BusinessMagazin

Author: adison

  • Igaş: Votul la Andronescu şi Mihăilescu, similar cu cel la Şova şi s-a încuviinţat urmărirea penală

    Potrivit senatorului PNL, “comisia de numărare a voturilor constituită în cazul Şova şi Vâlcov a acţionat într-un mod discreţionar, în sensul în care, în situaţii similare ca de exemplu: Ecaterina Andronescu cu 72 de voturi pentru şi 62 de voturi împotrivă sau Şerban Mihăilescu cu 77 de voturi pentru şi 51 de voturi împotrivă, au întocmit rapoarte de încuviinţare a începerii urmăririi penale ale acestora, iar în situaţia d-lui Şova, în acelaşi context, cu 79 de voturi pentru şi 67 de voturi împotrivă, raportul a fost de respingere a solicitării venite de la DNA”.

    “Cer public domnului Tăriceanu, în calitate de preşedinte al Senatului, să explice abuzul săvârşit de comisia de numărare a voturilor, care a redactat procesul-verbal ce a fost însuşit şi de domnia sa şi care a adus atingere imaginii publice a Senatului României, lucru semnalat de mai multe ambasade străine, mass-media şi opinia publică din România”, a arătat Igaş, într-un comunicat transmis joi.

    El a menţionat că, în opinia sa, “în seama preşedintelui Senatului şi a comisiei de numărare a voturilor se poate reţine un abuz în serviciu, care s-ar putea solda cu o plângere penală din partea celor care se simt lezaţi de acest abuz”.

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a declarat, miercuri, că plenul Senatului s-a raportat, în cazul votului pe cererile de arestare ale lui Dan Şova şi Darius Vâlcov, la legea 96/2006, precizând că acest lucru s-a menţionat de două ori în plen şi “nu a existat niciun comentariu”.

    Preşedintele Senatului a afirmat că în cursul dezbaterilor care au avut loc în plen, a făcut referire foarte clară şi explicită că plenul se raportează la legea 96/2006, articolul 24, alineatul 4, care prevede că “în această situaţie, în care se cere încuviinţarea reţinerii şi arestării, este nevoie de majoritatea votului senatorilor”.

    “Actualul Regulament, mai precis articolul 24, alineatul 4, la care m-am referit, nu a fost niciodată contestat la Curtea Constituţională”, a mai menţionat Tăriceanu.

    Întrebat dacă îşi asumă o posibilă decizie nefavorabilă a Curţii Constituţionale, în cazul votului la Dan Şova, Tăriceanu a afirmat că preşedintele Senatului nu conduce precum generalul, trupele şi nu răspunde pentru votul colegilor săi.

    “Faceţi o greşeală dacă consideraţi că preşedintele Senatului conduce Senatul precum generalul, trupele. Preşedintele Senatului reprezintă Senatul în raporturile interinstituţionale, însă nu are decât un vot, şi nu răspunde pentru voturile celorlalţi, care îşi exercită votul conform propriei conştiinţe. Eu nu pot să răspund pentru modul în care Senatul votează. Procedura este cea pe care am supus-o aprobării plenului şi care a fost acceptată şi pe care s-a lucrat”, a declarat Tăriceanu.

    Partidul Naţional Liberal vrea să atace la Curtea Constituţională decizia Senatului de respingere a cererii DNA pentru încuviinţarea arestării preventive a lui Dan Şova, în acest moment căutând soluţii juridice pentru a demara acest demers.

    Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a anunţat, prin intermediul PNL “analizează în cel mai scurt timp soluţia şi pâghiile contestării la Curtea Constituţională a votului în cazul Dan Şova cu privire la interpretarea dată numărului de voturi necesar pentru ridicarea imunităţii senatorului PSD”.

    “Avem în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale care stabileşte că hotărârile Senatului sau ale Camerei Deputaţilor se aprobă cu majoritatea parlamentarilor prezenţi”, se precizează în comunicat.

    Rezultatul oficial al votului senatorilor în cazul cererii DNA vizându-l pe Dan Şova, anunţat în plen, a fost de 79 de opţiuni “pentru”, 67 “contra”, iar cinci voturi au fost anulate.

    Potrivit anunţului oficial făcut în plen, în urma numărării voturilor, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, Senatul nu a încuviinţat arestarea preventivă a lui Dan Şova.

    Plenul Senatului a avizat, în 19 noiembrie, începerea urmării penale în cazul senatorului PSD Ecaterina Andronescu, fiind înregistrate 72 de voturi “pentru”, 62 “împotrivă”.

    În aceeaşi zi, plenul Senatului a avizat şi începerea urmării penale în cazul senatorului PSD Şerban Mihăilescu, fiind înregistrate 77 de voturi “pentru” şi 51 “împotrivă”, un vot fiind anulat.

  • NASA vrea să preleveze o rocă de pe suprafaţa unui asteroid

    Agenţia şi-a revizuit ambiţiile spaţiale, atenuându-le, întrucât proiectul său iniţial viza capturarea unui asteroid cu scopul de a-i modifica traiectoria. În cele din urmă, acea misiune a fost revizuită, iar NASA se va “mulţumi” cu prelevarea unei roci de pe suprafaţa unui asteroid, informează huffingtonpost.fr.

    Odată ajuns în proximitatea asteroidului ales, un vehicul automatizat va desfăşura un braţ telescopic pentru a extrage de pe suprafaţa acestuia o rocă al cărei diametru ar putea fi de patru metri. Vehiculul va tracta apoi acel asteroid şi îl va plasa pe o orbită lunară stabilă. După aproximativ şase ani, astronauţii americani vor ajunge pe acel asteroid, de pe care vor recolta diverse eşantioane.

    NASA planificase iniţial să remorcheze un mic asteroid, în cadrul misiunii Asteroid Redirect Mission (ARM), iniţiată în urmă cu trei ani.

    “Am aprobat conceptul misiunii şi ne-am dat acordul pentru continuarea fazei A”, a declarat Robert Lightfoot, un cercetător de la NASA, într-o conferinţă de presă telefonică.

    “Misiunea ARM va oferi astfel o primă demonstraţie în ceea ce priveşte funcţionarea mai multor sisteme de zbor spaţial care vor fi necesare pentru expedierea de astronauţi către destinaţii îndepărtate în spaţiu, mai ales către Marte”, a subliniat acelaşi cercetător.

    Vehiculul automatizat ARM va fi înzestrat cu un motor cu propulsie solar-electrică, un concept aflat încă în stadiu de dezvoltare, care va fi foarte util în misiunile de explorare a spaţiului cosmic îndepărtat. Acest sistem permite utilizarea unei cantităţi mai mici de carburant, efectuarea unor călătorii pe distanţe mai mari, într-un timp mai scurt şi cu costuri mai mici în comparaţie cu oricare altă tehnologie disponibilă în prezent, afirmă NASA.

    După lansarea sa din 2020, vehiculul ARM va ajunge în jurul asteroidului în anul 2022.

    NASA a selectat trei asteroizi potenţiali – Itokawa, Bennu şi 2008 EV5. Cel din urmă este considerat marele “favorit”. Însă agenţia americană continuă să caute şi alţii, întrucât, după lansarea misiunii ARM, şi-a crescut cu 65% capacitatea de detectare a asteroizilor ale căror orbite trec prin apropiere de Terra. Înainte de lansarea ARM, NASA are la dispoziţie aproximativ un an, până în 2019, să aleagă asteroidul cel mai potrivit pentru această misiune.

    NASA va lansa, de asemenea, la mijlocul anilor 2020 doi astronauţi la bordul capsulei Orion, care vor zbura în spaţiu pentru a explora acel asteroid şi vor preleva eşantioane pe care le vor aduce pe Terra. Acea misiune va dura 24 sau 25 de zile, a anunţat agenţia spaţială americană.

    Înaiunte ca asteroidul să ajungă la destinaţie, în jurul Lunii, agenţia americană va testa o serie de tehnici de protejare a Terrei contra unei eventuale coliziuni a planetei noastre cu un asteroid. În 2005, NASA a testat deja, în cadrul misiunii “Deep Impact”, o tehnologie ce constă în lovirea unui asteroid sau a unei comete, care ameninţă să se ciocnească cu Terra, cu un vehicul spaţial, cu scopul de a-i modifica traiectoria.

    Vehiculul spaţial ARM oferă însă o altă opţiune. Este vorba de folosirea forţei gravitaţionale exercitate în spaţiu de orice corp cosmic, chiar şi de cele mai mici, precum un vehicul spaţial, pentru a modifica traiectoria unui asteroid. Astfel, un vehicul ARM, apropiindu-se şi rămânând foarte aproape de un astfel de corp cosmic, ar putea să îl atragă, lent, şi fără să îl atingă.

    Eficienţa acestei manevre este mai mare dacă o anumită masă este extrasă din asteroid de către vehiculul care va preleva o rocă, au explicat cercetătorii de la NASA.

    NASA a identificat până în prezent peste 12.000 de asteroizi ale căror orbite se intersectează cu orbita Terrei. Aproximativ 96% dintre ei au diametre mai mari de un kilometru. NASA nu a depistat totuşi niciun corp cosmic din această categorie de mărime care să prezinte un risc de ciocnire cu Terra în următorii 100 de ani. Însă asteroizi mai mici ar putea să devină un pericol. În 2011, 893 astfel de corpuri cosmice au fost reperate. Acest număr a ajuns la 1.472 în anul 2014.

  • H&M a lansat magazinul online în România

    “Este un pas important în ceea ce priveşte dezvoltarea ofertelor noastre şi extinderea prezenţei H&M România pe mai multe canale de vânzare. Pe lângă cele 38 de magazine, clienţii H&M din România beneficiază acum, o dată cu lansarea magazinului online, de o experienţă de cumpărături completă, atât prin extinderea cu un nou canal de vânzăre, cât şi prin completarea şi îmbogăţirea gamei de produse oferite”, a declarat Ralf Wein, Country Manager H&M România.

    Magazinul cuprinde colecţiile pentru femei, bărbaţi, adolescenţi şi copii, decoraţiunile interioare şi cosmeticele.

    Vânzările retailerului au crescut cu 55% în primul trimestru al anului fiscal 2015, la 384 de milioane de coroane suedeze (41,2 milioane de euro) de la 248 de milioane de coroane (26,6 milioane de euro) în acelaşi interval al anului trecut.

    În lei, H&M România a raportat o creştere de 45% a veniturilor din vânzări în perioada decembrie 2014-februarie 2015, se arată într-un raport publicat marţi de companie.

    Grupul H&M a fost fondat în Suedia în 1947 şi este listat la NASDAQ OMX Stockholm. La sfârşitul lunii februarie, H&M avea 3.551 magazine pe circa 50 de pieţe, inclusiv unităţi deschise în sistem de franciză.

  • Unele maşini donate recent Guvernului Moldovei s-au defectat, Ponta promite că va suporta reparaţia

    “Să le luăm la Iaşi, să le reparăm noi, sau să le reparaţi şi să vă decontăm ce e de plătit”, i-a spus Ponta ambasadorului moldovean, după ce a aflat problema.

    Acesta a mulţumit, precizând că o va informa pe “doamna ministru” (Monica Babuc, ministrul Culturii din Republica Moldova-n.r.).

    Întrebat ulterior de MEDIAFAX care sunt problemele semnalate, ambasadorul Republicii Moldova a fost evaziv în explicaţii, precizând doar că s-au defectat “nişte piese” ale unor autobuze donate de România unor teatre din Republica Moldova.

    În luna octombrie a anului trecut, Guvernul României a donat aproape 140 de autovehicule pentru şcolile, instituţiile publice şi teatrele din Republica Moldova, ceremonia de donare fiind organizată în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, în prezenţa prim-miniştrilor Republicii Moldova şi României, Iurie Leancă şi Victor Ponta.

    În total, au fost donate 100 de microbuze pentru şcoli, trei autobuze pentru teatre şi 35 de automobile pentru instituţiile publice din Moldova.

    Prim-ministrul moldovean a mulţumit atunci Executivului de la Bucureşti pentru acest gest de prietenie şi a apreciat că donaţia va contribui la modernizarea Republicii Moldova.

    Anterior, în luna august, Guvernul român donase alte 15 automobile, valoarea totală a donaţiei ridicându-se la aproximativ patru milioane de euro.

  • Cele mai sigure companii aeriene din Europa

    Un Airbus A320 al companiei low-cost Germanwings, o subsidiară a Lufthansa, principala companie aeriană germană, s-a prăbuşit marţi, în Alpii francezi, toţi cei 150 de oameni de la bord pierzându-şi viaţa.

    Acesta este cel mai grav astfel de accident din Europa, de la prăbuşirea, în 2008, la puţin timp după decolare, a unei aeronave Spanair pe aeroportul din Madrid, informează cnn.com. De asemenea, accidentul din Franţa este cel mai grav în care este implicată o aeronavă a unei companii aeriene din Europa, de la prăbuşirea în Oceanul Atlantic a unui avion Airbus A330 al Air France, în 2009.

    Dezastrul Germanwings vine pe fondul unui an greu pentru industria aeronautică la nivel mondial, dominat de accidente cu sute de morţi.

    În 2014, s-au înregistrat 641 de decese în accidente de avion, de peste trei ori mai multe decât în 2013, potrivit datelor Asociaţiei internaţionale pentru transport aerian (International Air Transport Association, IATA). Iar acest număr nu include şi cele 298 de victime ale doborârii zborului  Malaysian Airlines MH17 deasupra Ucrainei, în luna iulie a anului trecut. Acel eveniment nu a fost clasificat drept un accident.

    Totuşi, datele statistice arată că Europa este una dintre cele mai sigure regiuni pentru transportul aerian de persoane.

    Potrivit celei mai recente analize a Agenţiei Europene pentru Siguranţă în Aviaţie (European Aviation Safety Agency, EASA), cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au cel mai mic număr de accidente aeriene mortale, cu o rată de 1,8 accidente la un milion de zboruri comerciale.

    Şi numărul de accidente aeriene catalogate drept grave este relativ scăzut în Europa. Doar 0,15 avioane la fiecare milion de zboruri au fost avariate atât de serios încât să nu mai poată fi reutilizate, potrivit IATA.

    Cifrele sunt mult mai bune decât în cazul regiunii Asia Pacific (0,44) şi comparabile cu cele pentru America de Nord (0,11). Mai simplu spus, în Europa, un avion este pierdut la fiecare şapte milioane de zboruri, explică CNN.

    Nici IATA, nici EASA nu evaluează individual companiile aeriene referitor la istoricul privind siguranţa în exploatare a aeronavelor.

    O organizaţie care face astfel de analize este însă Centrul de Evaluare a Datelor privind Prăbuşirea Avioanelor Comerciale (Jet Airliner Crash Data Evaluation Centre, JACDEC), din Germania. Organizaţia realizează un top privind siguranţa şi evenimentele de zbor ale celor mai mari 60 de companii aeriene din lume. Un sfert dintre aceste companii sunt operatori aerieni din Europa.

    JACDEC calculează numărul de incidente şi avioane pierdute raportat la traficul aerian al fiecărei companii din ultimii 30 de ani.

    Compania olandeză KLM, parte a grupului Air France KLM, ocupă cea mai bună poziţie în top, dintre toate companiile europene, clasându-se pe locul al cincilea şi fiind singura din top zece.

    Următoarea companie europeană din clasament este Lufthansa, pe locul al 12-lea. Alţi patru operatori aerinei din Europa ocupă poziţii în top 20 cele mai sigure companii: Tap Portugal, British Airways, Virgin Atlantic şi Air Berlin. Scandinavian Airlines, cunoscută sub acronimul SAS, este cel compania europeană cel mai prost clasată, ocupând locul 48.

    În timp ce majoritatea companiilor aeriene din Europa ocupă locuri din jumătatea superioară a topului, operatorii asiatici se află pe cele mai proaste poziţii. Companiile asiatice numără puţin peste o treime din totalul de 60 de operatori din clasamentul întocmit de JACDEC, şapte dintre cele zece cele mai proaste companii din punct de vedere al istoricului siguranţei fiind asiatice.

    Iată topul celor mai sigure zece mari companii aeriene din Europa, potrivit JACDEC:

    1. KLM
    2. Lufthansa
    3. TAP Portugal
    4. British Airways
    5. Virgin Atlantic
    6. Air Berlin
    7. EasyJet
    8. Thomson Airways
    9. Swiss
    10. Ryanair

    Compania TAROM nu figurează în clasamentul JACDEC, care ia în calcul doar cele mai mari 60 de companii la nivel mondial.

     

  • Guvernul obligă băncile, cazinourile, avocaţii, agenţii imobiliari să anunţe zilnic ANAF tranzacţii despre care “au luat cunoştinţă”

    Obligaţia comunicării zilnice a acestor informaţii a fost introdusă de Guvern, prin proiectul noului Cod de Procedură Fiscală, aprobat în şedinţa de miercuri.

    Astfel, conform documentului consultat de MEDIAFAX, instituţiile de credit vor fi obligate să comunice zilnic organului fiscal central lista titularilor persoane fizice, juridice sau orice alte entităţi fără personalitate juridică care deschid ori închid conturi, cu datele de identificare ale persoanelor care deţin dreptul de semnătură pentru conturile deschise la acestea, lista persoanelor care închiriază casete de valori, precum şi operaţiunile în lei sau în valută a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 5.000 euro, indiferent dacă tranzacţia este efectuată prin una sau mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele.

    Prin “operaţiuni ce par a avea o legătură între ele” se va înţelege operaţiunile aferente unei singure tranzacţii decurgând dintr-un singur contract sau înţelegere de orice natură între aceleaşi părţi, a căror valoare este fragmentată în tranşe mai mici de 5.000 euro ori echivalentul în lei, atunci când acestea sunt efectuate în cursul aceleiaşi zile bancare.

    De asemenea, băncile vor fi obligate să anunţe zilnic Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi despre transferurile externe în şi din conturi pentru sume a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 5.000 euro.

    Va fi menţinută obligaţia băncilor ca, la solicitarea ANAF, să comunice, pentru fiecare titular care face subiectul solicitării, toate rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise la acestea, precum şi informaţiile şi documentele privind operaţiunile derulate prin respectivele conturi, cu beneficiarii reali ai operaţiunilor bancare.

    “Organul fiscal central, la cererea justificată a organului fiscal local sau a altei autorităţi publice centrale şi locale, transmite informaţiile primite referitoare la conturile bancare, în scopul îndeplinirii de către aceste autorităţi a atribuţiilor prevăzute de lege. Solicitarea şi transmiterea de informaţii se face prin intermediul sistemului informatic pus la dispoziţie de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Pe bază de protocol, încheiat între organul fiscal central şi organul fiscal local sau altă autoritate publică, se poate asigura accesul direct în baza de date a organului fiscal central”, este stabilit în document.

    În prezent, informaţii privind lista persoanelor fizice şi firmelor care deschid ori închid conturi sunt comunicate doar cu o frecvenţă bilunară, iar lista persoanelor care închiriază casete de valori este transmisă numai la cerere, în timp ce date privind operaţiunile derulate prin conturile bancare sunt transmise de către bănci numai la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, instituţie care nu le poate furniza organelor fiscale, întrucât acest lucru nu este permis de legislaţie.

    Proiectul aprobat de Guvern mai stabileşte însă că entităţile prevăzute la articolul 10 lit. b) – k) din Legea 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi cele care realizează transferuri electronice de numerar sunt obligate la rândul lor să transmită organului fiscal central, zilnic, operaţiunile în lei sau în valută despre care au luat cunoştinţă cu ocazia desfăşurării activităţii, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 5.000 euro, indiferent dacă tranzacţia este realizată prin una sau mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele.

    Entităţile la care se face referire sunt institutiile financiare şi sucursalele din România ale instituţiilor financiare străine, administratorii de fonduri de pensii private, în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează, agenţii de marketing autorizaţi/avizaţi în sistemul pensiilor private, cazinourile, auditorii, persoanele fizice şi juridice care acordă consultanţă fiscală sau contabilă, notarii publici, avocaţii şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistenţă în întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienţilor, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionarii sau administrării unei societăţi comerciale, constituirea, administrarea ori conducerea societăţilor comerciale, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare ori desfăşurarea altor activităţi fiduciare, precum şi în cazul în care îşi reprezintă clienţii în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile.

    Din aceeaşi categorie cărora li se va aplica obligaţia de informare zilnică a ANAF fac parte şi furnizorii de servicii pentru societăţile comerciale şi alte entităţi sau construcţii juridice, persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare, agenţii imobiliari, asociaţiile şi fundaţiile, alte persoane fizice sau juridice care comericalizeaza bunuri şi/sau servicii, numai în măsură în care acestea au la bază operaţiuni cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limita minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacţia este executată printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea legătură între ele.

    Conţinutul informaţiilor, standardul de transmitere, tipurile de informaţii în legătură cu operaţiunile şi soldurile aferente conturilor bancare, precum şi procedura de transmitere a informaţiilor vor fi aprobate prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

    Guvernul susţine că măsura prezintă avantajul constituirii, la nivelul ANAF, a unei baze de date care să fie valorificată atât în scopul identificării evaziunii fiscale (venituri nedeclarate), cât şi în scopul eficientizării activităţii de executare silită (prin poprire).

    “Prelucrarea informaţiilor este necesară şi proporţională în scopul de a permite ANAF să identifice în mod corect şi fără echivoc contribuabilii vizaţi, să îşi administreze şi să asigure punerea în aplicare a legislaţiei fiscale, să evalueze probabilitatea comiterii de evaziuni fiscale şi să evite investigaţii suplimentare inutile. Totodată, băncile ar trebui să îşi îndeplinească obligaţiile de informare faţă de fiecare persoană care face obiectul raportării prin utilizarea modalităţilor de comunicare, inclusiv în ceea ce priveşte frecvenţa, prevăzute în procedurile lor interne. De precizat că băncile şi ANAF, în calitatea lor de operatori de date, urmează să păstreze informaţiile prelucrate în conformitate cu prezenta lege pentru o perioadă care nu depăşeşte perioada necesară pentru atingerea obiectivelor acesteia. Astfel, durata maximă de păstrare este limitată la termenenul de prescripţie prevăzut de legislaţia fiscală”, arată Guvernul în document.

    Executivul asigură că ANAF este autorizat ca operator de date cu caracter personal, sens în care informaţiile deţinute şi care privesc persoanele fizice sau firmele sunt protejate, asigurându-se respectarea dispoziţiilor legale cu privirea la viaţa privată.

  • Financial Times: Campaniile anticorupţie din state europene, inclusiv România, consolidează UE în faţa Rusiei

    Procurorii români acuză un fost ministru de Finanţe că a ascuns trei lingouri de aur, 90.000 de dolari şi un tablou semnat de un pictor impresionist francez în seiful unui prieten, relatează Financial Times, în ediţia electronică. Un judecător spaniol apreciază că Partidul Popular (PP) de guvernământ a fost implicat în activităţi ilegale de finanţare în perioada 1990-2008, iar cazul ar trebui să ajungă în instanţă.

    În Italia, ministrul Transporturilor a demisionat în condiţiile în care zeci de oficiali guvernamentali şi oameni de afaceri sunt investigaţi, sub suspiciunea de implicare în contracte publice falsificate, în valoare de 25 de miliarde de euro. Între timp, partidul britanic antieuropean UKIP l-a exclus pe unul dintre eurodeputaţii săi pentru o tentativă de a mări exagerat o notă de plată.

    Cele patru incidente, care s-au petrecut luna aceasta, arată că procurorii, judecătorii şi chiar liderii politici din cea mai mare parte a Europei sunt mai serioşi în ceea ce priveşte descoperirea şi pedepsirea actelor de corupţie.

    În principiu, asaltul politic şi juridic împotriva corupţiei ar trebui să consolideze Europa în confruntarea sa cu Rusia, deoarece scandalurile de corupţie care discreditează politica europeană reprezintă un dar pentru propagandiştii de la Moscova, care ironizează presupusa degenerare a sistemelor politice şi valorile etice europene.

    Campania Europei împotriva corupţiei, deşi încă neuniformă, este o recunoaştere a faptului că, pe fondul problemelor financiare şi măsurilor de austeritate, societatea îşi pierde răbdarea faţă de comportamentul neadecvat al liderilor săi. Pentru politicieni, eşecul de a combate corupţia sau lipsa încercărilor în acest sens riscă să împingă alegătorii spre partidele populiste de dreapta şi de stânga.

    Repulsia faţă de corupţie este un factor-cheie în creşterea partidului radical de stânga Podemos, în Spania. Corupţia a fost de asemenea principalul factor care a permis partidului Mişcarea Cinci Stele, condus de Beppe Grillo, să obţină 25 la sută din voturi la alegerile din 2013. Sprijinul faţă de acest partid s-a redus însă după ce Matteo Renzi a devenit premier în urmă cu un an, datorită retoricii sale convingătoare împotriva corupţiei.

    Cea mai mare transformare s-a produs însă în România, unde Darius Vâlcov a demisionat luna aceasta din funcţia de ministru de Finanţe, devenind cel mai important oficial politic în funcţie din ţară care este investigat pentru corupţie. Campania anticorupţie a început cu seriozitate anul trecut, peste 1.100 de persoane fiind condamnate, şi a luat avânt după alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte, în noiembrie, comentează FT.

  • Ponta şi-a întrerupt declaraţia privind votul în cazul Şova, după un schimb de replici cu un jurnalist

    Premierul Victor Ponta s-a aflat, joi, la Camera Deputaţilor, unde, alături de preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a avut o întrevedere cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu.

    La solicitarea jurnaliştilor de a comenta dacă preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a comis un abuz în cazul votului privind cererea DNA de arestare a senatorului PSD Dan Şova, aşa cum afirrmă Traian Băsescu, liderul PSD, premierul Victor Ponta, a răspuns: “Băsescu spune atât de multe minciuni şi aberaţii încât, dacă 10 ani a trebuit să îl suportăm cu toţii, acum cred că trebuie împreună…”.

    La acest moment, unul dintre jurnalişti l-a întrerupt încercând să insiste pentru un răspuns concret la întrebare, iar Ponta i-a atras atenţia că este de bun-simţ să fie lăsat să îşi termine declaraţia.

    “Eu întotdeauna vă ascult pe dumneavoastră. Deci, repet….mai ales că nu m-am apucat eu să vorbesc de Băsescu, ci dumneavoastră m-aţi întrebat. Dacă nu mă întrebaţi, nu vorbeam”, a adăugat Ponta, vizibil iritat pentru întrerupere.

    Jurnalistul i-a replicat spunându-i că alta este întrebarea importantă, încercând să obţină un răspuns la situaţia concretă de miercuri din Senat, iar Ponta a răspuns: “Dumneavoastră nu puteţi să stabiliţi pentru mine care este întrebarea importantă”.

    Jurnalistul i-a spus “bine, atunci comentaţi declaraţia domnului Băsescu şi vă întreb apoi”, iar Ponta, după o secundă de tăcere, s-a întors cu spatele şi a plecat, spunând “vă mulţumesc, o zi bună”.

    Ceilalţi ziarişti l-au întrebat de ce s-a supărat, iar Ponta, din mers, le-a răspuns că el crede că trebuie să beneficieze de puţin respect din partea lor.

    “Întotdeauna vă voi respecta atât timp cât mă veţi respecta şi dumneavoastră”, a conchis Ponta, refuzând să răspundă la alte întrebări ale jurnaliştilor, care doreau să afle dacă, din punctul lui de vedere, cazul înregistrat miercuri la votul lui Şova poate fi tratat drept un abuz.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a afirmat, miercuri seară, pe Facebook, că preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a făcut un grav abuz în serviciu în cazul Şova, încălcând şi decizii anterioare ale Curţii Constituţionale, Băsescu adăugând că “această slugă a lui Victor Viorel Ponta” trebuie să ajungă urgent în faţa justiţiei.

    El şi-a completat ulterior declaraţia, într-o intervenţie la postul B1 TV, spunând că în cazul lui Tăriceanu ar trebui formulată o plângere penală pentru abuz în serviciu şi apreciind că nici nu va fi emisă o hotărâre a Senatului în acest caz, deoarece s-a considerat că “nu s-a votat”, astfel că PNL nu va avea ce să atace la Curtea Constituţională.

    “Acesta este trucul: pentru că nu s-a votat, nu avem hotărâre. Dacă Tăriceanu a considerat că nu s-a votat, nu există un motiv să emiţi o hotărâre şi, atunci, nu avem hotărâre. E un truc. Domnii liberali nu o să aibă ce să atace, că nu va fi hotărâre”, a spus Băsescu.

    Senatul nu a încuviinţat arestarea preventivă a lui Dan Şova, din cele 151 de vorturi exprimate fiind înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “contra”, iar cinci voturi au fost anulate. Votul a fost secret, cu bile.

    Potrivit anunţului oficial făcut în plen, în urma numărătorii voturilor, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, Senatul nu a încuviinţat arestarea preventivă a lui Dan Şova.

    ”S-a hotărât că se votează cu majoritate normală, pentru legi organice. La domnul Şova nu s-a întrunit numărul de voturi”, a spus senatorul liberal Cristian Bodea, după votul din Senat, precizând că decizia a fost a preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

    Partidul Naţional Liberal vrea să atace la Curtea Constituţională decizia Senatului de respingere a cererii DNA pentru încuviinţarea arestării preventive a lui Dan Şova, în acest moment căutând soluţii juridice pentru a demara acest demers, au precizat pentru MEDIAFAX surse liberale.

    Potrivit surselor citate, liberalii caută soluţii juridice pentru contestarea acestui vot, întrucât nu respectă articolul din Constituţie care prevede că decizia Camerei în cazul încuviinţării arestării se face cu majoritatea celor prezenţi în plen.

    Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a anunţat, ulterior, că analizează în cel mai scurt timp soluţia şi pâghiile contestării la Curtea Constituţională a votului în cazul Dan Şova cu privire la interpretarea dată numărului de voturi necesar pentru ridicarea imunităţii senatorului PSD.

    Preşedintele Curţii Constituţionale (CC), Augustin Zegrean, a declarat, joi, că CC poate fi sesizată şi pentru lipsa unei hotărâri a Parlamentului în urma votului dat în cazul lui Dan Şova.

    Augustin Zegrean a spus că este dreptul parlamentarilor să admită sau să respingă o cerere, precizând că textul Constituţiei prevalează în faţa celorlalte legi.

    “Până la urmă, este dreptul lor să o facă, să admită sau să respingă, pentru că este o cerere, şi la o cerere trebuie să dai un răspuns. Dacă nu ar putea să le respingă, atunci cu ce rost ar mai cere (…). Spiritul ar trebui să fie Constituţia, legile şi celelalte”, a spus Augustin Zegrean.

    Întrebat cum comentează faptul că miercuri, în plenul Senatului, la votul în cazul lui Dan Şova, nu ar fi prevalat Constituţia în faţa altor legi, Zegrean a spus că nu poate să spună nimic pentru că va fi o sesizare a CC despre această situaţie şi ar însemna să se antepronunţe.

    Întrebat cum ar putea fi sesizată Curtea Constituţională dacă nu există o hotărâre a Senatului după votul în cazul cererii DNA de avizare a reţinerii şi arestării lui Dan Şova, Zegrean a spus: “Şi pentru faptul că nu există o hotărâre poate fi sesizată Curtea”.

    Procurorul şef al DNA a trimis în 13 martie procurorului general al Parchetului instanţei supreme referatul pentru sesizarea Parlamentului, ca acesta să încuviinţeze reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului PSD Dan Şova, pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari.

     

  • CE vrea să înceapă o anchetă asupra comerţului online, pentru restricţii impuse consumatorilor UE

    “Este timpul să eliminăm barierele în comerţul online, parte vitală a unei adevărate Pieţe Digitale Unice în Europa. Ancheta avută în vedere va ajuta Comisia să înţeleagă şi să se ocupe de rezolvarea problemelor legate de bariele din comerţul online în beneficiul cetăţenilor şi al afacerilor din Europa”, a declarat joi Vestager.

    Anul trecut, aproximativ jumătate dintre consumatorii din Uniunea Europeană au făcut cumpărături online, potrivit datelor CE.

    Totuşi, dintre aceştia, doar 15% au cumpărat de la un vânzător aflat într-un alt stat membru UE, ceea ce arată că există încă multe bariere în comerţul transfrontalier pe internet, potrivit unui comunicat publicat joi de CE.

    Comisia invocă, de exemplu, “barierele tehnice”, care îi împiedică pe consumatori să acceseze anumite site-uri din cauza locului lor de rezidenţă sau a cardurilor de credit pe care le folosesc.

    În aceste condiţii, comisarul pentru Concurenţă a decis să înainteze Colegiului Comisarilor europeni o propunere pentru investigarea practicilor din sectorul comerţului online.

    Vestager a declarat că rezultatele preliminare ale acestei anchete vor fi publicate la jumătatea anului viitor, potrivit Bloomberg.

    Dacă, în urma analizării rezultatelor acestei anchete, Comisia va identifica anumite probleme specifice în ceea ce priveşte concurenţa din comerţul online, instituţia va deschide investigaţii separate, pentru fiecare caz în care se constată o posibilă încălcare a reglementărilor UE.

  • Nicuşor Constantinescu a cerut strămutarea dosarului Centrului Militar de la Tribunalul Constanţa

    Potrivit avocatului lui Nicuşor Constantinescu, Marius Mocanu, cererea de strămutare a fost formulată miercuri, principala motivaţie fiind că dosarul ar trebui judecat de o altă instanţă din cauza presiunii mediatice, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Tot ce se întâmplă în instanţă când se judecă dosarul apare în presă, fapt care ar putea pune presiune pe magistraţii constănţeni”, susţine avocatul Marius Mocanu.

    Dosarul în care se cere strămutarea a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Constanţa miercuri, judecătorii fixând termen pentru data de 9 aprilie.

    Conform legii, dacă solicitarea va fi acceptată, dosarul va fi strămutat pe rolul Tribunalului Tulcea.

    Miercuri, Tribunalul Constanţa a decis ca Nicuşor Constantinescu să rămână în arest la domiciliu în dosarul Centrului Militar, la acest termen al procesului fiind audiaţi ca martori trei angajaţi ai centrului, care au relatat problemele cu care s-a confruntat instituţia. Astfel, martorii au relatat în faţa instanţei că din 2009, când Consiliul Judeţean a redus finanţarea pentru instituţie, au fost nevoiţi să cumpere din banii lor hârtie, plicuri, tonere pentru buna funcţionare a instituţiei şi chiar şi-au folosit telefoanele personale în interes de serviciu, după ce telefoanele instituţiei au fost tăiate pentru că nu fuseseră plătite. De asemenea, ei au povestit că au fost nevoiţi să facă de pază după ce contractul cu firma specializată nu a mai fost prelungit, tot din cauza lipsei banilor.

    Nicuşor Constantinescu este arestat la domiciliu şi în alt dosar instrumentat de DNA, în care este acuzat, printre altele, de realizarea mai multor contracte ilegale între Consiliul Judeţean şi diverse firme.

    În dosarul Centrului Militar Zonal, Nicuşor Constantinescu are interdicţia să comunice cu angajaţii Consiliului Judeţean şi cu consilierii judeţeni care au legătură cu acest caz.

    În acest dosar, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată, la sfârşitul lunii aprilie 2014, de procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu în formă continuată, el fiind acuzat că, în perioada 2009 – noiembrie 2013, nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.

    În rechizitoriul procurorilor se arăta că, în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, Nicuşor Constantinescu nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligaţiile de preşedinte al CJ Constanţa, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol “consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului”.

    Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, Nicuşor Constantinescu nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii, potrivit DNA.

    Procurorii îl acuză pe Nicuşor Constantinescu şi că a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pagube acestei instituţii.

    Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, Nicuşor Constantinescu nu ar mai fi asigurat piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, “posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate”.

    În aceeaşi perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.

    În 2010, Nicuşor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se află armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate, preciza DNA.

    Activitatea Centrului Militar Zonal Constanţa a fost serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităţilor şi a serviciilor de pază, după rezilierea de către Nicuşor Constantinescu a contractelor prin care acestea erau asigurate. În anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată unităţii a fost zero lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi, preciza DNA.

    Sumele repartizate de Consiliul Judeţean Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.

    Aceste demersuri reţinute în sarcina lui Nicuşor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de 67.211,32 de lei, au stabilit procurorii.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în alte două dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în altul este judecat pentru că a atribuit nelegal terenuri.