Author: adison

  • Şi-a făcut magazin în cel mai căutat loc din România. Face 1,5 mil. euro pentru că un milion de oameni îi trec zilnic prin faţă

    Carmen Adamescu, soţia omului de afaceri Dan Adamescu, coordonează afacerea cu centre comerciale a familiei, respectiv proiectele Unirea Shopping Center din Bucureşti şi Braşov, cu venituri anuale de peste 20 mil. euro.

    Compania administrată de Carmen Adamescu a înregistrat venituri de 20 de milioane de euro în 2012 şi a raportat un profit de 1,5 milioane de euro, cu 130d e angajaţi. “Perla coroanei” este centrul comercial din Bucureşti, care reuşeşte datorită poziţiei în centrul oraşului să atragă câteva zeci de mii de vizitatori pe zi. În plus, în ultimii ani a fost început un puternic proces de schimbare a chiriaşilor din cadrul proiectului, fiind aduse la parterul centrului comercial branduri din portofoliul Inditex (Zara, Pull & Bear, Stradivarius, Bershka) sau H&M. Tot la parter se află şi restaurantele McDonald’s şi KFC.

    Carmen Adamescu, care a absolvit Facultatea de Construcţii Civile şi Academia de Studii Economice din Bucureşti, deţine împreună cu soţul său mai multe afaceri pe piaţa locală.

    Printre acestea se numără Astra Asigurări, Hotelul Rex din Mamaia, o participaţie minoritară în cadrul companiei Intercontinental, care deţine hotelul cu acelaşi nume din centrul Capitalei, compania de construcţii Baumeister şi ziarul România Liberă. Familia Adamescu a preluat în 2009 şi un pachet semnificativ de acţiuni la retailerul IT&C Flamingo pentru circa 2,5 mil. euro, încercând să îl restructureze. Compania a intrat în insolvenţă în decembrie 2009, iar în 2010 lanţul de magazine Flanco, pe care aceasta îl controla, a fost preluat de grupul Asesoft în cadrul programului de reorganizare.

    Carmen Adamescu este CEO şi preşedinte al Unirea Shopping Center.

  • Românii consumă 30 de milioane de mici în mini-vacanţa de 1 Mai, cel mai mult din an

     “Dacă am pune cap la cap toţi aceşti mici (cantitatea consumată anual – n.r.) am ajunge până la lună şi ne-ar mai rămăne să facem înconjorul pământului de două ori”, se arată într-un comunicat al federaţiei, care derulează campania “Taie TVA”, de reducere a TVA la carne şi preparate din carne.

    Un român mănâncă în medie 40 de mici pe an, dacă se ia în calcul populaţia activă între 20-55 ani (11 milioane persoane, potrivit datelor INS).

    Consumul de mici creşte pe tot parcursul verii, însă vârful este atins în mini-vacanţa de 1 Mai, când românul mănâncă mici cât pentru o lună întreagă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Business Magazin, în 2007 – România apare pe harta giganţilor din comerţ. După Intersport, Decathlon şi Hervis vin în România. Urmează H&M

    Romania a devenit, in sfarsit, o piata interesanta nu numai pentru supermarketuri si hipermarketuri, ci si pentru marile retele de retail specializat. Unul dintre cele mai mari lanturi comerciale de articole sportive din lume, grupul francez Decathlon, va deschide primul magazin la Bucuresti in 2008, la concurenta cu o alta retea de profil – Hervis, divizia de retail sportiv a olandezilor de la Spar.

    Pentru a convinge managementul grupului Decathlon, unul dintre cei mai mari retaileri de articole sportive din lume, sa investeasca in Romania n-au fost suficiente slide-urile de prezentare, planul de afaceri, nici cifrele care aratau cresterea economica sau veniturile tot mai mari pe cap de locuitor – pentru ca imaginea Romaniei in Franta este departe de realitate, recunoaste, in exclusivitate pentru BUSINESS Magazin, Francesco Russo, managerul Decathlon in Romania. Cu toate acestea, Romania este acum prezenta in planurile de dezvoltare ale companiei, care vrea sa faca primul pas in Capitala, urmand ca intr-un deceniu si jumatate reteaua sa ajunga la 30 de magazine, dintre care sase in Bucuresti si cate doua in Constanta, Brasov si Timisoara.

    Francezii nu sunt singurii care se pregatesc sa-si faca intrarea; potrivit unor surse din piata, aceleasi intentii le are Hervis Sport, divizia de articole sportive a grupului olandez Spar. Contactat de BUSINESS Magazin, Catalin Pozdarie, country manager la Hervis Romania, nu a dorit sa faca insa nici un comentariu. Pozdarie are experienta in retailul de articole sportive, fiind, in urma cu cativa ani, director in cadrul grupului Alltrom, care detinea in Romania franciza pentru Benetton si adidas.

    Divizia de articole sportive a grupului Spar, Hervis, este al treilea format de magazin cu care olandezii vor intra pe piata romaneasca de retail. Lansat pe piata la inceputul anului trecut cu formatul de supermarket, Spar a ajuns sa numere acum sase supermarketuri, dintre care trei au fost preluate de la Diskont, un comerciant local din Alba-Iulia. Pentru decembrie 2006, reprezentantii Spar au inaugurat cel de-al doilea format, hipermarketul, printr-un magazin deschis la Targu Mures. Lantul Hervis este prezent in Slovenia, Ungaria, Austria, Croatia si Cehia.

    Doua noi retele vor sa-si faca loc, asadar, intr-o piata a carei valoare a atins, conform unor estimari, 350 de milioane de euro in 2006 si care va continua sa creasca in urmatorii ani cu minim 10-15% anual. Aceasta estimare cuprinde toate vanzarile de produse de marca sau no-name de articole de leisure (pescuit si vanatoare) si sport – de la imbracaminte, incaltaminte, alimente si suplimente nutritive, schiuri, sanii, mingi, aparate de fitness si asa mai departe.

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din ianuarie 2007.

  • Moscova le propune un dialog ucrainenilor sub auspiciile OSCE

     “Rusia este favorabilă stabilirii unui dialog în Ucraina între autorităţile de la Kiev şi cele din restul regiunilor”, le-a declarat Lavrov jurnaliştilor la sediul cancelariei din Lima, la încheierea unui turneu care l-a dus în Cuba, Nicaragua, Chile şi Peru.

    Lavrov a subliniat că “Guvernul rus crede către trebuie lansat în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Casa Albă cere şefilor de companii americane să nu participe la un forum economic organizat de Rusia

     Oficiali ai Casei Albe au telefonat directorilor de companii americane pentru a le transmite că preşedintele SUA, Barack Obama, le cere să nu participe la eveniment, a declarat o sursă apropiată situaţiei pentru publicaţia britanică.

    Forumul anual este strâns legat de guvernul Rusiei: site-ul afişează o poză a preşedintelui rus Vladimir Putin şi notează că evenimentul se desfăşoară “sub auspiciile” acestuia.

    Oficiali ai Statelor Unite nu vor participa la forum, a declarat Caitlin Hayden, purtător de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Naţională al Casei Albe, citat de Financial Times.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI a aprobat un plan de ajutorare a Ucrainei în valoare de 17 miliarde de dolari

     Consiliul de Adminitraţie al FMI, care reprezintă toate cele 188 de state membre, a aprobat deblocarea “cât mai curând” pentru Ucraina, ameninţată cu falimentul şi fragilizată de o insurecţie prorusă în estul ţării, a unui prim împrumut în valoare de 3,2 miliarde de dolari. Acest împrumut ar trebui să acopere datoria la gaze a Ucrainei faţă de Rusia.

    Totodată, acest demers oferă şi altor donatori, precum Uniunea Europeană şi Banca Mondială, posibilitatea de a contribui la planul de salvare, estimat să ajungă la 27 de miliarde de dolari.

    Următoarele împrumuturi ale FMI vor fi acordate în etape şi cu condiţia aplicării de către Kiev a unui program de austeritate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MINIVACANŢA DE 1 MAI: Evenimente în Capitală şi 14 judeţe

     Evenimentele vor avea loc în 33 de locuri, a mai precizat sursa citată.

    În perioada mini-vacanţei de 1 Mai, peste 10.000 de poliţişti vor fi mobilizaţi, zilnic, pentru a asigura ordinea şi siguranţa publică inclusiv în zonele unde vor avea loc aceste evenimente şi în cele de agrement.

    “Astfel, 6.579 de poliţişti de la ordine publică, 1.600 de la structurile de poliţie rutieră, dar şi 1.899 de la transporturi, arme, explozivi şi substanţe periculoase, investigaţii criminale sau investigarea fraudelor se vor afla în stradă”, se mai precizează într-un comunicat remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea lui Michael Dell, liderul care a revoluţionat istoria computerelor personale

    Michael Saul Dell s-a născut în 1965 în Houston, Texas. Tatăl său era ortodontist, iar mama, consultant financiar şi broker. Dell era fascinat de afaceri şi electronice de la o vârstă fragedă: în adolescenţă, folosea banii câştigaţi de la joburi part-time pentru a investi în acţiuni şi metale preţioase. 

    La 15 ani, şi-a cumpărat primul computer Apple, pe care l-a dezasamblat imediat pentru a-l construi apoi din nou. În perioada liceului, s-a angajat ca vânzător de abonamente de ziare şi şi-a folosit abilităţile de cercetare pentru a identifica o bază neatinsă de clienţi, care i-a adus câştiguri de 18.000 dolari într-un singur an. S-a recompensat cu un nou computer şi un BMW. Părinţii lui Dell sperau ca fiul lor să studieze totuşi medicina, dar planurile lor nu au coincis cu ale sale. În primul an petrecut la Universitatea din Texas, el a început o mică afacere prin care vindea disk drive-uri de calculator în camera de cămin.

    La vremea respectivă, utilizatorii de computere personale puteau să îşi cumpere echipamente doar din reţelele de retail, iar particularităţile acestora erau dictate de producători. Dell a început să cumpere computere IBM la un cost redus, le adăuga memorie, disk-drive-uri şi alte îmbunătăţiri şi le vindea apoi la preţuri cu 10-15% mai mari peste preţul de retail. A înregistrat afacerea în Texas în urma unei investiţii iniţiale de 1.000 de dolari şi a ajuns la o bază largă de clienţi în campus. Contractele din afara acestuia au apărut în scurt timp şi, în câteva luni, Dell s-a mutat din camera de cămin şi a umplut un apartament uriaş cu piese de computer în care asambla calculatoarele de la zero şi le vindea la costuri reduse faţă de restul pieţei.

    Chiar dacă a promis părinţilor că îşi va reduce implicarea în afaceri pentru a se concentra pe studii, până la vacanţa de primăvară afacerea lui ajunsese la vânzări de 80.000 dolari/lună, iar Dell era pregătit să renunţe la şcoală pentru a se dedica acesteia. A început să vândă computere inclusiv prin comenzi telefonice prin compania sa, PC’s Limited, iar până în 1986 a ajuns să ofere şi primul suport tehnic gratis prin telefon, o practică adoptată apoi de marile companii din industrie. În 1988, compania ajunsese la volume imense de vânzări, a primit numele Dell Computer Corporation şi fost listată şi la bursă, cu o ofertă publică iniţială de 30 milioane de dolari. În curând, afacerea a devenit globală, cu facilităţi de producţie, parteneriate şi subsidiare în Europa, Asia, Australia şi America Latină.

    Până în 1992, Dell Computer intrase în lista Fortune 500 a celor mai mari companii din lume, iar la 27 de ani Michael Dell era cel mai tânăr CEO care conducea o companie din acest top. Dell a fost de  asemenea un pionier al comerţului online, odată ce a început să vândă computere prin World Wibe Web, în 1996. Până la sfârşitul deceniului, vânzările zilnice ale Dell Computer au ajuns la 18 milioane de dolari, iar compania a devenit cea mai profitabilă din piaţa globală a producătorilor de PC-uri. Diversificarea producţiei a dus la transformarea numelui în Dell Inc., iar în 1998 Michael Dell a fondat şi firma privată de investiţii MSD Capital LP.

    Până la vârsta de 40 de ani, presa financiară estima averea sa netă la 20 miliarde de dolari. În 2012, vânzările de PC-uri s-au prăbuşit pentru prima oară după un deceniu. După 25 de ani de existenţă pe piaţa bursieră, Michael Dell a decis în 2013 să transforme Dell Inc. în companie privată, printr-o pârghie de ieşire de 24,4 miliarde dolari. În prezent, Michael Dell deţine 16% din acţiunile companiei şi ocupă în continuare poziţia de CEO.

  • Elicoptere militare ruse vor efectua zboruri de antrenament în spaţiul aerian baltic

     “Brigada militară aeriană a Districtului militar Vest, cu sediul la Pskov, a iniţiat zboruri de antrenament în nord-vestul Rusiei”, a declarat colonelul Oleg Kocetkov, un purtător de cuvânt al armatei ruse, citat de AFP.

    “Avem la dispoziţie circa 50 de elicoptere militare noi, inclusiv aparate de luptă de tip Ka-52 Alligator”, a precizat colonelul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro