BusinessMagazin

Author: adison

  • Cristiana Anghel: Nu voi vota arestarea colegilor mei, după gratii să stea doar cei condamnaţi

    Cristiana Anghel a precizat că nu va vota arestarea celor doi colegi, pentru că este de părere că într-un stat de drept, după gratii trebuie să stea doar cel condamnat definitiv.

    ”Să fie anchetaţi, să fie judecaţi, şi în momentul în care vom avea o hotărâre a instanţei eu nu mă mai pot pune împotriva hotărârii respective. Dar în momentul în care zburdă liberli pedofili, criminali şi sunt judecaţi în libertate, pentru că nu prezintă pericol public, nu văd de ce un senator al României ar trebui să fie după gratii, când este judecat”, a spus Cristiana Anghel.

    Ea a mai spus că Senatul nu votează o cerere a procurorului ci ”cere ca respectivul senator să fie arestat”.

    ”De ce să cer eu? Dacă era pe mandatul de ministru, era o logică. (..) Dar pe mandatul de primar sau, la Şova, ca avocat, ce treabă am eu cu lucrurile astea?”, a mai spus senatorul PC.

  • Darius Vâlcov, audiat la DNA înainte de a merge la Senat. Senatorii vor decide dacă avizează arestarea sa

    Darius Vâlcov a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în jurul orei 09.30, la intrare spunând că va da mai multe informaţii după ce va discuta cu procurorii.

    După ce va da declaraţii în faţa anchetatorilor, Darius Vâlcov se va duce la Senat, unde îşi va susţine, în plen, punctul de vedere în cazul cererii DNA de avizare a reţinerii şi arestării sale preventive, solicitare care se discută chiar în ziua în care acesta împlineşte 38 de ani.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat, în 19 martie, aviz de la Senat pentru reţinerea şi arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov, pentru trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Comisia juridică a Senatului nu a putut da, marţi, un vot în favoarea sau împotriva cererii DNA de reţinere şi arestare preventivă a lui Darius Vâlcov, înregistrându-se egalitate, respectiv cinci voturi “pentru” şi cinci “împotrivă”, precum şi o abţinere.

    Darius Vâlcov a spus, după participarea la şedinţă, că a dat o declaraţie în faţa comisiei şi că îşi va susţine nevinovăţia în plen.

    Tot marţi, DNA a cerut un nou aviz pentru arestarea lui Darius Vâlcov, acesta fiind suspectat că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut, astfel, mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif, care era lăsat spre păstrare unei persoane apropiate fostului ministru.

    Această a doua cerere formulată de DNA în cazul lui Vâlcov va intra în perioada următoare în circuitul parlamentar.

    Fostul ministru al Finanţelor a fost audiat la DNA şi luni, după ce procurorii l-au anunţat, în 13 martie, că este urmărit penal.

    Darius Vâlcov i-a înaintat, în 15 martie, premierului Victor Ponta demisia din funcţia de ministru al Finanţelor, dar Ponta a precizat, iniţial, că acesta va rămâne ministru până la finalizarea noului Cod Fiscal. După ce DNA a anunţat că cere arestarea lui Vâlcov, premierul a anunţat că a aprobat demisia lui şi că va prezenta în cel mai scurt timp preşedintelui Klaus Iohannis o propunere pentru portofoliul Ministerului Finanţelor. Vineri, după ce a discutat cu premierul, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Darius Vâlcov şi cel prin care premierul Victor Ponta a preluat interimatul la Ministerul Finanţelor.

    DNA arată, în referatul cauzei, că în 2009, administratorul unei societăţi comerciale l-a contactat pe Darius Vâlcov, care la acel moment era primar al municipiului Slatina. Omul de afaceri i-a propus lui Vâlcov ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante, pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, în oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA), conform contractelor de execuţie a respectivelor lucrări.

    În final, firma omului de afaceri a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, având ca obiect semnarea contractelor cu Compania de Apă Olt pentru mai multe lucrări.

    “Administratorul societăţii şi suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit, de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înţelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii”, potrivit procurorilor anticorupţie.

    În acelaşi dosar mai sunt urmăriţi penal primarul din Slatina, Minel Prina, în cazul căruia instanţa supremă a decis să fie plasat în arest la domiciliu, precum şi Lucian Petruţ Suşală, director al SC Imobiliare Consloc SRL, firmă administrată de Primăria Slatina. În cazul acestuia, instanţa supremă a decis arestarea preventivă. Prina este suspectat de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, în timp ce Suşală este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Anchetatorii au dispus, în acelaşi dosar, cercetarea sub control judiciar a lui Bogdan Petrică Timofte şi a lui Cristian Constantin Tomescu, ambii fiind suspectaţi de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    În referatul DNA cu propunerea de arestare pentru primarul Minel Prina şi omul de afaceri Lucian Petruţ Suşală, anchetatorii spun că Darius Vâlcov a primit “comisionul” în pungi de plastic, banii fiindu-i daţi în tranşe cuprinse între 400.000 şi un milion de lei, suspecţi din dosar afirmând că au fost situaţii în care s-au înâlnit cu Vâlcov chiar şi în cimitir.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Bogdan Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar din decembrie 2014 până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

  • Metrorex cumpără electricitate pentru un an, printr-un contract estimat la aproape 16 milioane de euro

    Acordul vizează furnizarea a aproximativ 170.000 MWh la medie tensiune, în perioada 1 iulie 2015 – 30 iunie 2016, potrivit unui anunţ al Metrorex.

    Achiziţia va fi finanţată prin buget, din subvenţie şi veniturile proprii ale companiei.

    Furnizorul va fi selectat prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut. Termenul limită pentru primirea ofertelor este 7 mai.

    Metrorex a atribuit la jumătatea anului trecut companiei Electrica Furnizare un contract în valoare de 62,1 milioane lei (14,15 milioane euro), inclusiv TVA, pentru livrarea de energie electrică în intervalul 1 iulie 2014 – 30 iunie 2015.

  • Doi tineri arhitecţi povestesc cum au supravieţuit pe o piaţă imobiliară îngheţată de criză

    “Piciorul de lemn de acolo a fost mostra pentru primul proiect pe care l-am făcut, pentru o masă pe care clientul voia să o vadă“, descrie Marius Decusara bucata din lemn lăsată aparent neglijent într-un colţ al firmei de arhitectură şi design Signature M, dintr-o vilă veche aflată în zona Pieţei Victoria. Încăperea este ticsită cu mostre de materiale, reviste şi cărţi de specialitate, iar în centrul ei se află o masă la care niciunul dintre scaune nu este la fel, peste care planează un candelabru din sticlă.

    Arhitectul în vârstă de 30 de ani şi-a propus să facă prin intermediul Signature M tot ce presupune o amenajare de interior, de la proiectare şi până la conceperea unor mici piese de mobilier. 70% din clienţii lui sunt persoane fizice şi i-au adus anul trecut venituri de aproximativ 300.000 de euro; cei 30% de clienţi care vin din zona de retail includ proiecte precum barul EGO, bar hotel Z, birourile Omniasig, club Geisha, clubul Rooms, insula Sushiko, hotelul Sinaia, hotelul si restaurantul Unirea şi îi aduc, potrivit arhitectului, şi un beneficiu de imagine.

    Marius Decusara şi-a deschis propria firmă în 2008-2009, alături de o asociată, după ce amândoi au fost angajaţi în cadrul unei firme mai mari de amenajări interioare. „Era o atmosferă destul de restrictivă, mulţi dintre clienţii de acolo erau nemulţumiţi de limitele impuse uneori de firmă“, explică el motivele pentru care a ales antreprenoriatul. Primul pas important în deschiderea firmei a fost găsirea locaţiei potrivite pentru birourile acesteia, care ar trebui să se afle într-o zonă cât mai bună, să aibă un spaţiu mare, astfel încât să atragă clienţii potriviţi. Investiţia în amenajarea vilei-birou a Signature M s-a ridicat la 5-6.000 de euro, iar acestei sume i s-au adăugat ulterior alţi 7.000 de euro necesari în achiziţia de cataloage, mostre sau alte instrumente specifice.

    Dacă în jurul lui 2009 şi-au spus că criza nu poate fi atât de rea, au învăţat pe propria piele că, atunci când clienţii lipsesc, stresul suplimentar afectează nu doar munca de creaţie, ci şi afacerea. După doi ani, asociata lui s-a reangajat, iar el a luat-o de la început. „A fost greu în primii trei ani, am avut puţini clienţi, lucrări mici, oamenii care aveau posibilitatea să investească în ceva preferau să nu o facă şi să îşi ţină banii sub saltea.“ Potrivit lui, afacerea a început să funcţioneze din 2012, când a reuşit să construiască o bază solidă de clienţi, dar şi una de furnizori.

    Nu a uitat nici acum de primul client, de la care păstrează piciorul de masă: „Era o clădire mare în care am făcut totul, de la proiecte, refacerea pereţilor, până la mobilier“, spune el referindu-se la o vilă în care investiţia în amenajare s-a ridicat la 60.000 de euro. De atunci, proiectele au continuat, fiind concentrate mai ales în zona de nord a Bucureştiului, dar şi în zone rezidenţiale noi, precum comuna Bascov din judeţul Argeş, care a devenit „un fel de Pipera a Bucureştiului“, cât şi într-un cartier rezidenţial nou din Buzău. În prezent, în firma Signature M lucrează patru angajaţi în cadrul biroului şi alţi patru pe partea de producţie de mobilier. Potrivit antreprenorului, din 2012, afacerile sale au crescut constant, plasându-se la aproximativ 400.000 de euro anul trecut, iar anul acesta, spune că au acoperit deja jumătate din cifra de afaceri de anul trecut pe seama a opt proiecte pe care le are în lucru. Investiţia în amenajările interioare pe piaţa locală porneşte de 200-300 de euro/mp şi poate ajunge până la 900-1.000 euro/mp, estimează arhitectul.

  • Câteva curse aeriene ale Germanwings au fost anulate după ce piloţii au refuzat să zboare

    Piloţii şi personalul navigant au refuzat să zboare din cauza îngrijorărilor că accidentul ar fi putut avea legătură cu reparaţiile care au avut loc luni la trapele trenului de aterizare, potrivit unor informaţii neconfirmate relatate de revista Der Spiegel.

    Lufthansa a negat că ar exista o legătură între reparaţii şi zborurile anulate.

    Echipajele au refuzat să zboare din “motive personale”, a declarat purtătoarea de cuvânt a companiei.

    Lufthansa a confirmat că avionul care s-a prăbuşit în Alpi a fost ţinut la sol timp de o oră, luni, pentru repararea trapelor, dar a insistat că problema nu era “legată de siguranţă”. “Reparaţia a fost pur şi simplu una de îndepărtare a unui zgomot pe care îl făcea trapa, iar avionul a zburat din nou luni, la ora 10.00”, a declarat purtătoarea de cuvânt. Acesta a făcut câteva curse în siguranţă după ce a fost reparat şi înainte de accident, a declarat ea.

    Avionul Airbus A320 al companiei Germanwings, având la bord 144 de pasageri şi şase membri ai echipajului, s-a prăbuşit marţi dimineaţă într-o zonă muntoasă din sud-estul Franţei, în apropierea localităţii Barcelonnette.

    Avionul decolase de la Barcelona la ora 10.01 (11.01, ora României) şi urma să ajungă la Dusseldorf, în nordul Germaniei, însă a dispărut de pe ecranele radarelor în jurul orei 11.15 (12.15, ora României).

    Printre persoanele aflate la bordul avionului companiei Germanwings erau 67 de cetăţeni germani, 45 de spanioli, zeci de turci şi cel puţin un belgian.

     

  • Europa cere băncilor să fie salvată, după ce în urmă cu şapte ani liderii UE au salvat sistemul bancar

    Inaugurarea oficială a noului sediu de la Frankfurt al Băncii Centrale Europene, un edificiu cu o arhitectură spectaculoasă, care a costat cca 1,3 miliarde de euro, a fost întâmpinată cu proteste violente organizate de demonstranţi contra austerităţii. După proteste, soldate cu sute de arestări, incendierea unor maşini ale poliţiei şi zeci de răniţi, şeful BCE, Mario Draghi, a declarat cu ocazia inaugurării că e nedrept ca instituţia să fie acuzată că a fost principalul promotor al măsurilor de austeritate în Europa.

    Draghi are dreptate, nu BCE a impus linia de politici economice în Europa, ci guvernul german, însă atât predecesorul său Jean-Claude Trichet, cât şi el însuşi au avut o politică de comunicare constant păguboasă, care a creat percepţia că BCE, în totală opoziţie cu Rezerva Federală a SUA, ar fi o instituţie slabă şi fricoasă atunci când e vorba să ia măsuri de combatere a crizei, servilă cu băncile şi dură cu statele, îndeosebi cu cele mai sărace de la periferia zonei euro. Acum, în fine, BCE va avea ocazia să-şi ia revanşa, în calitate de coordonatoare naturală a proiectului care ar urma să salveze Europa unită: Uniunea Bancară Europeană. Ideea a fost propusă de Parlamentul European încă din 2010, iar Comisia Europeană a lui Barroso a lansat-o în discuţie în 2012, cu trei elemente constitutive: supraveghere bancară comună, sistem unic de gestionare şi rezolvare a crizelor bancare şi sistem uniform de protecţie a depozitelor.

    Pe atunci, proiectul era menit să protejeze statele, adică banii contribuabililor, încercând să transfere legal răspunderea salvării băncilor asupra acţionarilor în cazul unor noi crize financiare, iar pe de altă parte să constrângă băncile să se reformeze, în urma periodicelor „teste de stres“. Ambele eforturi au fost presărate de momente ridicole, aşa cum am văzut în cazul crizei din Cipru din 2013, unde liderii europeni au încercat să extindă răspunderea salvării băncilor şi asupra depunătorilor, sau în cazul testelor de stres din 2011, trecute cu brio de bănci care aveau să se dovedească în realitate mult mai vulnerabile. Pe parcurs, criteriile pentru testele de soliditate financiară au devenit mai exigente, iar Parlamentul European a reuşit să impună anul trecut ca acţionarii şi creditorii băncilor să fie primii chemaţi să suporte pierderile în caz de criză şi să constituie din banii lor şi fonduri de protecţie a depozitelor garantate de state (adică până la limita de 100.000 de euro).

    Importanţa politică reală a Uniunii Bancare Europene la ora actuală este însă alta, anume faptul că ea preia rolul de liant sau motor al unificării Europei, după ce schiţa iniţială a unor „State Unite ale Europei“ unde armonizarea economică să fie bazată pe impunerea unei uniuni fiscale, cu diverse variante de unificare a nivelului taxării, promovate de Germania prin 2010-2011, a eşuat din cauza opoziţiei ţărilor cu regimuri fiscale mai permisive, între care şi unele grav afectate de criză, ca Irlanda. „Actuala criză a reliefat imperfecţiunile construcţiei instituţionale iniţiale din Uniunea Economică şi Monetară, iar dintre alternativele posibile – cea a unei uniuni fiscale şi cea a unui uniuni bancare – decidenţii europeni au optat pentru varianta mai puţin controversată şi mai uşor de implementat într-un interval de timp previzibil, respectiv cea a Uniunii Bancare“, a explicat recent viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu. Realizarea Uniunii Bancare presupune, potrivit lui Georgescu, pe de o parte creşterea rezistenţei băncilor la factorii de risc, prin politici bancare prudente, reglementate unitar la nivel european, iar pe de altă parte capacitatea lor de a susţine creşterea economică, generarea de locuri de muncă şi de afaceri competitive, adică exact ceea ce UE are nevoie ca de aer.

  • Guvernul vrea ca 30% dintre români să cumpere online în 2020

    El a făcut aceste declaraţii marţi, la conferinta Gândul e-Commerce, la care au participat reprezentanţi ai autorităţilor şi ai mediului de afaceri din comeţul online.

    Potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat în 2014 şi bazat pe date din anul anterior, procentul românilor cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani care au făcut cumpărături prin intermediul internetului a fost de 10% şi doar 7% dintre IMM-uri au vândut bunuri şi servicii online. În cazul companiilor mari, procentul a fost mai mare, de 14%. În România sunt active aproximativ 420.000 de IMM-uri, potrivit unui studiu al Fundaţiei Post-Privatizare. Acestea au 2,71 milioane de angajaţi.

    Andrei Radu, fondator Gala Premiilor eCommerce (GpeC), a spus, la acelaşi eveniment, că principalii jucători din piaţă estimează că retail-ul online autohton a generat vânzări de peste 1,1 miliarde euro în 2014. Cifra face referire exclusiv la produsele comercializate online (indiferent de natura lor) şi nu la servicii, plata facturilor de utilităţi, bilete de avion, bilete la spectacole sau vacanţe şi călătorii.

    Cele mai vândute produse online au fost cele din categoria electro-IT, urmate de articolele de vestimentaţie şi încălţăminte.

    Potrivit unei estimări a marilor jucători de pe piaţa locală de retail online, în România există în acest moment aproximativ 5.000 de magazine online, a declarat Andrei Radu. Totuşi, potrivit unor alte cercetări, numărul acestora ar putea fi chiar de 20.000.

    Majoritatea site-urilor cu componentă de magazin online nu sunt însă “relevante pentru industrie”.

    “Este o estimare (cifra de 5.000 – n.r.), nu este certitudine. Eu am stat de vorbă cu cel puţin două companii care fac crawling pe web vizavi de site-uri care oferă opţiunea de “adăugare în coş”, teoretic magazine online, iar ei au găsit aproximativ 20.000 de URL-uri. Deci se poate spune şi că România are aproximativ 20.000 de magazine online, dar este foarte posibil ca majoritatea lor să fie la nivelul la care vând trei produse pe săptămână şi atunci nu sunt relevante pentru industrie”, a spus Radu.

    Fondatorul GpeC a spus şi că din cele 5.000 de magazine “relevante” 1.173 sunt înrolate în sistemul 3D Secure, care este un protocol sigur de autentificare şi un sistem antifraudă susţinut de VISA şi MasterCard.

    Folosirea acestui sistem permite creşterea securităţii tranzacţiilor online, prin solicitarea unei parole la fiecare plată online. În caz de pierdere sau furt, cardul înrolat la 3D Secure nu poate fi folosit de terţe persoane pentru cumpărături online.

  • Vânzările H&M în România au crescut cu 55% în primul trimestru, la 41 de milioane de euro

    În lei, H&M România a raportat o creştere de 45% a veniturilor din vânzări în perioada decembrie 2014-februarie 2015, se arată într-un raport publicat marţi de companie.

    La finalul lunii februarie, retailerul suedez avea 38 de magazine în România, în condiţiile în care în primul trimestru fiscal nu a deschis niciun magazin.

    În schimb, H&M va deschide în această primăvară magazinul online în România, precum şi în alte şapte ţări europene (Portugalia, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi Belgia).

    Vânzările H&M (incluzând TVA) la nivel mondial au crescut cu 25% în primul trimestru fiscal, la 46,8 miliarde de coroane (5 miliarde de euro), în timp ce profitul net a urcat cu 36%, la 3,6 miliarde de coroane (386,5 milioane de euro).

    Vânzările H&M în România au crescut cu 43% în anul fiscal 2014, încheiat pe 30 noiembrie, la 1,28 miliarde coroane suedeze (138 milioane euro) de la 893 milioane coroane suedeze (101 milioane euro) în 2013.

    Grupul H&M a fost fondat în Suedia în 1947 şi este listat la NASDAQ OMX Stockholm. La sfârşitul lunii februarie, H&M avea 3.551 magazine pe circa 50 de pieţe, inclusiv unităţi deschise în sistem de franciză.

  • Bogdan Chiriţoiu a depus jurământul de învestitură ca preşedinte al Consiliului Concurenţei

    În cadrul ceremoniei de la Palatul Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că, plecând de la rolul şi competenţele autorităţii naţionale de concurenţă, speră că reînvestirea lui Bogdan Chiriţoiu şi a lui Otilian Neagoe în funcţii, pentru un mandat de cinci ani, să fie o garanţie a continuării aceleiaşi linii de profesionalism şi obiectivitate de care a dat dovadă această instituţe.

    De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a caracterizat Consiliul Concurenţei drept una dintre instituţiile publice fundamentale pentru protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei şi a unui mediu concurenţial normal în vederea promovării intereselor consumatorilor.

    În plus, şeful statului a afirmat că această instituţie are competenţe în aplicarea dispoziţiilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene în cazul în care actele sau faptele întreprinderilor sau asociaţiilor de întreprinderi pot afecta comerţul dintre statele membre UE.

    La ceremonia de la Palatul Cotroceni a participat şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

    Bogdan Marius Chiriţoiu a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei, pentru un nou mandat de 5 ani, preşedintele Klaus Iohannis semnând, pe 5 martie, decretul de numire a acestuia în funcţie precum şi numirea lui Otilian Neagoe în funcţia de vicepreşedinte.

    Parlamentul a trimis, în luna februarie, preşedintelui Klaus Iohannis avizul favorabil pentru reînnoirea mandatului preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu şi Otilian Neagoe.

    Chiriţoiu şi Neagoe au primit pe 17 februarie aviz favorabil pentru un nou mandat din partea comisiilor parlamentare reunite pentru buget, finanţe şi economice, cu majoritate de voturi.

    Potrivit legii, durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenţei este de 5 ani, acesta putând fi reînnoit o singură dată.

    Numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenţei se realizează de către preşedinte, la propunerea Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei, cu avizul Guvernului şi după audierea candidaţilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

    Pe parcursul mandatului lui Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei a deschis 104 investigaţii şi a finalizat 101 de astfel de proceduri, iar amenzile aplicate între 2009 şi 2013 au totalizat 354 milioane de euro (1,5 miliarde de lei).

    De asemenea, în acest interval a fost introdus avizul Consiliului Concurenţei pe nota de fundamentare a actelor normative supuse aprobării Guvernului pentru a identifica rapid reglementările susceptibile să aducă atingere concurenţei pe piaţă, precum şi pentru o mai bună înţelegere a obiectivelor politicii de concurenţă. În acelaşi timp, a fost modificată legea concurenţei, care permite acum finalizarea mai rapidă a investigaţiilor prin acceptarea de angajamente fără a trece prin toată procedura de investigaţii, dar şi o limitare a numărului şi duratei proceselor.

    Totodată, au fost preluate noile instrucţiuni privind politica de clemenţă (imunitate la amendă pentru cei care colaborează cu Consiliul pentru descoperirea unui cartel), iar la sugestia Băncii Mondiale a fost înfiinţată o unitate specializată în detectarea cartelurilor. Mai mult, a fost creată o structură specializată în detectarea licitaţiilor trucate.

    În mandatul lui Chiriţoiu a fost acordată cea mai mare amendă pe concurenţă din România. În data de 10 ianuarie 2012, Consiliul Concurenţei a sancţionat companiile OMV Petrom, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream, ENI Romania, MOL Petroleum şi Lukoil Romania cu o amendă totală de 880 milioane de lei, reprezentând 3% din cifrele de afaceri realizate în anul 2010.

  • Oficial Fed: Programul BCE de suplimentare a lichidităţilor poate apropia SUA de creşterea dobânzilor

    “Programul BCE a dus la scăderea randamentelor în SUA, ceea ce este bine pentru economia americană. În măsura în care va avea ca efect îmbunătăţirea datelor despre piaţa muncii, atunci va influenţa şi politica monetară în SUA”, a spus Bullard la un briefing de presă susţinut după o dezbatere privind politica monetară la CityWeek în Londra, relatează MarketWatch.

    Bullard nu este membru al comitetului de politică monetară al Fed, în acest an.

    BCE a lansat în martie un program de suplimentare a lichidităţilor prin achiziţia de obligaţiuni guvernamentale în valoare de 50 de miliarde de euro şi titluri garantate prin active şi obligaţiuni acoperite de 10 miliarde de euro.

    Preşedintele BCE Mario Draghi a declarat că vede deja beneficiile programului, prin scăderea costurilor de finanţare ale companiilor şi persoanelor fizice şi creşterea atractivităţii proiectelor de investiţii.

    Un indice privind intenţiile de achiziţii ale managerilor, calculat de Markit pentru luna martie, a confirmat marţi îmbunătăţirea perspectivelor economice în Europa.

    “Programul BCE este un eveniment major pentru politica monetară globală. Cred că va fi la fel de eficient ca alte programe de suplimentare a lichidităţilor, precum cele din Marea Britanie şi Statele Unite”, spus Bullard.

    Până acum, programul BCE a contribuit la scăderea la minime record a costurilor de împrumut în marile economii ale lunii, dar şi la declinul randamentelor în SUA. Acest fapt, alături de scăderea cotaţiilor petrolului, constituie doi factori importanţi pentru economia americană, care indică o creştere solidă în trimestrul al doilea, a apreciat oficialul Fed.

    “Aceşti factori oferă condiţiile pentru normalizarea politicii monetare a SUA în 2015. Dacă nu vom începe normalizarea politicii monetare acum, peste doi ani vom fi cu mult în urmă”, a arătat Bullard.

    Bullard se numără printre oficialii conservatori ai Fed, care susţin ca prima creştere a dobânzilor să aibă loc în luna iunie.