Author: adison

  • DECLIN pe piaţa PC-urilor: Vânzările au scăzut cu 10,9%, pentru cel de-al cincilea trimestru consecutiv

     Datele au fost estimate de compania de cercetare de piaţă Gartner, care a precizat că vânzările de PC-uri au scăzut în toate regiunile în perioada analizată, transmite Bloomberg.

    IDC, o altă companie importantă de cercetare, estimează că vânzările de computere personale au coborât cu 11,4% în trimestrul al doilea.

    Analistul Loren Loverde de la IDC consideră că obiectivul asumat al industriei, ca fiecare persoană să deţină un PC, nu mai este realistic.

    “În prezent gândim mai consevator, anticipând că fiecare persoană va deţine o tabletă, iar fiecare familie un PC”, notează el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Târgu Mureş: 18 persoane, între care 10 angajaţi BCR Asigurări de Viaţă, reţinute în cazul de evaziune

     Şeful DIICOT Mureş, Alin Lazăr, a declarat, joi, că în urma audierilor care au avut loc în ultimele două zile s-a luat măsura reţinerii pentru 24 de ore în cazul a 18 persoane, zece dintre acestea fiind angajate la BCR Asigurări de Viaţă.

    Potrivit lui Lazăr, în cazul tuturor celor 18 persoane a fost formulată propunere de arestare preventivă, care va fi judecată la Tribunalul Mureş joi după-amiază.

    De asemenea, procurorii au decis instituirea sechestrului pe conturile a zeci de firme din cele 112 implicate în acest caz de evaziune fiscală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Septimiu Buzaşu a fost eliberat din postul de secretar de stat în Ministerul Transporturilor, prin decizie semnată de Ponta

     Buzaşu a fost numit secretar de stat în luna mai a anului trecut, după instalarea Guvernului USL, la propunerea PNL.

    El a mai lucrat ca secretar de stat, tot la Ministerul Transporturilor, în Guvernul Tăriceanu.3

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senator PDL: În an de criză ONG-urile minorităţilor primesc 83 de milioane de lei pentru activităţi de recreere

     Senatorul PDL de Mureş Marius Paşcan a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că minorităţile din Parlament îşi împart în mod “inexplicabil” o sumă totală de 83 de milioane de lei în acest an, în care “e criză pentru toţi”.

    “Pentru acest an s-au alocat 83 de milioane de lei pentru diverse ONG-uri, organizaţii reprezentând minorităţile. Este revoltător şi ar trebui să ne dea de gândit. Nu ştim cum sunt justificate. De pildă, cei de la UDMR primesc vreo 18 milioane de lei, pentru că sunt uniune, pe de o parte. De cealaltă parte, ca partid. Acum, comparativ, dacă-i luăm ca partid, cu alocările care se dau partidelor, imaginaţi-vă de pildă că PSD, cel mai mare partid din România la ora actuală, a primit 6,2 milioane de lei în acest an, adică de aproape trei ori mai puţin decât UDMR”, a spus Paşcan.

    Senatorul a susţinut că nimeni nu a putut să indice în mod public cum se cheltuiesc aceşti bani şi de ce sunt făcute “discriminări între minoritari”, în sensul că sumele, raportate la numărul de persoane dintr-o minoritate, variază între 15-20 de lei până la peste 300 de lei “pe cap de minoritar”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce cred românii despre bateriile sanitare: “este un obiect prin care trece apa”

    DINTR-UN STUDIU DE PIAŢĂ SPUNE CĂ BATERIA SANITARĂ ESTE UN OBIECT PRIN CARE TRECE APA„, afirmă Florin Barabaş, managing director pentru România şi Republica Moldova al companiei Kludi România, subsidiara locală a producătorului german de baterii de lux pentru baie şi bucătărie. Două sunt principalele obstacole identificate de el atât pe piaţa autohtonă, cât şi pe cea a vecinilor de peste Prut: lipsa de preocupare în ce priveşte economisirea apei şi produsele chinezeşti, care domină piaţa.

    Cu o cifră de afaceri de circa opt milioane de lei, aproape un milion a fost destinat în 2012 doar marketingului orientat înspre schimbarea percepţiei potenţialilor clienţi. Noţiuni precum „jetul pufos„, obţinut printr-un jet care mixează apa cu aerul şi care poate economisi până la 70% din cantitatea de apă utilizată sunt necunoscute pentru mulţi dintre români.

    La fel, robinetele destinate medicilor din spitale, cele care se manevrează cu cotul sau cele cu senzori nu pot fi văzute în majoritatea spitalelor din sistemul public de sănătate din cauza lipsei de fonduri. Avantajele unei baterii cu senzori sunt umbrite de preţ, care poate fi de opt ori mai mare decât în cazul uneia obişnuite. Pe termen lung, bateria cu senzori poate ajuta la economisire, prin reglarea temperaturii şi a debitului.

    Faptul că aceste informaţii nu sunt cunoscute unui public larg se justifică dacă ne gândim că doar jumătate dintre români sunt racordaţi la reţeaua de apă curentă şi canalizare, iar majoritatea celor care fac parte din cealaltă jumătate aleg de cele mai multe ori o baterie sanitară cu preţul de 30 de lei, în locul uneia care depăşeşte 200 de lei, costul celor care fac parte din segmentul de lux. În aceste condiţii, Kludi ocupă, împreună cu jucători precum Hansgrohe, Grohe sau Ideal Standard, circa 11% dintr-o piaţă totală estimată la 16 milioane de euro pentru bateriile sanitare şi trei milioane de euro pentru sistemele de duş. Restul pieţei este ocupat de produse chinezeşti.

    Pentru comparaţie, în Germania, piaţa este de circa 35 de ori mai mare, deşi numărul de locuitori este doar de trei ori mai mare. Anul trecut, Kludi a vândut pe piaţa locală 65.000 de unităţi – baterii de baie şi bucătărie, accesorii de baie, duşuri şi sisteme de duş – un număr irelevant pentru cele două milioane de gospodării în care Barabaş îşi doreşte să ajungă cu produsele de lux.

    CE-A SALVAT RENOVAREA„, SPUNE MANAGERUL REFERINDU-SE LA MODUL ÎN CARE CRIZA A LOVIT  ŞI ÎN PIAŢA INSTALAŢIILOR SANITARE DUPĂ 2008. „Dacă oamenii nu au avut bani să se mute într-o locuinţă nouă din cauza reticenţei cu care se acordă credite, au renovat ce aveau şi au făcut investiţii în produse care asigurau anumite garanţii„. Perioada de avânt a afacerii, cuprinsă între 2007-2008, a fost urmată de o scădere a cifrei de afaceri de circa 34% în 2009, până la 4,6 milioane de lei. În 2012, Kludi a crescut cu 12,5% faţă de anul anterior, înregistrând o cifră de afaceri de 8,08 milioane de lei. În ce priveşte anul fiscal 2013, Barabaş este optimist, datorită unei creşteri de 35%, până la 1,93 de milioane de lei pentru primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2012.
     

  • Adevărul despre Bulgaria: Nisipurile pot fi aurii, dar mâncarea este doar multă, nu şi bună

    CE I-A FĂCUT SĂ SE ÎNTOARCĂ ÎN ROMÂNIA?

    Au descoperit că nisipurile pot fi aurii în Bulgaria, dar mâncarea este doar multă, nu şi bună, iar hotelul, deşi occidental ca standard, avea oaspeţi mai mult orientali în obiceiuri.

    Pentru ei, plaja românească din Mamaia, cu mocktail-urile ei de mango, briza vibrând pe ritmuri house şi peisaj marin cu pălăriuţe Fedora a fost mai convingătoare. Pentru o parte din prietenii lor, restaurantele etnice au fost motiv bun de preumblare prin orăşele, alţii au căutat istorii vechi printre pietre şi ruine. Toţi s-au întors acasă satisfăcuţi.

    Toţi sunt profesionişti cu călătorii şi experienţe comparabile în străinătate. Există de ani buni convingerea că nu ai fost în vacanţă dacă nu ai ieşit din ţară. Pe litoralul românesc se merge în week-end, ca să umpli timpul până la / după vacanţa adevărată – grecesc-insulară, turcesc-all-inclusive sau pe coaste italiano-spaniole.

    Dacă mergi la mare strict ca să stai la plajă, ce contează de care parte a Mediteranei te afli?
    Dacă nu te interesează istoria, cultura sau arhitectura locului, ce importanţă mai are limba în care ţi se adresează recepţionerul?
    Dacă a mânca este un verb cantitativ, iar băuturile se declină în funcţie de dozator, mai are vreun sens drumul parcurs după vamă?
    ESTE FRUMOS ŞI PROFITABIL SPIRITUAL SĂ CĂLĂTOREŞTI; o spun cu recunoştinţa omului care a văzut locuri, a întâlnit culturi noi şi a învăţat să se bucure de diferenţe, asemănări şi deschiderile pricinuite de oricare dintre acestea.

    Mi-am dat seama însă că a merge mereu afară nu este suficient. Trebuie să mergem şi înăuntru. Modul în care percepem ideea de străin şi autohton se schimbă neîncetat în funcţie de informaţia cu care hrănim ambele tabere. Cunoscând cum e la alţii, putem aprecia sau blama ce găsim acasă, la fel cum, conştienţi de ce avem înăuntru, putem evalua la justa valoare sclipiciul de afară.
    Cu ruşinea de a nu fi aflat încă nici măcar jumătate din locurile şi poveştile româneşti comparabile cu orice pietroi bine promovat de afară, creionez o listă de motive pentru care litoralul românesc ar merita să fie loc de vacanţă şi nu de week-end. 

    Încep printr-o recomandare pe placul mamelor noastre – nu uitaţi micul dejun! În Constanţa, pe Şoseaua Mircea cel Bătrân, în Complexul Tomis 2, undeva în spatele micilor magazine şi a pieţei improvizate ad hoc, se află o patiserie cu autoservire, cu cele mai proaspete eclere, ciocolată de casă şi cele mai bune merdenele pe care le-am întâlnit, totul din ingrediente naturale. Fă-ţi provizii şi îndreaptă-te spre plaja sau hotel, după pofta inimii şi / sau a buzunarului.

    PE PLAJĂ, ÎNCEARCĂ ORICARE CONCESIUNE DIN CELE AFLATE ÎN MAMAIA NORD, DE LA BARIERA ÎNSPRE NĂVODARI, dar probabil ştii deja asta. În funcţie de criteriile personale, H2O are kite-uri, saltele moi şi mişcătoare precum o saltea de apă, Fratelli şi Ego design şi pretenţii, Crazy frappe delicios, muzică liniştită şi un meniu extrem de limitat pe plajă. Corpuri frumoase şi copii veseli – a se citi gălăgioşi – sunt peste tot.

    Pe seară, când obosit soarele se lasă peste lac, încearcă stavridul pe plită de la Pinguin şi scoicile natur în vin alb. Bucătărie simplă şi delicioasă, fără pretenţii, dar perfectă de fiecare dată. Cea mai bună saramură de crap e tot aici.

    Dacă bucataria etnică este de interes pentru tine, încearcă şi Oz Demir – restaurant turcesc în zona gării din Constanţa, sau mai bine Nikos, taverna grecească de la capătul bulevardului Tomis, unde calamarul e prăjit, la gril sau umplut cu feta şi roşii, iar porţiile sunt imense, savuroase şi ieftine.



    ADRIANA SOHODOLEANU (CĂLĂTOR PASIONAT, GOURMET ÎN TRAINING ŞI ANTREPRENOR, PROPRIETAR AL BOUTIQUE-ULUI ONLINE DE CADOURI WWW.BISCUIT.RO )

  • Reţeaua Carrefour ajunge la 69 de supermarketuri

    Noul supermarket, Market Hala Centrală, situat pe strada Lt. Constantin Godeanu, va avea 35 de angajaţi, o suprafaţă de aproape 600 mo şi o gamă de aproximativ 5000 de produse, din care peste 1.000 de articole marcă proprie Carrefour.

    În România, Grupul Carrefour numără 121 magazine dintre care 24 hipermarket-uri Carrefour, 69 supermarket-uri Market şi 28 magazine de proximitate Express. În segmentul supermarketurilor, ple plan local operează şi reţele precum Mega Image, Billa, Profi şi lanţuri deţinute de companii cu activităţi de producţie, precum Angst, CrisTim, Agricola, CarmOlimp sau Ana şi Cornel.

  • Petrom a vândut distributia de gaze

    OMV Petrom a vândut participaţia de 99,99% în Petrom Distribuţie Gaze (PDG) SRL, compania de distribuţie de gaze, către Ligatne SRL (Ligatne). Compania mama care deţine entitatea juridica Ligatne este de asemenea acţionarul majoritar al SC Gaz Sud SA (Gaz Sud) si SC Grup Dezvoltare Reţele SA (GDR). Decizia corespunde strategiei OMV Petrom de a optimiza operaţiunile downstream în vederea îmbunătăţirii eficienţei. Părţile au agreat sa păstreze confidenţialitatea valorii tranzacţiei, finalizarea tranzacţiei fiind condiţionată de aprobarea prealabilă a Consiliul Concurenţei, arata un comunicat al companiei.

    La sfârşitul anului trecut, reţeaua de distribuţie a Petrom Distributie Gaze SRL avea o lungime totală de circa 1.000 de km şi deservea peste 21.000 de clienţi, în principal localizaţi în zonele învecinate oraşelor Bucureşti şi Timişoara. “Conform strategiei noastre vom continua să ne concentrăm asupra activităţii de furnizare de gaze către clienţii industriali şi comerciali. Vânzarea activităţii de distribuţie de gaze a OMV Petrom către consumatorii finali este in concordanta cu aceasta strategie. Totodată, având in vedere prezenta Gaz Sud si a GDR pe piaţa din Romania, am convingerea ca tranzacţia încheiata cu Ligatne reprezintă o oportunitate de dezvoltare pentru PDG SRL”, spune Cristian Secoşan, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil cu activitatea de Gaze şi Energie.

    PDG SRL a fost înfiinţată în 2007, când legislaţia româneasca a fost modificata în vederea alinierii cu Directiva UE care impunea separarea distribuţiei de gaze de alte activităţi, în vederea garantării pe piaţă a competiţiei şi transparenţei.
    Gaz Sud şi GDR operează împreuna în prezent o reţea de distribuţie gaze cu o lungime de aproximativ 700 km şi care deserveşte peste 22.000 de clienţi localizaţi în principal în zonele din vecinătatea Bucureştiului. Ligatne a fost selectat în urma unui proces de vânzare care a început în iunie 2012. Atât Gaz Sud, cât şi GDR se concentrează asupra pieţei de distribuţie gaze din România, în special în zona Bucureştiului.

    Comunicatul companiei mai precizeaza ca această tranzacţie nu are un impact material asupra situaţiei financiare a OMV Petrom (i.e. se situează sub pragul de 10% din valoarea totală a activelor OMV Petrom, respectiv din valoarea cifrei de afaceri nete a companiei în 2012). În anul 2012 cifra de afaceri a OMV Petrom a fost de 5.891 milioane euro, iar EBIT (Profit Înainte de Dobânzi şi Impozite) a fost de 1.270 milioane euro.