BusinessMagazin

Author: adison

  • Fondul de garantare a asiguraţilor ar putea deveni persoană juridică şi să facă plăţi către creditori în limita a 450.000 lei

    Proiectul de act normativ a fost înregistrat la Senat în data de 2 martie, iar opt zile mai târziu a fost transmis pentru avizare către Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Consiliul Legislativ, precum şi la Guvern pentru un punct de vedere, conform datelor de pe pagina web a Senatului.

    FGA are ca scop plata din disponibilităţile acumulate a despăgubirilor/indemnizaţiilor rezultate din contractele de asigurare facultative şi obligatorii încheiate de clienţi, în cazul insolvenţei unui asigurător.

    “Constituirea Fondului ca persoană juridică de drept public este imperios necesară întrucât acesta poate prealua funcţia de administrator special, implicându-se direct în restabilirea situaţiei financiare a societăţilor de asigurare, prin aplicarea măsurilor de redresare financiară. În aceste condiţii, Fondul trebuie să beneficieze de autonomie pentru a-şi exercita această funcţie, evitând conflictul de interese cu ASF, autoritate care aplică şi coordonează aducerea la îndeplinire a procedurii de redresare financiară”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.

    Legislaţia actuală nu stipulează un plafon de garantare pentru plata din disponibilităţile FGA a sumelor cuvenite creditorilor de asigurări.

    “Astfel, în prezent, plata sumelor cuvenite creditorilor de asigurări din disponibilităţile FGA se face integral, în baza listelor aprobate şi publicate şi a documentaţiilor aferente, reglementarea fiind foarte generoasă în raport cu contribuţiile plătite de asigurători la FGA”, se arată în expunerea de motive.

    În document se mai spune că măsura limitării acoperirii daunelor de către FGA, soluţie agreată de alte scheme de garantare din statele membre UE, este imperativă şi trebuie adoptată cu celeritate.

    “În situaţia în care s-ar pune presiune pe disponibilităţile FGA, acestea ar fi insuficiente pentru a suporta plata integrală a despăgubirilor, prejudiciind potenţialii creditori de asigurări ai societăţilor de asigurare în faliment”, se menţionează în document.

    Impunerea unui plafon de garantare va viza atât contractele de asigurãri generale, cât şi pe cele de viaţă.

    Transformarea FGA din direcţie de suport a Consiliului ASF în persoană juridică de drept public va asigura, spun iniţiatorii, o mai mare transparenţă în utilizarea resurselor acestuia, va permite implicarea FGA în restabilirea situaţiei financiare a unui asigurător în faliment şi se va evita un conflict de interese cu ASF, care aplică în prezent măsurile de redresare financiară.

    Iniţiatorii proiectului de act normativ menţionează că fonduri de garantare care activează ca persoane juridice se regăsesc şi în alte sectoare financiare, cum ar fi Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, Fondul de compensare a investitorilor (piaţa de capital) şi Fondul de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private.

    Potrivit proiectului de act normativ, FGA va fi administrat de un consiliu format din 5 membri, din care 3 vor fi numiţi de către Consiliul ASF, unul dintre aceştia urmând să fie preşedinte, şi doi numiţi de Ministerul Finanţelor Publice. Conducerea executivă va fi asigurată de un director general.

    În prezent, FGA este condus de Nicolae Eugen Crişan, cu delegaţie (postul este vacant şi va fi ocupat prin concurs), conform datelor disponibile pe pagina web a ASF.

    Cota procentuală a contribuţiilor datorate FGA de către asigurători nu va putea depăşi 10% din primele brute încasate de aceştia, se mai spune în proiect.

    Anul trecut, cotele pentru contribuţia asigurătorilor la FGA s-au menţinut la nivelul anului 2013. Astfel, pentru asigurările de viaţă, companiile au virat către FGA 0,3% din prime, respectiv 0,8% din prime pentru asigurările generale.

    De la 1 ianuarie, în cazul asigurărilor generale, contribuţia a crescut de la 0,8% la 1% din prime, iar în cazul poliţelor de viaţă de la 0,3% la 0,5%.

    La finele anului 2014, FGA avea capitaluri proprii în valoare de 938,75 milioane de lei, în creştere cu aproximativ 10% faţă de 2013, iar disponibiliăţile însumau 909,11 milioane de lei, cu 7,6% mai mult faţă de anul precedent, a anunţat marţi ASF.

    Contribuţiile societăţilor de asigurări au însumat 58,46 milioane de lei în 2014, faţă de 59,12 milioane de lei în urmă cu an.

    Anul trecut, asigurătorii care au virat contribuţii la FGA au fost în număr de 45, din care 37 sunt societăţi de asigurare autorizate de ASF şi 8 sunt sucursale ale companiilor de asigurare din Spaţiul Economic European deschise pe teritoriul României în baza dreptului de stabilire.

    Totodată, anul trecut, veniturile din plasamente financiare ale FGA au fost de 32,31 milioane de lei, în comparaţie cu 40,67 milioane de lei, nivel consemnat în 2013.

    Fondul a înregistrat venituri totale în valoare de aproximativ 90,77 milioane de lei, cu circa 9 milioane de lei mai puţin faţă de 2013.

    Cheltuielile operaţionale aferente anului trecut s-au situat la 12,70 milioane de lei, în scădere cu 5,62 milioane de lei faţă anul 2013.

    Dintre acestea, cheltuielile reprezentând plăţi de indemnizaţii/despăgubiri aferente creditorilor de asigurări au fost în sumă de 1,29 milioane de lei.

    Anul trecut, FGA a înregistrat un excedent de circa 78,07 milioane de lei, cu 2,94 milioane de lei mai puţin în comparaţie cu 2013.

    La sfârşitul anului trecut, disponibilităţile FGA erau plasate în titluri de stat – 68,67%, depozite – 30,27% şi conturi curente – 1,06%.

    Principalele atribuţii ale FGA vizează analizarea, verificarea şi aprobarea dosarelor de daună şi a creanţelor de asigurări înregistrate în evidenţele sale, precum şi plata din disponibilităţile sale a sumelor reprezentând despăgubiri către creditorii de asigurări.

    Autoritatea de Supraveghere Financiară a fost înfiinţată în aprilie 2013, prin preluarea şi reorganizarea tuturor atribuţiilor şi prerogativelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

  • Guvernul renunţă să mai majoreze valorile pentru taxe locale, dar obligă primarii la indexare anuală

    Indexarea va fi raportată la nivelul inflaţiei din anul anterior.

    În prezent, Codul Fiscal stabileşte că, în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se indexează o dată la 3 ani, ţinând cont de evoluţia ratei inflaţiei de la ultima indexare, prin hotărâre de guvern.

    În varianta din luna februarie a proiectului de Cod Fiscal, era menţinută regula ca taxele locale să fie indexate o dată la trei ani, până la data de 30 aprilie a anului anterior celui pentru care se aplică indexarea, dar cu amendamentul că decizia nu va mai fi luată prin hotărâre de guvern, ci prin hotărâre a consiliului local.

    În noul proiect de Cod Fiscal, prezentat miercuri de Guvern, este prevăzut ca această indexare să fie operată anual, până la data de 30 aprilie, tot de către consiliile locale, ţinînd cont de rata inflaţiei pentru anul fiscal anterior.

    “În cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se indexează anual, până la data de 30 aprilie, de către consiliile locale, ţinînd cont de rata inflaţiei pentru anul fiscal anterior, comunicată pe site-ul oficial al Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.Sumele indexate se aprobă prin hotărâre a consiliului local şi se aplică în anul fiscal următor. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti”, se arată în proiectul aprobat miercuri de Guvern.

    Indexarea anuală a impozitelor şi taxelor locale nu este reglementată în document ca opţiune a primarilor.

    Noul proiect prevede că impozitul pe locuinţe pentru persoanele fizice nu va mai fi limitat la 0,1% din valoarea impozabilă, ci va fi stabilit între 0,08% şi 0,2% de către primării, iar proprietarii care nu îşi îngrijesc casele şi/sau terenurile vor plăti, din ianuarie 2017, un impozit de şase ori mai mare faţă de nivelul standard.

    De asemenea, pentru terenul agricol nelucrat timp de doi ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu până la 500% începând cu al treilea an.

    Sistemul de impozitare a proprietarilor de terenuri aflate în intravilan, cu construcţii, va fi modificat prin înlocuirea actualelor valori fixe cu grile având o limită minimă şi una maximă, cota maximă de impunere fiind dublă comparativ cu actualele taxe, conform noului Cod Fiscal.

  • Artmark: Operele lui Bălaşa, rată de adjudecare de 100%. Sculptura “Echilibru”, retrasă de la vânzare

    La mai puţin de un an de la recordul de adjudecare de 100% stabilit într-un eveniment similar dedicat artistei Margareta Sterian, licitaţia “Albastru de Sabin Bălaşa”, care a avut loc marţi seară, la Athénée Palace Hilton din Bucureşti, a reuşit acelaşi rezultat remarcabil, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    Licitaţia dedicată lui Sabin Bălaşa a generat, împreună cu Licitaţia de Avangardă şi Contemporană, unul dintre cele mai bune rezultate din ultimii doi ani, cu încasări totale de 300.000 de euro.

    În fapt, această rată de adjudecare de 100% pentru operele artistului Sabin Bălaşa nu vine ca o surpriză, ci ca o reconfirmare a imensului succes de public de care pictorul s-a bucurat toată cariera sa, a preferinţelor multora dintre colecţionarii români şi a lichidităţii lui Bălaşa într-o piaţă de artă aflată în curs de accelerată şi diversă afirmare internaţională, potrivit Artmark.

    Dintre cele 12 opere de Sabin Bălaşa cele mai disputate au fost “Fete selenare”, adjudecată cu 8.500 euro, “Nocturnă”, adjudecată pentru suma de 14.000 de euro, şi “Icar”, cumpărată cu 10.000 de euro.

    Cele 12 opere de Bălaşa scoase la licitaţie la Artmark au generat vânzări totale de 65.630 de euro.

    Pe de altă parte, sculptura “Echilibru”, de Sabin Bălaşa, scoasă la licitaţie de omul de afaceri Irinel Columbeanu, a fost retrasă de la vânzare înainte de evenimentul de marţi seară, după cum a declarat pentru MEDIAFAX Valeriu Sângeorzan, directorul Departamentului de Dezvoltare, PR şi Comunicare al Artmark. Sculptura fusese estimată la 150.000 de euro.

    În ceea ce priveşte recordurile de autor ale Licitaţiei de Avangardă şi Contemporană, este de remarcat Ion Grigorescu, un autentic al disidenţei româneşti şi unul dintre cei mai respectaţi artişti contemporani, cu opera “Biserică”, ce a fost adjudecată cu 13.000 de euro.

    Rezultate importante pentru portofoliul unor artişti consacraţi au fost obţinute şi de Ion Ţuculescu, cu tabloul “Ochii demiurgului”, adjudecat pentru 47.500 de euro, Alexandru Ciucurencu, cu operele “Peisaj cu căpiţe”, cumpărată cu 13.000 de euro, şi “Natură statică cu garoafe”, adjudecată cu 12.000 de euro, dar şi de Corneliu Baba, cu un “Rege nebun”, lucrare de mici dimensiuni, adjudecată cu 13.000 de euro.

  • Concluziile Cluj Innovation Days 2015: IT-ul clujean trebuie să dezvolte produse şi servicii proprii

    Concluzia dezbaterilor a fost evidenţiată de Bror Salmelin, reprezentant al Comisiei Europene: „Cheia reuşitei în afacerile din domeniul IT o constituie dezvoltarea unor produse şi servicii proprii, iar Clujul, pe care îl urmăresc de 15 ani, are un potenţial foarte bun în această direcţie”, notează un comunicat de presă.

    Dezvoltarea de produse şi servicii proprii de către companiile de IT reprezintă şi principalul obiectiv asumat de Cluj IT Cluster pentru următorii doi ani: „În prezent, piaţa clujeană de IT este dominată de outsourcing, dar transferul tehnologic şi dezvoltarea de produse şi servicii proprii de către companiile care activează în domeniul IT reprezintă soluţia de creştere pe termen lung. Dacă în prezent aproximativ 10% din veniturile membrilor clusterului sunt generate de produse şi servicii proprii, obiectivul nostru este ca în următorii doi ani această pondere să crească la 15%”, a declarat Alexandru Tulai, preşedintele Cluj IT Cluster.

    Despre nevoia de inovare în IT, inclusiv prin specializarea outsourcingului, au vorbit manageri din IT şi domenii conexe, specialişti în proprietate intelectuală şi cercetători din Germania, Austria, Marea Britanie, Franţa, Spania, Italia, SUA, Polonia şi România.

    Cluj Innovation Days este organizat anual de Cluj IT Cluster şi urmăreşte consolidarea comunităţii IT şi facilitarea interacţiunii cu parteneri de afaceri şi sectorul public.  Evenimentul este susţinut parţial prin proiectul „Dezvoltarea inovativă prin Informatizare a Ecosistemului urban Cluj-Napoca”, proiect implementat de către Cluj IT şi co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, Axa 1 POSCCE, operaţiunea O1.3.3 – Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în lanţurile de furnizori sau clustere, notează acelaşi comunicat.

    Cluj IT este o asociaţie de tip cluster inovativ, înfiinţată în octombrie 2012 şi având peste 40 de membri: companii de IT, universităţi şi institute de cercetare, instituţii publice şi organizaţii catalizator. Iniţiativă de business, clusterul urmăreşte creşterea competitivităţii sectorului IT şi a vizibilităţii industriei IT româneşti, precum şi poziţionarea Clujului ca un hub regional inovator. Clusterul are susţinerea guvernului şi a autorităţilor locale, care consideră Cluj IT o iniţiativă de importanţă naţională. Priorităţile clusterului pentru următoarea perioadă includ extinderea prezenţei internaţionale, proiecte comune între universităţi şi industria IT, precum şi dezvoltarea Cluj Innovation City, care va asigura comunităţii IT infrastructura necesară pentru dezvoltare, inovare şi colaborare în proiecte de anvergură.

  • Dan Şova scapă de arestare. Cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării nu a trecut de Senat

    Potrivit surselor citate, la votul asupra cererii DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Dan Şova au fost înregistrate 79 de voturi “pentru”, 67 “împotrivă”, 5 abţineri.

    Alţi 17 senatori nu au fost prezenţi la vot.

     

  • Cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării în cazul lui Darius Vâlcov, aprobată de Senat

    Cererea DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Dan Şova nu trece de Senat, fiind întrunite 79 de voturi “pentru”, 67 “împotrivă”, 5 abţineri, pentru aprobare trebuind 85 de voturi favorabile.

  • RBI ar putea avea pierderi şi în 2015, din cauza costurilor restructurării, estimate la 550 milioane de euro

    “Rezultatul consolidat pentru anul 2015 ar putea fi unul negativ, pentru că majoritatea costurilor de restructurare (de circa 550 de milioane de euro în total) va fi înregistrată în 2015”, se arată în raportul anual al RBI publicat miercuri.

    Grupul austriac a anunţat la începutul anului că va vinde operaţiunile deţinute în Slovenia şi Polonia, pentru a-şi consolida capitalul şi pentru a creşte capitalul comun de rangul 1 (CET 1) la 12% până în 2017. La finalul anului 2014, indicatorul se situa la 10%.

    În acelaşi timp, RBI îşi va reduce expunerea în Rusia, unde intenţionează să renunţe la 20% dintre activele considerate riscante până la finalul lui 2017. Aceste active erau evaluate la 8,4 miliarde de euro la sfârşitul lui 2014.

    Grupul austriac va renunţa la 30% dintre activele considerate riscante în Ucraina (în sumă totală de 3 miliarde de euro) şi va continua optimizarea operaţiunilor din Ungaria.

    Valoarea totală a activelor evaluate ca riscante se situa la 68,7 miliarde de euro la finalul luni 2014, în coborâre faţă de 79,8 miliarde de euro în 2013. RBI estimează că implementarea acestor măsuri va duce la reducerea cu 16 miliarde de euro a activelor considerate riscante pe pieţele avute în vedere, până la finalul anului 2017.

    De asemenea, RBI anticipează o scădere cu 20% a costurilor până în 2017 faţă de nivelul din 2014, când cheltuielile administrative generale s-au situat la 3 miliarde de euro.

    Banca austriacă estimează că provizioanele nete “vor rămâne la un nivel ridicat” şi în acest an, dar că vor scădea sub nivelul de 1,7 miliarde de euro de anul trecut.

    RBI a obţinut în România anul trecut un profit după taxe în valoare de 97 de milioane de euro, în urcare cu 2,8% faţă de 2013, pr fondul reducerii provizioanelor.

    Activele totale ale Raiffeisen în România au crescut în 2014 la 6,92 miliarde de euro de la 6,528 miliarde de euro în 2013, plasând grupul pe locul patru în clasamentul celor mai mari bănci din România, cu o cotă de piaţă de 7,48%.

    Numărul de sucursale ale băncii a coborât în România anul trecut, la 529 de unităţi faţă de 530 unităţi cu un an în urmă, în timp ce numărul de angajaţi a scăzut de la 5.308 la 5.292.

  • ZF HR Conference 2015: Angajatorii au început să mute o parte mai mare din fondul de salarii către partea variabilă, respectiv bonusuri şi beneficii

    Companiile reduc salariile fixe şi cresc bonusurile din dorinţa de a stimula performanţa angajaţilor, dar şi pentru a reduce din costuri este una dintre concluziile directorilor de HR prezenţi la ZF HR Conference 2015.

    În prezent, ceea ce se remarcă în zona de HR este o lipsă a capabilităţilor de analiză statistică în companii.

    În mod evident acest domeniu trebuie să se adapteze la noile tendinţe în acest domeniu. Trebuie făcută o corelaţie între indicatorii de HR şi cei de performanţă a companiei.

    Citeşte mai multe despre creşterea bonusurilor şi a beneficiilor pe www.zf.ro

  • Vâlcov, în plenul Senatului: Vă cer să daţi un vot DA pentru arestarea mea, nu mă obligaţi să îmi dau demisia din Senat

    Vâlcov şi-a început discursul în plenul Senatului, precizând că a pregătit un discurs cu avocaţii, dar că doreşte să îl prezinte judecătorului, astfel  că va vorbi liber.  

    ”Astăzi este Buna Vestire. Primim o veste bună, Codul fiscal şi cel de procedură fiscală vor fi aprobate  în Guvern( (..) De asta trebuie să ne ocupăm”, a spus Vâlcov.

    El a adăugat, în ceea ce priveşte speţa pe care o dezbate Senatul, şi ceea ce este acuzat de către procurori,  ”îi roagă pe colegi să lase justiţia să spună dacă trebuie să fie reţinut sau nu”.  

    ”Solicitarea mea este să daţi un vot DA. Este o rugăminte în plus, fiind şi ziua mea, de a nu mă pune în situaţia de a-mi da demisia din funcţia de senator, pentru a veni în faţa instanţei”, a trasmis Vâlcov în plenul Senatului.

     

  • Iohannis cere Parlamentului reexaminarea modificărilor la legea vânătorii şi a fondului cinegetic

    “Intervenţiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi considerăm că sunt de natură să aducă atingere unor drepturi fundamentale prevăzute de Constituţie, cum este dreptul de proprietate, să afecteze protejarea unor specii cinegetice şi, în consecinţă, să antreneze declanşarea unei noi proceduri de infringement împotriva României. De asemenea, în opinia noastră, Legea privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, în forma transmisă la promulgare, ridică şi probleme de ordin tehnic – legislativ, precum şi de respectare a procedurii parlamentare de adoptare a legilor”, se arată în cererea de reexaminare.

    Potrivit documentului, prin modificările aduse prevederilor articolului 4 alineatul (1) din Legea nr. 407/2006 (Art.I pct. 2 din legea transmisă la promulgare) se înlătură, pentru vânători, obligaţia de a avea consimţământul proprietarului terenului pe care se desfăşoară vânătoarea, al asociaţiei de proprietari sau al celui mandatat de aceştia în acest scop, instituindu-se, astfel, vânătorilor un drept de servitute legală asupra terenurilor aflate în proprietatea altor persoane.

    “Considerăm că o astfel de prevedere contravine flagrant dreptului de proprietate, consacrat de art. 44 din Constituţia României, republicată. Totodată, constatăm că dreptul de proprietate, garantat de art. 44 din Constituţie, republicată, este încălcat şi prin introducerea, la articolul 15 din Legea nr. 407/2006 a alineatului (72)-art. I pct. 18 din lege -, potrivit căruia «Proprietarii şi administratorii terenurilor cuprinse în fondurile cinegetice au obligaţia de a permite amplasarea gratuită a instalaţiilor vânătoreşti temporare, care nu afectează folosinţa de bază a terenurilor». În consecinţă, considerăm că modificările şi completările dispoziţiilor menţionate anterior, dar şi a celor conexe acestora afectează grav dreptul de proprietate şi, prin urmare, se impune reanalizarea acestora în acord cu prevederile Constituţiei”, subliniază preşedintele.

    În cererea de reexaminare se arată, de asemenea, că, prin modificarea Anexei 1 a Legii nr. 407/2006, perioadele de vânătoare pentru o serie de specii de păsări au fost prelungite.

    “O asemenea reglementare contravine însă legislaţiei europene în materie şi poate conduce la declanşarea de sancţiuni pentru statul român”, se precizează în document.

    În acest sens, este menţionat faptul că emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2010 pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 – prin care au fost stabilite actualele perioade de vânătoare – a fost determinată de declanşarea unei proceduri de infringement împotriva ţării noastre, Comisia Europeană reţinând că “prin stabilirea unor perioade de vânătoare care nu asigură un regim complet de protecţie, România nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute la art. 7 alin. (4) din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice”.

    “Or, prelungirea perioadei de vânătoare pentru aceste specii de păsări, care, în ţările vecine, membre ale Uniunii Europene, este interzisă complet – speciile respective fiind considerate un bun public de interes naţional şi internaţional – ar avea ca efect juridic, practic, revenirea la reglementarea anterioară, situaţie ce este susceptibilă să atragă declanşarea unei noi proceduri de infringement împotriva României. Prin urmare, ţinând cont de faptul că România a transpus deja în legislaţia naţională Directivele şi Regulamentele europene în materia vânătorii şi a protecţiei speciilor cinegetice, atât prin ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2010, cât şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 154/2008 – aceasta din urmă fiind încă în dezbaterea Parlamentului -, precum şi de prevederile articolului 148 alineatul (4) din Constituţia României, potrivit căruia «Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării», considerăm că promulgarea Legii privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, în forma actuală, nu este oportună întrucât ar putea expune România unei serii de sancţiuni financiare şi administrative”, se mai arată în cererea de reexaminare.

    Totodată, şeful statului semnalează că Legea privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, în forma transmisă la promulgare cuprinde 63 de modificări şi completări asupra unei legi care conţine numai 58 de articole.

    “În opinia noastră, această modalitate de intervenţie legislativă substanţială asupra unui act normativ contravine prevederilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, potrivit cărora «Modificarea sau completarea unui act normativ este admisă numai dacă nu se afectează concepţia generală ori caracterul unitar al acelui act sau dacă nu priveşte întreaga ori cea mai mare parte a reglementării în cauză; în caz contrar actul se înlocuieşte cu o nouă reglementare, urmând să fie în întregime abrogat». În acest sens, considerăm că nici sub aspectul condiţiilor de elaborare a actelor normative, legea nu poate fi promulgată. De altfel, această modalitate tehnic-legislativă defectuoasă utilizată la elaborarea prezentei iniţiative legislative s-a reţinut şi în Raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a Senatului care, în calitate de prima Cameră competentă, a respins această lege. Din această ultimă perspectivă, considerăm că Legea privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2007, fiind adoptată numai de către Camera Deputaţilor, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor şi contravine jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament şi în conformitate cu principiul bicameralismului consacrat de prevederilor art. 61 alin.(2) din Constituţie, republicată”, se mai arată în document.

    La începutul lunii martie, Coaliţia Natura2000 i-a cerut preşedintelui Iohannis să trimită la Parlament pentru revizuire proiectul pentru modificarea Legii vânătorii, adoptat în 25 februarie şi trimis spre promulgare, motivând că acesta aduce prejudicii grave dreptului de proprietate şi încalcă acte normative ce corespund cerinţelor UE.

    Federaţia de ONG-uri îi scria preşedintelui Klaus Iohannis că, în forma sa actuală, proiectul de modificare a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 conţine prevederi care încalcă dreptul constituţional la proprietate si legislaţia naţională care transpune directive europene obligatorii pentru Romania ca stat membru UE.

    Concret, dreptul la proprietate este încălcat prin prevederile propuse pentru modificarea articolului 4, prin care se invocă dreptul la servitute asupra tuturor proprietăţilor cuprinse în fondurile de vânătoare de către posesorii permiselor de vânătoare. Dreptul la servitute (care conferă prerogative strict limitate asupra lucrului altuia) este un drept real recunoscut prin grevarea unei sarcini pentru imobilele la care se aplică şi se poate constitui doar în baza unui act juridic, astfel că proiectul de lege adoptat de Parlament este “abuziv”, susţineau ONG-urile.

    De asemenea, “dreptul de proprietate este eludat complet prin prevederile art. 8, care propune eliminarea prevederii prin care proprietarii de terenuri pot solicita cu prioritate administrarea fondurilor de vânătoare, dacă deţin peste 50% din suprafaţa unui fond de vânătoare”, menţionau organizaţiile neguvernamentale.

    Propunerea legislativă, iniţiată de parlamentarii Florin Iordache, Ion Mocioalcă, Florin Pâslaru, Angel Tîlvăr, Petru Gabriel Vlase, Aurel Vlădoiu, Ioan Chelaru, Ion Rotaru (PSD), Kelemen Atilla-Béla-László (UDMR), Bogdan Ciucă (PC), a fost adoptată de Camera Deputaţilor în 25 februarie, cu 303 voturi “pentru”, 11 “împotrivă” şi 16 abţineri.

    Proiectul de modificarea şi completare a Legii nr.407/2006 – Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic fusese respins de Senat în septembrie 2013.