însă, Mihai descoperă cât de fragile sunt prieteniile. Scurtmetrajul îi are în distribuţie pe Costel Caşcaval, Adrian Titieni, Mihaela Sîrbu, Lucian Ifrim şi Cătălin Stelian.

  • Grecia va prezenta până luni un pachet de reforme partenerilor din zona euro

    “Reformele vor fi transmise cel târziu luni”, a spus Sakellaridis la postul de televiziune Mega TV.

    Guvernul de stânga de la Atena şi creditorii din zona euro au convenit săptămâna trecută ca liderii eleni să prezinte o listă de reforme proprii care să aibă un efect similar cu măsurile convenite de fostul executiv.

    În lipsa deblocării fondurilor de susţinere din partea creditorilor internaţionali, Grecia va rămâne fără bani în câteva săptămâni.

    Premierul Alexis Tsipras s-a întâlnit luni, la Berlin, cu cancelarul german Angela Merkel, dar Sakellaridis a spus că cei doi au discutat în mare despre reforme, fără să intre în amănunte.

    “Cred că au fost găsite puncte de convergenţă”, a apreciat reprezentantul guvernului.

    Reformele sunt un subiect politic sensibil pentru Tsipras, care a venit la putere cu promisiunea de a renunţa la măsurile de austeritate, dar care a fost nevoit să accepte o prelungire a programului de bailout din cauza riscului de prăbuşire a sectorului bancar.

    Sakellaridis a precizat că reformele care vor fi propuse de guvern nu vor conţine măsuri care ar duce la recesiune ci schimbări structurale.

    Dacă creditorii Greciei vor considera că noile reforme pot avea un efect similar cu cele convenite anterior, atunci Atena va obţine finanţare din partea zonei euro şi FMI.

    Publicaţia Kathimerini a relatat marţi că guvernul elen va cere Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (EFSF) să îi returneze 1,2 miliarde de euro din obligaţiunile de 10,9 miliarde de euro răscumpărate de fondul elen de salvare a băncilor, luna trecută.

    Potrivit autorităţilor elene, fondul de salvare a băncilor ar fi trebuit să returneze doar 9,7 milarde de euro, restul sumei fiind sub formă de numerar, nu de obligaţiuni.

    Rambursarea către EFSF a avut loc în cadrul acordului cu Eurogroup din 20 februarie, prin care programul de salvare a fost prelungit cu patru luni.

  • DOSAR disjuns din cazul “Microsoft”: DNA verifică circuitul financiar al banilor cu care au fost finanţate campaniile PDL din 2008 şi 2009

    Informaţia apare în rechizitoriul prin care oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru, fostul ministru Gabriel Sandu şi primarul suspendat al municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, au fost trimişi în judecată.

    “Se va dispune disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor faţă de inculpatul Sandu Gabriel pentru infracţiunea de spălare de bani. Din declaraţiile inculpatului şi documentele depuse de acesta (facturi ce atestă achiziţionarea prin societăţile controlate de materiale electorale aferente campaniilor PDL în perioada 2008-2009) rezultă că beneficiarul final al sumei de bani (2,1 milioane de euro – n.red.) primită de la martorii denunţători (oamenii de afaceri Claudiu Florică şi Dinu Pescariu – n.red.) este Partidul Democrat Liberal. Pentru a se stabili circuitul financiar al sumelor de bani până la beneficiarii finali şi implicarea acestora în săvârşirea faptelor se impune continuarea urmăririi penale”, conform Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    De asemenea, anchetatorii au decis să disjungă cercetările şi cu privire la infracţiunea de luare de mită săvârşită de Gabriel Sandu. Astfel, există indicii că în 2008, în calitate de ministru al Comunicaţiilor şi al Societăţii Informaţionale, Sandu a cerut de la firma Fujitsu Siemens Computers, prin intermediul avocatului Doru Boştină, suma de 1,8 milioane de euro pentru a aproba efectuarea plăţii unui act adiţional, pentru a trece cu vederea deficienţele constatate şi pentru a obţine suplimentarea bugetului.

    “În urma confruntării dintre inculpatul Sandu Gabriel şi martorul denunţător Boştină Doru Cătălin au rezultat date noi de natură a crea suspiciunea rezonabilă că martorul Boştină Doru Cătălin a pretins suma de 1,8 milioane de euro de la firma Fujitsu Siemens Computers în numele inculpatului Gabriel Sandu fără a avea o înţelegere în acest sens cu inculpatul. S-a stabilit că în perioada 2004-2008 martorul Boştină Doru Cătălin a acordat consultanţă pentru încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft, atât beneficiarilor – Ministerul Comunicaţiilor, cât şi firmei Fujitsu Siemens Computers”, potrivit DNA.

    Dorin Cocoş, Dumitru Nicolae, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu au fost trimişi în judecată, în 23 martie, pentru fapte de corupţie în legătură cu modul în care au fost atribuite licenţe Microsoft, timp de zece ani.

    Instanţa supremă, care va judeca dosarul, urmează să decidă marţi dacă va menţine măsurile preventive în cazul celor patru. Dorin Cocoş, Gabriel Sandu şi Dumitru Nicolae au fost trimişi în judecată în arest la domiciliu, iar Gheorghe Ştefan, în arest preventiv. Dorin Cocoş este în continuare în arest, pentru că pe numele său mai este emis un mandat de arestare preventivă, în dosarul Alinei Bica disjuns din cel privind despăgubirea ilegală de la ANRP.

    Elena Udrea a fost şi ea în arest preventiv în acest dosar, în perioada 11-17 februarie, ulterior fiind plasată în arest la domiciliu. În 25 februarie, Elena Udrea a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

    În dosarul “Microsoft”, Dorin Cocoş, Nicolae Dumitru şi Gheorghe Ştefan sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, de luare de mită şi spălare de bani.

    Potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi pretins şi primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Florică încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Totodată, Dorin Cocoş ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

    Dinu Pescariu, vizat în dosarul “Microsoft”, a denunţat-o pe Elena Udrea, arătând că aceasta i-a cerut 500.000 de euro “pentru a-i rezolva problemele din justiţie”.

    “La data de 5.11.2014, Pescariu Dinu-Mihail a formulat denunţ cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie de către Udrea Elena Gabriela. Din denunţul formulat rezultă că, în anul 2013 pe fondul cercetărilor efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie ca urmare a plângerii formulată de Fujitsu Siemens Computers în legătură cu derularea contractului de licenţiere Microsoft şi a măsurilor asigurătorii dispuse de autorităţile austrice pe conturile sale din Elevaţia, Udrea Elena Gabriela a pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiţie. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani a avut loc în mai multe tranşe în perioada iulie 2013 – februarie 2014”, potrivit procurorilor.

    În acest dosar sunt vizaţi şi alţi opt foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Adriana Ţicău -, procurorii DNA continuând cercetările în cazul lor, într-un dosar desprins din cel trimis în judecată.

  • Vâlcov a întocmit planul de afaceri pentru firmele înfiinţate prin interpuşi – documente anchetatori

    Potrivit unor documente ale anchetatorilor, care cer un nou aviz pentru arestarea lui Darius Vâlcov, începând din 2011 şi până în prezent acesta a derulat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţia de primar, senator şi ministru, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei pentru a proteja firmele SC Contis Company SRL – SC Contis Consulting Company – S.C. Millenium Tophografica, Societatea Civilă de Avocaţi Ciobanu şi Asociaţii şi Enero Prod SRL – S.C. City Hotel & Lounge S.R.L.

    Conform documentelor anchetatorilor obţinute de MEDIAFAX, în luna ianuarie 2015 un om de afaceri a fost sunat de către Lucian Suşală, apropiat al fostului ministru al Finanţelor, pentru a cumpăra dreptul de folosinţă asupra Hotelului City din Slatina.

    În urma întâlnirii, Lucian Suşală i-a propus omului de afaceri, denunţător în dosar, să cumpere Hotelul City, transmiţându-i că în anii anteriori au fost investiţi aproximativ 4.000.000 lei de către societăţile comerciale Camfin, Plus Confort, Bogmar şi MKS. Anchetatorii notează că, în condiţiile în care omul de afaceri dorea să evalueze, în prealabil, situaţia financiară a societăţii, a stabilit cu Lucian Suşală să fie numit întâi ca administrator, ulterior devenind şi acţionar. Cu privire la preţul tranzacţiei, s-a stabilit ca acesta să fie negociat ulterior.

    În urma numirii sale ca administrator, omul de afaceri a constatat că între societăţile SGV Development şi City Hotel nu erau facturate relaţiile comerciale derulate între aceste societăţi, în sumă de 240.000 de lei, din care 150.000 de lei din contul curent al societăţii, iar 90.000 de lei aport propriu, bani pe care i-a înmânat administratorului.

    Anchetatorii mai spun că Lucian Suşală l-a contactat pe omul de afaceri pentru că ştia că acesta dispune de lichidităţi care ar fi putut justifica investiţiile făcute de societăţile comerciale Camfin, Bogmar, MKS şi Plus Afmin, în mod nelegal, în sensul că aceste societăţi nu au facturat serviciile pentru SGV.

    De asemenea, cu ocazia unor controale făcute de organele fiscale la S.C. Bogmar, denunţătorul a discutat cu reprezentantul firmei de contabilitate S.C. Contis Consulting, căruia i-a cerut să îi transmită lui Lucian Bogdan Timofte să nu dea explicaţii în scris organelor fiscale, mai menţionează anchetatorii.

    Potrivit anchetatorilor, documentele redactate pentru cesiunea societăţii City Hotel au fost întocmite de către avocat.

    În documentele citate se mai precizează că în vara anului 2011 Darius Vâlcov i-a propus unui cunoscut să înfiinţeze o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură, iar pentru înfiinţarea, administrarea şi dotarea celor trei societăţi fostul ministru i-a dat acestuia, în mai multe tranşe, suma de aproximativ 1.500.000 de lei, propunându-i ca după ce vor fi amortizate costurile să devină partener cu un procent de 20% la firma de cadastru şi 40% la celelalte două firme.

    Anchetatorii mai spun că în timpul discuţiilor preliminare Darius Vâlcov a scris olograf, pe mai multe coli A4, un plan de afaceri în care erau menţionate estimările privind cheltuielile şi veniturile, precum şi procentele care reveneau fiecăruia în urma derulării celor trei afaceri, iar ulterior i-au fost prezentate periodic documente justificative pentru banii cheltuiţi.

    Cu privire la persoanele care fac sau au făcut parte din acţionariatul societăţilor, precum şi la cele care au deţinut calitatea de administrator, Vâlcov îşi dădea acceptul în legătură cu respectivele persoane.

    De asemenea, în documentele anchetatorilor se mai arată că, la indicaţia lui Darius Vâlcov, S.C. Millenium Tophografica a fost introdusă într-o asociere în participaţiune cu S.C. SGV S.R.L. şi cu S.C. City Hotel S.R.L., urmând ca această asociere în participaţiune să administreze Hotelul City din Slatina şi urmând ca 30 % din eventualul profit să revină S.C. Millenium Tophografica.

    Pentru această asociere în participaţiune, la indicaţiile lui Vâlcov, care deţinea în fapt această societate, au fost viraţi 800.000 de lei.

    De asemenea, în cursul anului 2011, Darius Vâlcov i-a dat persoanei care a înfiinţat aceste firme să păstreze în locuinţa sa un seif, la care fostul ministru, precum şi Lucian Suşală aveau acces după ce, în prealabil, îl sunau, iar el le permitea accesul în imobil. Anchetatorii mai spun că atunci când Vâlcov şi Suşală accesau seiful nicio altă persoană care locuia în imobil nu asista la ceea ce se întâmpla în cameră.

    Conform anchetatorilor, în cursul acestui an fostul ministru al Finanţelor a mutat seiful în comuna Osica de Sus din judeţul Olt. În acest seif, Darius Vâlcov ţinea, potrivit anchetatorilor, 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei, trei lingouri de aur care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei.

    DNA cere un nou aviz pentru arestarea lui Darius Vâlcov, suspectat că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini firme pe care le administrează prin interpuşi, în acest dosar fostul ministru al Finanţelor fiind suspectat de trafic de influenţă şi efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia.

    În acest context, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a transmis procurorului general al României referatul cauzei, pentru ca acesta să sesizeze Senatul, pentru a se obţine avizul necesar efectuării în continuare a urmăririi penale a lui Darius Vâlcov. De asemenea, DNA a cerut şi încuviinţarea reţinerii şi arestării fostului ministru.

    Acesta nu este primul aviz pe care DNA îl cere în cazul lui Vâlcov. Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat, în 19 martie, aviz de la Senat pentru reţinerea şi arestarea preventivă a lui Darius Bogdan Vâlcov, pentru trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Comisia juridică a Senatului nu a putut da, marţi, un vot în favoarea sau împotriva cererii DNA de reţinere şi arestare preventivă a senatorului Darius Vâlcov, înregistrându-se egalitate, respectiv cinci voturi ”pentru” şi cinci ”împotrivă”, precum şi o abţinere. Preşedintele comisiei juridice din Senat, Cătălin Boboc a declarat că, în urma înregistrării votului de egalitate, raportul comisiei în cazul cererii DNA de reţinere şi arestarw preventivă, în cazul lui Darius Vâlcov, este negativ, plenul urmând a decide în acest caz.

    Darius Vâlcov a spus că a dat o declaraţie în faţa comisiei şi că îşi va susţine nevinovăţia în plen miercuri.

    Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov a fost audiat la DNA, luni, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă. Procurorii l-au anunţat în 13 martie pe Darius Vâlcov că este urmărit penal.

    Darius Vâlcov i-a înaintat, în 15 martie, premierului Victor Ponta demisia din funcţia de ministru al Finanţelor, dar Ponta a precizat, iniţial, că acesta va rămâne ministru până la finalizarea noului Cod Fiscal. După ce DNA a anunţat că cere arestarea lui Vâlcov, premierul a anunţat că a aprobat demisia lui şi că va prezenta în cel mai scurt timp preşedintelui Klaus Iohannis o propunere pentru portofoliul Ministerului Finanţelor. Vineri, după ce a discutat cu premierul, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Darius Vâlcov şi cel prin care premierul Victor Ponta a preluat interimatul la Ministerul Finanţelor.

    DNA arată, în referatul cauzei, că în 2009, administratorul unei societăţi comerciale l-a contactat pe Darius Vâlcov, care la acel moment era primar al municipiului Slatina. Omul de afaceri i-a propus lui Vâlcov ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante, pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, în oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA), conform contractelor de execuţie a respectivelor lucrări.

    În final, firma omului de afaceri a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, având ca obiect semnarea contractelor cu Compania de Apă Olt pentru mai multe lucrări.

    “Administratorul societăţii şi suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit, de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înţelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii”, potrivit procurorilor anticorupţie.

    În acelaşi dosar mai sunt urmăriţi penal primarul din Slatina, Minel Prina, în cazul căruia instanţa supremă a decis să fie plasat în arest la domiciliu, precum şi Lucian Petruţ Suşală, director al SC Imobiliare Consloc SRL, firmă administrată de Primăria Slatina. În cazul acestuia, instanţa supremă a decis arestarea preventivă. Prina este suspectat de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, în timp ce Suşală este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Anchetatorii au dispus, în acelaşi dosar, cercetarea sub control judiciar a lui Bogdan Petrică Timofte şi a lui Cristian Constantin Tomescu, ambii fiind suspectaţi de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    În referatul DNA cu propunerea de arestare pentru primarul Minel Prina şi omul de afaceri Lucian Petruţ Suşală, anchetatorii spun că Darius Vâlcov a primit “comisionul” în pungi de plastic, banii fiindu-i daţi în tranşe cuprinse între 400.000 şi un milion de lei, suspecţi din dosar afirmând că au fost situaţii în care s-au înâlnit cu Vâlcov chiar şi în cimitir.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Bogdan Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar din decembrie 2014 până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

  • CNSAS: Conferinţa Naţională “Comunismul Românesc”, joi şi vineri în Capitală

    Conferinţa Naţională “Comunismul Românesc” (CNCR), iniţiată în octombrie 2010 de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) şi Institutul de Istorie “Nicolae Iorga”, va avea loc, joi şi vineri, în sala de conferinţe a institutului, reunind specialişti din ambele instituţii şi nu numai.

    Ca şi cele patru ediţii de până acum, ediţia din acest an este organizată cu sprijinul Fundaţiei “Konrad Adenauer”.

    Conferinţa din acest an are ca temă deportarea etnicilor germani în lagărele sovietice şi va acorda o atenţie specială chestiunii minorităţilor etnice şi religioase în perioada comunistă şi problemei accesului la sursele primare ale comunismului românesc după trecerea a 25 de ani de la prăbuşirea regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est.

    În deschidere, joi, de la ora 14.00, va fi vernisată expoziţia “Deportarea etnicilor germani din România în lagărele sovietice la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial”, realizată de CNSAS.

    Printre prelegerile care vor fi susţinute în cadrul conferinţei, se numără “Literatură şi ideologie în anii 1970. Surse, teme, concepte”, “Politica PCR faţă de minoritatea maghiară, 1945-1989”, “«Cuba-Da, Yankeii-Nu!». Atacul asupra Legaţiei SUA de la Bucureşti din 19 aprilie 1961”, “Parazitismul social. Reguli şi norme pentru societatea omului nou” şi “Munca la feminin în România comunistă, expresie a dezechilibrelor de gen”.

    La eveniment vor lua cuvântul specialişti din CNSAS, Institutul de Istorie “Nicolae Iorga”, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Institutul de Istorie “A.D. Xenopol”, Iaşi, Institutul de Cercetări Socio-Umane “Gheorghe Şincai”, Târgu-Mureş, Universitatea din Bucureşti, Universitatea “A.I. Cuza” Iaşi, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Arhivele Naţionale ale României, Arhivele Diplomatice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe etc.

    Conferinţa are un caracter interdisciplinar şi se adresează tuturor celor interesaţi de analizarea comunismului românesc.