Author: adison

  • ONU anunţă cel puţin 4.460 de morţi în urma taifunului din Filipine. Bilanţul, contestat de autorităţi

    “La 13 noiembrie, guvernul a raportat că 4.460 de persoane au murit”, a declarat Biroul coordonării afacerilor umanitare al Naţiunilor Unite (OCHA).

    Întrebată asupra sursei acestei cifre, purtătoarea de cuvânt a OCHA, Orla Fagan, a precizat că ONU a primit-o de la unitatea operaţională regională a Consiliului naţional pentru reducerea şi gestionarea catastrofelor naturale.

    Însă purtătorul de cuvânt al acestui organism, Reynaldo Balido, a insistat că bilanţul oficial este încă 2.360 de morţi. Întrebat în legătură cu cifra transmisă de ONU, acesta a spus că “nu este adevărată”.

    Preşedintele filipinez Benigno Aquino a estimat la rândul său, marţi, că bilanţul definitiv se va situa în jurul a 2.500 de morţi. ONU a menţionat anterior un posibil bilanţ de 10.000 de morţi doar în oraşul Tacloban, capitala insulei Leyte, una dintre cele mai afectate de taifun.

  • Vânzările de carburanţi ale MOL România au crescut în volum cu 7% în primele nouă luni

    “Vânzările de motorină din România au urcat cu 8% la nouă luni, la 271.000 de tone (…) Benzina a generat vânzări de 98.000 de tone în primele nouă luni, cu 4% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2012”, potrivit unui comunicat al companiei.

    Compania precizează că volumele vândute includ şi gaz petrolier lichefiat şi lubrifianţi.

    MOL România operează o reţea de 143 de benzinării, din care opt unităţi au fost deschise în acest an. Pe lângă activitatea de distribuţie a carburanţilor, grupul ungar MOL este prezent în România şi pe segmentul explorărilor de hidrocarburi, având concesionate trei perimetre în vestul ţării.

    MOL România face parte din grupul ungar MOL, care desfăşoară operaţiuni în peste 40 de ţări şi are circa 30.000 de angajaţi.

     

  • Warren Buffett a acumulat acţiuni Exxon Mobil în valoare de 3,7 miliarde de dolari

    Berkshire deţinea la 30 septembrie 40,1 milioane de acţiuni Exxon, a anunţat joi seară grupul, transmite Bloomberg.

    Acţiunile Exxon au crescut cu 0,9% pe bursa de la New York după apariţia informaţiilor, la 94,07 dolari pe unitate. Exxon a închis joi în urcare cu 0,7%, la 93,22 dolari pe acţiune, având o capitalizare de piaţă de 407,28 miliarde de dolari. De la începutul acestui an, titlurile companiei petroliere s-au apreciat cu 7,7%, faţă de o creştere de 26% a indicelui Standard & Poor’s 500.

    Aproximativ trei sferturi din acţiunile deţinute de Buffett la Exxon au fost cumpărate în trimestrul al doilea din acest an.

    Berkshire a solicitat în luna august autorităţilor americane amânarea unui raport privind schimbările din portofoliul de acţiuni în trimestrul al doilea, pentru a evita ca strategia lui Buffett să fie copiată de alţi investitori.

    Buffett consideră că acţiunile Exxon traversează o perioadă de evoluţie slabă, fiind subevaluate şi “ignorate” de alţi investitori, potrivit analiştilor.

    Exxon este unul dintre cei mai eficienţi exploratori de zăcăminte de petrol la nivel mondial. Descoperirile de anul trecut au costat compania în medie 19,27 dolari pe baril, faţă de 21,48 dolari pe baril în cazul Chevron sau 22,66 dolari pe baril la BP.

    Compania a înregistrat în trimestrul al treilea din acest an un profit net de 7,8 miliarde de dolari, în scădere cu 18% faţă de nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut.

    Buffett a înregistrat în 2007 un profit uriaş prin vânzarea unei participaţii la gupul PetroChina, preluată în 2003 pentru 488 milioane de dolari. Acţiunile PetroChina au crecut de opt ori în acea perioadă.

    Pe de altă parte, în 2009, Berkshire a înregistrat cea mai mare pierdere din ultimii 20 de ani, după deprecierea acţiunilor producătorului american de petrol ConocoPhilips. Buffett a declarat ulterior că a fost o greşeală majoră să investească la această companie într-o perioadă când preţurile petrolului erau la un nivel record.

    Buffett mai deţine participaţii semnificative la Coca-Cola, IBM, Wells Fargo şi American Express.

    Grupul Berkshire controlează peste 80 de companii cu activităţi diverse, de la asigurări şi producţia de bunuri de consum la transport feroviar de marfă şi furnizare de energie.

  • Moody’s a retrogradat Goldman Sachs, JPMorgan, Morgan Stanley şi Bank of New York

    Agenţia de evaluare financiară a retrogradat cele patru bănci cu câte o treaptă, în urma unei evaluări a celor mai mari opt bănci din SUA care a început în luna august, transmite Bloomberg.

    Astfel, ratingul Goldman Sachs a fost coborât de la “A3” la “Baa1”, JPMorgan de la “A2” la “A3”, Morgan Stanley de la “Baa1” la “Baa2”, respectiv Bank of New York de la “Aa3” la “A1”.

    Contactaţi de Bloomberg, reprezentanţii celor patru instituţii financiare au refuzat să comenteze.

    Moody’s a confirmat totodată ratingurile băncilor Bank of America, Citigroup, Wells Fargo şi State Street Corp.

    Autorităţile americane de reglementare a sectorului bancar lucrează la un proiect prin care doresc să legifereze restructurarea sau lichidarea ordonată a băncilor, oricât de mari, fără a fi necesară utilizatea de fonduri publice. Astfel, prăbuşirea unei bănci ar genera pierderi pentru investitori şi ar putea presupune convertirea obligaţiunilor în capital.

    “Considerăm că autorităţile americane de reglementare bancară au făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte stabilirea unui cadru credibil de rezoluţie a unei bănci mari ajunse în situaţie de criză. În loc de a utiliza fonduri publice pentru a salva o astfel de instituţie, anticipăm că creditorii holdingurilor bancare vor participa la o procedură de bail-in şi astfel vor suporta cea mai mare parte din povara recapitalizării unei bănci aflate în dificultate”, a declarat într-un comunicat Robert Young, director în cadrul Moody’s.

    Diferenţa dintre randamentul obligaţiunilor în dolari emise de băncile americane şi costul titlurilor de stat SUA cu maturitate similară a scăzut în acest an cu 0,29 punce procentuale, la 1,38 puncte procentuale. În acelaşi timp, finanţarea prin obligaţiuni costă companiile americane cu 1,46 puncte mai mult decât obligaţiunile guvernamentale, în scădere cu 0,08 puncte procentuale faţă de finele anului trecut.

  • Nouă scurgere de apă radioactivă la centrala nucleară de la Fukushima

    “Un tehnician al unei companii partenere aflat la faţa locului a remarcat această scurgere vineri, la ora 08.50 (01.50 ora României)”, a explicat Tokyo Electric Power (Tepco) într-un mesaj electronic.

    “O picătură cade la fiecare patru secunde, cu aproximaţie”, a explicat compania.

    O măsurătoare efectuată la 50 de centimetri de punctul de cădere a apei a dezvăluit o radioactivitate de 30 millisievert pe oră, un nivel mai degrabă ridicat, dar care este generat în principal de raze beta, de care lucrătorii se pot proteja cu uşurinţă.

    Scurgerea se află la o înălţime de 2,5 metri, în partea inferioară a unui enorm rezervor cilindric format din plăci de oţel.

    Un mode similar a condus la scurgerea a 300 de tone de apă radioactivă în august, un incident calificat atunci drept “grav” de Autoritatea de reglementare nucleară şi chiar în mod excepţional clasat la nivelul 3 pe o scară internaţională a evenimentelor nucleae (Ines), care numără şapte trepte.

    Aceste rezervoare, dintre care cele mai mari măsoară 11 metri înălţime şi 12 în diametru, au fost montate în grabă în complexul atomic pentru a limita scurgerea a sute de mii de tone de apă contaminată care se află aici. Această apă provine de la udarea continuă a reactoarelor pentru a se răci. O parte este reciclată, dar, în parte şi din cauza apei subterane, un excedent de 400 de tone este generat în fiecare zi, iar acesta trebuie debarasat parţial de cesiu 134/137 şi stocat.

    TEPCO intenţionează să înlocuiască aceste rezervoare cu plăci, puţin fiabile, cu alte modele mai sigure şi să crească la 800.000 de tone în 2016 capacitatea de stocare, faţă de aproape jumătate cât este în prezent.

    Problemele apei radioactive şi scurgerile în serie îngrijorează comunitatea internaţională deoarece o parte din acest lichid contaminat se scurge în Oceanul Pacific, vecin centralei Fukushima Daiichi.

  • Noi DEZVĂLUIRI în scandalul de spionaj: CIA a strâns date personale şi financiare de la un milion de americani – presă

    Pentru acest program, Biroul federal de anchetă lucrează cu CIA pentru a strânge mari cantităţi de date despre tranzacţiile internaţionale efectuate de americani sau alte persoane care au făcut obiectul unor anchete pentru terorism din partea agenţiei, informează Wall Street Journal.

    Programul este autorizat de Patriot Act, legea care a fost adoptată după atentatele din 11 septembrie şi care permite NSA să colecteze aproape toate înregistrările telefonice din Statele Unite, potrivit unor oficiali informaţi în legătură cu această operaţiune.

    Acest program arată cum diferitele agenţii de informaţii americane, şi nu numai NSA, folosesc acelaşi cadru legal pentru a strânge date.

    Datele, strânse de la Western Union sau alte companii americane specializate în transferul de bani, includ transferuri din sau către Statele Unite, dar nu numai tranzacţii naţionale, potrivit cotidianului.

    Congresmenii, care au aflat despre existenţa acestui program în această vară, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de posibilitatea căutării numerelor de securitate socială sau a altor date pentru a face legătura între o activitate financiară şi o persoană anume.

    Dar programul a contribuit şi la descoperirea legăturilor între reţelele teroriste şi financiare, au declarat pentru cotidian foşti oficiali guvernamentali.

  • Irlanda va ieşi din programul de bailout în decembrie şi nu vrea o linie de finanţare preventivă

     În noiembrie 2010, Irlanda a solicitat un ajutor de urgenţă în valoare de 67,5 miliarde de euro din partea creditorilor internaţionali, program care se va încheia pe 15 decembrie. Irlanda devine astfel prima ţară din zona euro care încheie acest tip de program, de la declanşarea crizei în 2009, transmite Bloomberg.

    “Facem ultimii paşi pentru readucerea Irlandei la condiţii normale, economice, bugetare şi de finanţare. Ca majoritatea ţărilor din zona euro vom putea să ne finanţăm normal de pe pieţe”, a afirmat joi Kenny în Parlament.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bulgaria încearcă să convingă România să accepte un nou pod peste Dunăre, între Silistra şi Călăraşi

     “Decizia de construire a unui nou pod între Silistra şi Călăraşi trebuie luată la nivel interguvernamental. Pentru Guvernul bulgar, este un proiect la fel de important ca celelalte două poduri peste Dunăre”, a declarat Daniela Bobeva, citată de site-ul Novinite.com.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gheorghe Flutur candidează pentru un nou mandat de preşedinte al PDL Suceava

     Flutur a declarat, într-o conferinţă de presă, că va candida la alegerile din 30 noiembrie pentru un nou mandat de preşedinte al organizaţiei judeţene PDL Suceava, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    El a spus că s-a primit avizul BPN al PDL pentru candidatura sa la funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene sucevene.

    “Ne pregătim ca de la finele anului să intrăm în campania electorală pentru alegerile europarlamentare.(..) Pornim ofensiva ca judeţul să fie condus în administraţia publică, din nou de dreapta”, a spus Flutur.

    El a arătat că ambiţia sa este să adune din nou forţele PDL pentru a câştiga alegerile în judeţul Suceava, iar primul obiectiv e municipiul reşedinţă de judeţ unde candidatul pentru funcţia de primar este actualul deputat Ioan Bălan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inovaţia, o ţintă în mişcare

    Economic – Presiunea tot mai mare pe nevoia de inovaţie este determinată de ciclurile tot mai scurte de viaţă a produselor, de creşterea pirateriei şi de tranziţia de la economia industrializată la economia bazată pe cunoaştere. Schimbările care au loc în modelele de inovare, deja vizibile în mediul de lucru, includ scheme flexibile de muncă, de outsourcing şi un număr tot mai mare de profesionişti în regim freelancer. Se observă schimbări ale tiparelor de inovaţie în funcţie de spaţiul geografic şi o deplasare a centrului de greutate către ţările în curs de dezvoltare. Inovarea cunoaşte o accelerare rapidă în aceste ţări şi este determinată de avantajele de cost.

    Tehnologic – Aplicaţiile Web 2.0  produc schimbări importante în modelele de inovare, pe măsură ce permit o împărtăşire tot mai extinsă a cunoştinţelor şi o creştere a accesibilităţii şi uşurinţei colaborărilor la scară locală şi globală. Inovaţii sunt aşteptate să apară dinspre noul val de tehnologii sustenabile şi noile dispozitive tehnologice tot mai ieftine, mai puternice şi mai uşor de utilizat.

    Social – Creşterea abilităţilor şi a dorinţei oamenilor de a se implica tot mai mult în social media şi instrumente de colaborare schimbă modul de gândire în privinţa împărtăşirii de cunoştinţe, a colaborării şi a realizării invenţiilor. Un alt factor de influenţă este individualizarea, prin creşterea ambiţiei indivizilor de a se exprima şi de a influenţa astfel designul produselor şi/sau schimbarea funcţionalităţii soluţiilor şi serviciilor, ţinând cont de nevoile lor. A fi inovativ este văzut drept ceva pozitiv din punct de vedere social, ceva care te face atractiv pentru un număr tot mai mare de persoane.

    Mediu – Creşterea gradului de conştientizare a schimbărilor climatice, creşterea îngrijorărilor sociale şi folosirea ineficientă a resurselor determină schimbări în modelele de inovare. Companiile devin tot mai conştiente de legătura directă dintre câştiguri şi reputaţie. Inovarea reprezintă un proces prin care organizaţiile generează idei pe care le valorifică punându-le în practică. Aceste idei permit schimbarea care creează valoare răspunzând la nevoi încă nesatisfăcute ale clienţilor. Comunicarea şi demonstrarea valorii aduse sunt condiţii obligatorii în procesul de adoptare a inovaţiei.

    La nivel organizaţional, pentru ca inovaţia să devină realitate, este necesar să fie susţinută de doi factori decisivi: Inovatorul – al cărui profil e caracterizat de determinarea cu care îşi doreşte să rezolve problemele – şi Sponsorul – cel care este în măsură să identifice valoarea unui proiect înainte de a fi implementat şi este perseverent în a promova schimbarea. Din interacţiunea acestor doi factori rezultă un cadru al inovării. Iar acest cadru, de cele mai multe ori, este oferit pentru a marca fazele, cerinţele şi modul cum inovaţia poate fi încurajată.

    La nivel macro, inovaţia este măsurată prin modul în care o caracteristică a unui serviciu sau produs al companiei generează o noutate în lumea înconjurătoare, pe piaţă sau în industrie. La nivel micro, aceasta este măsurată prin noutatea produsului sau serviciului pentru companie sau pentru client. În primul caz, este vorba de factori exogeni, precum nivelul de familiaritate al inovaţiei din perspectiva publicului şi a industriei. În al doilea caz, inovaţia este elementul de noutate adus unui produs al unei companii şi al unei categorii de clienţi ai companiei.

    În inovaţia macro, discontinuităţile care rezultă nu sunt dependente de strategia sau de structura companiilor, baza de cunoştinţe sau de disponibilitatea sa de resurse (de exemplu, World Wide Web). În cazul inovaţiei la nivel micro, pot să apară discontinuităţi în strategia de marketing sau de cercetare-dezvoltare a companiei, în lanţul de aprovizionare sau de distribuţie sau chiar pe zona de vânzări.

    Cu toate acestea, capacitatea de inovare a unui produs este condiţionată de capacităţile şi competenţele companiei (de ex. IBM, pentru a dezvolta o capacitate de producţie a automobilelor electrice, şi-ar induce perturbări şi discontinuităţi în activitate; General Motors nu ar fi în aceeaşi situaţie). Discontinuităţile care rezultă de aici depind de strategia sau de structura firmei, de competenţele ei, de baza sa de cunoştinte sau de resurse. Inovaţia se dezvoltă în lumea reală la fel ca în minţile noastre, conducând către o nouă realitate. Inovaţia este omniprezentă şi nu lasă nimic neatins.

    Ea are loc simultan în diverse domenii, sectoare sau industrii şi atrage după sine dezvoltarea unui întreg vocabular. Prin integrarea diverselor sfere – cum ar fi pieţele, competitorii, dezvoltările tehnologice -, inovarea dă naştere unor noi şcoli de gândire. În ceea ce priveşte modelele de business şi tehnologiile concurente, tot mai multe părţi implicate, cum ar fi companiile, universităţile, laboratoarele de cercetare şi chiar şi publicul larg pot să-şi exprime punctul de vedere.

    Din multitudinea de idei şi gânduri, companiile optează pentru diferite abordări, pe care le articulează în strategii şi planuri, având la bază modelul mental stabilit al organizaţiei. Din contextul mai larg şi în funcţie de nevoi, o companie ar trebui să înveţe cum să identifice contextul, modelele organizaţionale şi capacităţile sale pentru a incuba inovaţia.



    CONSTANTIN MĂGDĂLINA
    (Knowledge Management Officer, Marketing – EY România)