BusinessMagazin

Author: adison

  • Radu Herjeu, noul membru al CNA, a ieşit din incompatibilitatea în care se afla cu această funcţie

    “Începând cu această şedinţă, domnul Herjeu nu mai este incompatibil şi are drept de vot”, a anunţat membrul CNA Monica Gubernat, cea care prezidează şedinţa de joi a Consiliului.

    Radu Herjeu a fost numit, pe 9 februarie, membru titular în CNA de plenul Parlamentului, pentru un mandat de şase ani, fiind susţinut în această funcţie de grupurile PSD din Parlament. Acesta este primul mandat de membru CNA pentru Radu Herjeu.

    Pe 19 martie, Radu Herjeu a participat la prima şedinţă publică a instituţiei, dar a declarat la momentul respectiv, pentru MEDIAFAX, că nu poate să voteze în nicio speţă discutată de Consiliu, din cauză că este şi preşedintele a două ONG-uri, fapt care este incompatibil cu funcţia deţinută din CNA.

    În ciuda faptului că nu a avut atunci drept de vot, Radu Herjeu a asigurat cvorumul CNA într-o chestiune delicată, introducerea pe ordinea de zi a şedinţei din 19 martie a unei propuneri făcute de membrul CNA Monica Gubernat. Gubernat a propus adoptarea de către CNA a unei decizii prin care să se solicite Parlamentului revocarea Laurei Georgescu din funcţia de preşedinte al Consiliului.

    Decizia a fost luată în cele din urmă prin votul a şase membri ai Consiliului, într-o şedinţă cu uşile închise, la care au participat Radu Călin Cristea, Răsvan Popescu, Dorina Rusu, Radu Herjeu (fără drept de vot), Gabriel Tufeanu, Monica Gubernat, Valentin Jucan şi Florin Gabrea. La luarea acestei decizii nu au participat Laura Georgescu, preşedintele CNA, şi alţi doi membri ai Consiliului, Lorand Turos şi Viorel Vasile Buda. Acesta din urmă se afla în concediu.

    Întrebat, la momentul respectiv, de agenţia MEDIAFAX de ce nu are drept de vot, Radu Herjeu a spus că este preşedintele a două ONG-uri, respectiv Societatea pentru Cultură, Oameni şi Prietenie şi Asociaţia Clubul “Nouă ne Pasă!”.

    “Sunt preşedintele unor ONG-uri şi trebuie să-mi dea voie statul să nu mai fiu (…) Sunt două ONG-uri, unul vechi de 24 de ani şi unul mai nou – Societatea pentru Cultură, Oameni şi Prietenie şi Asociaţia Clubul Nouă ne Pasă!. Sunt preşedinte la amândouă. Ca să nu mai fiu preşedinte, judecătorul trebuie să aprobe demisia mea”, a spus Radu Herjeu, în 19 martie.

    El a mai spus că, potrivit Legii audiovizualului, nu are voie să îndeplinească alte funcţii decât cea de la CNA. “Sigur, unii au spus că nu are nicio legătură, alţii au spus că are, oricum în declaraţia de interese te pune să specifici clar dacă eşti membru (al vreunei asociaţii, n.r.) şi dacă îndeplineşti funcţii în cadrul (acestora, n.r.) (….) Am presupus şi juridicul de la CNA mi-a spus că e incompatibil (funcţia de membru al CNA, n.r.) cu funcţia de preşedinte al unui ong”, a mai spus Radu Herjeu, pentru MEDIAFAX.

    Potrivit articolului 12 din Legea audiovizualului, “(1) Membrii Consiliului au funcţie de demnitate publică asimilată funcţiei de secretar de stat. (2) Calitatea de membru al Consiliului este incompatibilă cu funcţiile publice sau private, cu excepţia celor didactice, dacă nu dau naştere unor conflicte de interese. (3) În timpul exercitării mandatului membrii Consiliului nu pot face parte din partide sau din alte structuri politice. (4) Membrii Consiliului nu au dreptul să deţină acţiuni sau părţi sociale, direct sau indirect, la societăţi comerciale cu activităţi în domenii în care ei s-ar afla în conflict de interese cu calitatea de membru al Consiliului”.

    Potrivit alineatului 5 din acelaşi articol al Legii audiovizualului, membrii Consiliului care, în momentul numirii, se află în una dintre aceste situaţii “au la dispoziţie un termen de cel mult trei luni pentru renunţarea la calitatea sau la acţiunile respective, perioadă în care nu au drept de vot în cadrul Consiliului”.

    Totuşi, pe 19 martie, Radu Herjeu se afla în această situaţie de peste o lună. Astfel, întrebat dacă sunt şanse să se încheie procedurile din instanţă prin care el nu va mai fi preşedinte al celor două ONG-uri, Radu Herjeu a spus că speră că săptămâna viitoare sau “cât de curând” să se rezolve acest aspect.

    El a subliniat însă la momentul respectiv că poate participa la şedinţe CNA, fără a avea însă drept de vot. “Am 90 de zile să rezolv. Am dreptul să particip fără drept de vot. Deciziile se iau cu prezenţa a 8 membri (ai CNA, n.r.) şi cu votul a şase. Nu scrie că 8 membri cu drept de vot. Iar eu sunt membru al CNA din 9 februarie, nu sunt în nicio incompatibilitate, de aceea legiuitorul mi-a dat 3 luni”, a spus Herjeu, precizând că de fapt ar fi în incompatibilitate în momentul în care şi-ar exercita votul în CNA.

    Întrebat dacă a fost chemat special la şedinţa de din 19 martie a CNA, care a fost una delicată, având în vedere decizia luată cu uşile închise în privinţa retragerii sprijinului Laurei Georgescu şi solicitării care a fost făcută Parlamentului de revocare a acesteia din funcţia de preşedinte al Consiliului, Radu Herjeu a spus că nu a fost chemat de nimeni şi că “habar nu a avut” că urma să se discute acest subiect, care nu fusese anunţat în prealabil pe ordinea de zi a şedinţei.

    De asemenea, Herjeu a susţinut atunci că a fost o “coincidenţă” decizia lui de a participa chiar la şedinţa din 19 martie, în care s-a discutat subiectul care o privea pe Laura Georgescu.

  • MOL vrea să deţină a treia mare reţea de benzinării din România până în 2017, depăşind astfel Lukoil

    “Aspiraţia noastră fermă este de a ajune între primii trei jucători pe toate pieţele unde concurăm şi ne apropiem cel mult de acest obiectiv în România. Ne vom concentra pe extinderea staţiilor de gaz pe care le deţinem în prezent şi pe achiziţii în România”, a declarat Hoglund.

    MOL a încheiat la începutul lunii februarie achiziţia celor 42 de benzinării cumpărate de la ENI România, companie din grupul italian Eni, şi a ajuns la o reţea de aproximativ 200 de unităţi de distribuţie a carburanţilor.

    Totodată, grupul ungar intenţionează să construiască noi staţii de alimentare cu carburant pentru a-şi extinde reţeaua din România.

    OMV Petrom deţine cea mai mare reţea de benzinării din România, fiind urmată de Rompetrol, parte a KMG International, şi Lukoil.

    Acţiunile MOL au avansat cu 5,2% de la începutul acestui an pe bursa de la Budapesta, valoarea de piaţă a companiei ridicându-se la 1.270 miliarde de forinţi (4,7 miliarde de dolari).

    Prin comparaţie, titlurile OMV Petrom au coborât cu 13% pe bursa de la Bucureşti în aceeaşi perioadă.

    Hoglund a anunţat, de asemenea, că MOL va începe să testeze 30 de benzinării pilot în Europa Centrală şi de Est, inclusiv în România şi Ungaria, în care va fi disponibilă o gamă mai variată de obiecte, cum ar noi sortimente de cafea, produse de patiserie şi alimente.

    MOL, a doua mare companie din Ungaria după valoarea de piaţă, caută mijloace pentru a creşte producţia şi pentru a-şi îmbunătăţi cota de piaţă, în condiţiile în care se confruntă cu declinul preţului la petrol şi scăderea rezervelor de energie în estul Europei.

    În acest sens, grupul ungar intenţionează să investească 1,8 miliarde de dolari în acest an în operaţiunile pe care le deţine, a afirmat directorul financiar al MOL, Jozsef Simola, în luna februarie.

    De asemenea, Hoglund a afirmat că că MOL este “la câteva luni distanţă” de încheierea înţelegerii cu Eni pentru cumpărarea staţiilor de alimentare din Cehia.

    MOL vizează obţinerea unui profit înainte de dobânzi, taxe, deprecieri şi amortizări (EBITDA) de aproximativ 300 de milioane de dolari pentru divizia de retail până în 2017. Anul trecut, profitul EBITDA generat de divizia de vânzări s-a situat la 205 milioane de dolari.

    Veniturile nete din vânzări ale grupului MOL au scăzut cu 13%anul trecut, de la 24,14 miliarde de dolari la 20,97 miliarde de dolari , în timp ce profitul EBITDA a coborât cu 24%, de la 2,32 miliarde de dolari la 1,77 miliarde de dolari, potrivit datelor publicate de MOL.

    Profitul net atribuibil acţionarilor a scăzut cu 49% în 2014, la 50 de milioane de dolari comparativ cu 98 de milioane de dolari cu un an în urmă.

    În moneda locală, declinul veniturilor din vânzări a fost de 10%, la 4.869 de miliarde de forinţi, iar scăderea profitului EBITDA de 21%, la 409 miliarde de forinţi.

  • Vânzările de cafea în România au scăzut uşor anul trecut, la aproape 420 de milioane de euro

    Consumul anual de cafea în România s-a majorat cu o rată anuală de 9% în perioada 2000-2009, pe fondul creşterii economice înregistrate în această perioadă, ceea ce a dublat cantitatea de cafea consumată anual. Începând cu anul 2009, consumul de cafea a resimţit efectele crizei şi a intrat în declin, piaţa contractându-se cu 8% între 2009 şi 2011, după care s-a menţinut la un nivel relativ constant.

    În ceea ce priveşte preţurile, PwC remarcă un avans constant, cu 30% în total, în perioada 2009 – 2013.

    România se află pe locul 26 în Europa în privinţa consumului mediu de cafea, cu un consum anual per capita de doar 2,3 kg, faţă de media din Uniunea Europeană de 4 kg per capita. Acest lucru este cauzat de preţul ridicat al cafelei raportat la puterea de cumpărare a consumatorilor, dar şi de nivelul taxei pe valoare adăugată şi de menţinerea accizei nearmonizate.

    Eliminarea accizei la cafea ar putea conduce la o scădere a preţului cafelei, încurajând astfel consumul şi dezvoltarea pieţei. La nivelul bugetului general consolidat, o astfel de măsură ar avea un impact neutru, scăderea cu 0,2% a veniturilor colectate din accize fiind compensată pe orizontală de celelalte taxe şi impozite colectate ca urmare a creşterii industriei cafelei, potrivit PwC.

    “Ţinând cont de corelaţia existentă între preţul cafelei şi consumul de cafea, estimăm că o scădere a preţului prin eliminarea accizei, coroborată cu tendinţa de creştere a venitului disponibil pentru consum, ar putea conduce la o creştere a consumului de cafea şi ar genera un efect de multiplicare şi la nivelul altor sectoare economice. Valoarea estimată a taxelor şi impozitelor suplimentare colectate la bugetul general consolidat ar fi de până la 64 milioane lei”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Afaceri şi Management, PwC România.

    România este unul dintre puţinele state membre ale Uniunii Europene care mai aplică accize la cafea, alături de Danemarca, Germania, Croaţia, Belgia şi Letonia. În toate celelalte 22 de state membre UE cafeaua nu este accizată.

    “Din punct de vedere al filozofiei de impozitare, accizele se aplică de regulă asupra unor produse care fie sunt considerate de lux, fie au un impact negativ asupra sănătăţii ori asupra mediului înconjurător. Cafeaua însă nu se încadrează în nici una dintre aceste categorii, fiind un produs alimentar de larg consum, prin urmare menţinerea accizei are exclusiv o motivaţie bugetară. Calculele noastre arată însă că din perspectivă bugetară pentru că eliminarea accizei la cafea ar avea un impact bugetar neutru. De altfel, prin propunerea privind noul Cod Fiscal, autorităţile doresc eliminarea acestei accize nearmonizate, motivul invocat fiind discrepanţa între veniturile la bugetul de stat şi costurile de conformare din partea operatorilor economici, respectiv cheltuielile de administrare ale autorităţilor”, a precizat Daniel Anghel, Partener, Consultanţă Fiscală, PwC România.

    Din perspectivă bugetară, încasările la bugetul de stat din accizele pentru cafea în anul 2013 s-au ridicat la 51,7 milioane lei, adică doar 0,2% din totalul veniturilor din accize, care au însumat 21,1 miliarde lei.

    “Resursele umane din cadrul ANAF alocate în prezent pentru colectarea şi administrarea accizelor la cafea ar putea fi redirecţionate către domeniul băuturilor alcoolice şi ţigaretelor, două dintre grupele de produse accizabile care au un aport substanţial în ceea ce priveşte încasările la bugetul de stat şi care se confruntă în prezent cu un grad ridicat de evaziune fiscală, estimată la aproape 2,5 miliarde de lei. Astfel, este de apreciat intensificarea eforturilor de reducere a evaziunii fiscale desfăşurate de autorităţile fiscale întrucât acestea vor duce la îmbunătăţirea mediului de afaceri prin eliminarea concurenţei neloiale din anumite sectoare şi vor aduce la suprafaţă resurse bugetare suplimentare”, a spus Anghel.

    Astfel, chiar şi o reducere modestă a evaziunii fiscale în aceste domenii, cu 1%, ar putea genera mai mult de 24 milioane lei la bugetul de stat.

  • Vladimir Putin sugerează că ar putea să nu mai candideze pentru un nou mandat de preşedinte

    Putin a făcut această afirmaţie după ce a fost invitat să participe la competiţia WorldSkills International din 2019, pe care oraşul rus Kazan speră să o găzduiască. “Evenimentul despre care discutăm va avea loc în 2019, iar alegerile prezidenţiale din Rusia vor fi în 2018”, i-a răspuns Putin preşedintelui WorldSkills International (WSI), Simon Bartley.

    “Dar sunt încrezător că oricine va deveni şef al statului va fi bucuros să participe la acest eveniment”, a adăugat Vladimir Putin.

    Preşedintele rus a fost întrebat de mai multe ori despre planurile sale, după ce a fost reales în martie 2012, dar răspunsurile sale au fost întotdeauna evazive. În 2014, el a spus că este prea devreme pentru ca cineva să ia decizii despre alegeri care vor avea loc peste atâta timp.

    Centrul de sondare a opiniei publice Levada a prezentat miercuri un sondaj de opinie, conform căruia 85 la sută dintre ruşi evaluează pozitiv activitatea lui Putin ca preşedinte, în timp ce doar 14 la sută sunt nemulţumiţi.

  • Craiova: Percheziţii la locuinţele unor persoane suspectate de trafic de minore şi de proxenetism

    Potrivit unui comunicat de presă, procurori ai Serviciului Teritorial Craiova al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Craiova au făcut, joi, 15 percheziţii domiciliare, în cadrul unei acţiuni vizând infracţiuni de trafic de minori şi proxenetism.

    Astfel, anchetatorii suspectează că, în perioada iunie 2014 – martie 2015, presupuşii traficanţi de persoane au recrutat mai multe minore pe care le-au exploatat obligându-le să practice prostituţia atât în muncipiul Craiova, cât şi în Italia, Germania sau Irlanda, încasând sumele de bani obţinute din aceste activităţi.

    Potrivit procurorilor, unele dintre victime au fost recrutate de către presupuşii traficanţi fie prin constrângeri fizice şi psihice, fie prin promisiunea de căsătorie sau concubinaj.

    Totodată, o parte dintre victime au fost trecute fraudulos graniţa de către suspecţi prin prezentarea unor acte de identitate false sau declaraţii false de consimţământ ale părinţilor la plecarea în străinătate a copilului minor.

    La sediul Serviciului Teritorial Craiova al DIICOT au fost aduse 11 persoane pentru a fi audiate.

  • Arabia Saudită mobilizează 100 de avioane împotriva rebelilor din Yemen

    Raiduri aeriene au distrus depozite de muniţii ale rebelilor houthi şi au ucis câţiva dintre liderii lor, a anunţat agenţia cu sediul în Dubai Al Arabiya.

    Forţele aeriene saudite au preluat controlul asupra spaţiului aerian yemenit joi, potrivit sursei citate.

     

  • Percheziţii DNA Constanţa la Parchetul Judecătoriei Măcin. Vizaţi, prim-procurorul şi o grefieră

    Potrivit unui comunicat de presă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurori din cadrul DNA, Secţia de combatere a corupţiei, fac cercetări într-o cauză penală care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, asimilate celor de corupţie şi a unor infracţiuni de fals, comise în perioada 2007 – 2015.

    În cursul zilei de 26 martie 2015, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, sunt făcute percheziţii domiciliare în patru locaţii din oraşul Măcin, judeţul Tulcea, din care una este sediul unei instituţii publice, restul fiind domiciliile unor persoane fizice.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că percheziţiile au loc la sediul Parchetului Judecătoriei Măcin, din judeţul Tulcea, iar printre cei vizaţi în această anchetă ar fi prim-procurorul Constantin Balaban, care are şi calitatea de purtător de cuvânt al instituţiei, precum şi o grefieră.

    În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi din partea Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • Unul dintre piloţii avionului Germanwings a rămas blocat în afara carlingii înainte de prăbuşire

    Un oficial militar de rang înalt implicat în anchetă a descris o conversaţie “foarte plăcută, foarte calmă” între piloţi în prima parte a zborului de la Barcelona către Dusseldorf. Apoi, înregistrarea audio arată că unul dintre piloţi a părăsit carlinga şi nu a mai putut intra.

    “Tipul de afară ciocăne uşor în uşă şi nu îi răspunde nimeni”, a afirmat anchetatorul. “Apoi bate mai cu putere, şi niciun răspuns. Nu primeşte niciun răspuns”, a declarat el. “Poţi auzi cum încearcă să spargă uşa”, adaugă anchetatorul.

    În timp ce înregistrarea audio oferă o perspectivă asupra circumstanţelor care au dus la accidentul de marţi dimineaţă, aceasta lasă şi multe întrebări fără răspuns.

    “Încă nu ştim motivul pentru care unul dintre indivizi a plecat”, a declarat el sub acoperirea anonimatului. “Dar ceea ce este sigur este că la finalul zborului, celălalt pilot este singur şi nu deschide uşa”.

    Datele înregistrate de cutia neagră par să adâncească şi mai mult misterul care înconjoară acest accident şi nu oferă indicii cu privire la condiţiile sau activitatea pilotului care a rămas în carlingă. Coborârea de la 11.500 de metri în aproximativ zece minute a fost alarmantă dar suficient de graduală pentru a indica faptul că avionul Airbus A320 nu a fost avariat în mod catastrofal. În niciun moment în timpul coborârii nu a existat un dialog între carlingă şi controlorii de trafic aerian sau un alt semnal de urgenţă.

    Când avionul Germanwings s-a prăbuşit în zona muntoasă de la nord-est de Nisa, avea suficientă viteză pentru a fi pulverizat, provocând moartea tuturor celor 144 de pasageri şi şase membri ai echipajului şi lăsând în urmă puţine indicii.

    Autorităţile aviatice franceze au dat publicităţii puţine lucruri oficial despre natura informaţiei recuperate din cutia neagră, dar nu este clar dacă aceasta este completă. Biroul francez de Investigaţii şi Analize a confirmat doar că au fost detectate voci umane şi alte sunete în carlingă şi că acestea vor fi supuse unei analize detaliate.

    Una dintre principalele întrebări este de ce piloţii nu au comunicat cu controlorii de trafic aerian în timp ce avionul a început neobişnuita coborâre, sugerând că piloţii sau sistemele automate ar fi putut încerca să menţină controlul aeronavei în timp ce aceasta pierdea altitudine.

    Printre teoriile avansate de analiştii pentru siguranţa aeriană neimplicaţi în anchetă se numără posibilitatea ca un pilot să fi fost incapacitat de un incendiu sau o depresurizare a cabinei.

    Un oficial francez implicat în anchetă, care a vorbit sub acoperirea anonimatului, a declarat că lipsa de comunicare dintre piloţi în timpul coborârii este tulburătoare şi posibilitatea ca tăcerea lor să fie deliberată nu poate fi exclusă.

    “Nu-mi place”, a declarat un oficial francez, care a avertizat că analiza lui iniţială se bazează pe informaţiile foarte limitate care sunt disponibile în prezent. “Pentru mine pare foarte ciudat: este o coborâre foarte lungă la viteză normală fără nicio comunicaţie, deşi vremea era bună”. “Până acum nu avem dovezi care să arate clar o explicaţie tehnică”, a declarat oficialul. “Aşadar trebuie să luăm în considerare posiblitatea unei responsabilităţi umane deliberate”, a adăugat el.

  • A construit de la zero un lanţ de restaurante mizând pe slăbiciunea cea mai mare a McDonald’s, KFC şi Burger King

    
Frederick “Fred” DeLuca este un om de afaceri american, cunoscut pentru faptul că a fondat lanţul de restaurante Subway.

    Fred DeLuca s-a născut în 1948 în Brooklyn, New York, iar ulterior s-a mutat împreună cu familia în Connecticut. În 1965, DeLuca a împrumutat 1.000 de dolari de la prietenul său Peter Buck cu intenţia de a strânge bani pentru colegiu. DeLuca voia să studieze medicina şi a pornit un o mică afacere de tip fast-food pentru a putea suporta costurile studiilor.

    Prima reclamă la radio a promovat numele ”Pete’s Submarines„, denumire schimbată ulterior în ”Pete’s Subway„. Numele sub care este cunoscut brandul astăzi a fost ales în 1986. DeLuca a deschis primul magazin pe 28 august 1965 în Bridgeport, Connecticut. În 1966 s-a inaugurat al doilea fast-food, într-o zonă cu vizibilitate mult mai mare. DeLuca a făcut acea investiţie considerând că amplasarea este cel mai important aspect al procesului de marketing. Cel de-al treilea Subway s-a deschis într-o zonă cu vad pietonal mare şi funcţionează şi astăzi. În 1978 reţeaua ajunsese la 100 de locaţii, iar în 1987 la 1.000.

    Creşterea a continuat în mod susţinut, Subway deschizând 1.100 de fast-food-uri doar în 1993. McDonald’s, unul din principalii competitori, a deschis în acelaşi an doar 800 de magazine. Subway numără astăzi peste 40.000 de spaţii şi generează venituri anuale de aproape 10 miliarde de euro. Compania s-a diferenţiat de concurenţă prin faptul că pregăteşte sandvişurile în faţa clientului, pentru a-i căpăta încrederea.

    Don Fertman, chief development officer al companiei, a declarat celor de la Bloomberg că ţinta este de a ajunge la 50.000 de unităţi până în 2017. ”Cineva va ajunge, cândva, chiar şi la 100.000 de restaurante„, a spus Fertman. ”Cine ştie? Poate vom fi chiar noi.„
    În anul 2007, Forbes l-a inclus pe DeLuca pe lista celor mai bogaţi 400 de americani. Omul de afaceri are o avere estimată la 
3 miliarde de dolari. Fred DeLuca şi Peter Buck au dezvoltat în anii ’90 şi compania Franchise Brands, o entitate menită să îi ghideze pe tinerii antreprenori la începutul unei afaceri. După succesul înregistrat de Subway, DeLuca a absolvit cursurile Universităţii din Bridgeport. El trăieşte, alături de soţie şi de copilul lor, în Fort Lauderdale, Florida.

    “Într-o zi obişnuită mă urc în maşină cu directorul local de dezvoltare şi ne plimbăm prin oraş vizitând spaţii şi magazine. Între timp, el îmi povesteşte ce se mai întâmplă cu businessul, dar şi ce se mai aude prin piaţă, iar eu iau ce îmi trebuie din ce spune el şi potrivesc datele într-un puzzle”, povesteşte DeLuca.

  • Cronică de film: Răpirea dlui. Heineken – ecranizarea dispariţiei din 1983 a magnatului berii şi a şoferului său

    Filmul se bazează pe o poveste adevărată, respectiv încercarea unor răufăcători de mâna a doua de a-l răpi pe Freddie Heineken, magnatul industriei de bere. Cor van Hout, Willem Holleeder, Jan Boelaard, Frans Meijer şi Martin Erkamps l-au răpit pe Heineken şi pe şoferul acestuia în noiembrie 1983 şi au cerut echivalentul a 16 milioane de euro drept răscumpărare.

    Scenariul este bazat pe cartea scrisă de Peter Vries, un anchetator care a relatat evenimentul din punctul de vedere al răpitorilor. Filmul urmează aceeaşi linie, fapt care oferă un anumit grad de suspans de-a lungul celor 95 minute.

    Rolul victimei este jucat cu măiestrie de Anthony Hopkins, un actor care aduce întotdeauna ceva în plus. Hopkins, deşi apare în doar câteva scene, interpretează un rol complex şi o face fără greşeală. Restul distribuţiei include nume precum Sam Worthington („Avatar“, „Duelul titanilor“), Jim Sturgess („21“, „Cloud Atlas“) sau Ryan Kwanten („True Blood“).

    Regia este semnată de Daniel Alfredson, cel care a semnat filmele din trilogia „Millennium“. Pentru publicul larg, această trilogie a devenit cunoscută prin remake-ul american „The Girl with a Dragon Tattoo“, lansat la doar doi ani după ce primul film a ajuns pe marile ecrane din Suedia. Stilul adoptat de Alfredson este unul lent, intenţia fiind de a pune accentul pe interacţiunea dintre personaje. Din păcate, acest lucru nu îi reuşeşte, iar firul acţiunii pare de multe ori întrerupt.

    Unul dintre lucrurile care lipsesc cu desăvârşire este umorul; deşi anumite scene de acţiune ar fi putut tratate cu o mai mare lejeritate, luând în calcul şi lipsa de „experienţă“ a criminalilor de conjunctură, Alfredson preferă să păstreze un ton realist şi chiar sumbru pe durata întregului film.

    Montajul şi sunetul sunt de asemenea puncte slabe ale acestei producţii. Coloana sonoră are rolul de a susţine scenele dramatice sau cele de acţiune, însă realizatorii au trecut cu vederea acest lucru.

    „Răpirea dlui Heineken“ este un alt film aşteptat care a reuşit să dezamăgească. Se încadrează 
într-un tipar din ce în ce mai vizibil: acela al filmelor cu potenţial care nu reuşesc să valorifice atuurile pe care le deţin. În acest caz, punctul forte ar fi trebuit să fie povestea.

    Din punct de vedere cinematografic, 2015 nu pare să fie un an extraordinar. Cele mai importante titluri anunţate pentru acest an aparţin unor francize precum „Avengers“ sau „Star Wars“, cu alte cuvinte producţii de sute de milioane de euro care, foarte probabil, nu vor excela la actorie, scenariu şi regie. Nu sunt aşteptate filme cu adevărat memorabile, aşa cum au fost „Birdman“ sau „The Grand Budapest Hotel“ în 2014.

    Concluzia este că „Răpirea dlui Heineken“ nu este un film de la care să aveţi aşteptări prea mari; singurul lucru care iese în evidenţă este interpretarea lui Anthony Hopkins. Este un film de duminică seară, despre care nu vă veţi mai aminti luni.

    Nota: 6/10