BusinessMagazin

Author: adison

  • Postul de radio Activ EFEM, controlat de impresarul Marcel Avram, îşi schimbă numele. Care va fi noua denumire

    Noul nume al postului va fi Radio Tanănana.

    CNA a analizat, în şedinţa de joi, solicitarea societăţii Videomarket SRL de modificare a denumirii postului de radio Activ EFEM (care are staţii în Bucureşti, Timişoara, Huşi şi Medgidia).

    Potrivit CNA, asociaţii societăţii Videomarket SRL sunt Marcel Avram (80%) şi Romcreativ Consulting SRL (20%). Asociaţii Romcreativ Consulting SRL sunt Georgescu Constantin – 90% şi Georgescu Adrian Anton – 10%.

    Liliana Georgescu, director general la Activ EFEM, a spus că postul de radio are o echipă mult lărgită, care a crescut de la 12 angajaţi la aproape 30, şi un studio nou. “Suntem gata să oferim ceva nou”, a spus Georgescu.

    La rândul său, Andrei Bogdan, directorul de programe al postului de radio, a spus că numele nou, respectiv Tanănana, a fost ales ca urmare a faptului că proiectul editorial al staţiei este unul complet nou.

    “Este vorba despre un nume nou, pentru că este un proiect editorial complet nou faţă de ce a fost Activ EFEM. Numele este în conformitate cu ce-şi propune radioul să facă, este un radio muzical, dar îşi propune să aducă un alt tip de muzică. Este vorba despre fredonare, despre starea aceea de bine când o piesă îţi rămâne în minte şi vrei să o fredonezi”, a spus Andrei Bogdan.

    Potrivit acestuia, studiile făcute la nivel de identificare a sonorităţii arată că silabele “tanănana” sunt în general folosite de artiştii din zona de muzică acustică şi acustică rock.

    Membrul CNA Valentin Jucan, care a prezidat şedinţa CNA de joi, a spus că silabele “tanănana” apar şi în Simfonia nr. 5 de Ludwig van Beethoven.

    “Eu mă gândeam la Muppets”, a glumit membrul CNA Răsvan Popescu.

    Andrei Bogdan a spus că denumirea Tanănana va stimula un pic creativitatea celor care vor asculta noul post de radio.

    “Noi am solicitat şi schimbarea grilei de programe. E necesară, mai ales din cauza faptului că e un proiect total nou, avem o echipă mult mărită şi cu ajutorul căreia vom acoperi 15 ore de program live de luni până vineri, buletine de ştiri extinse în timpul zilei (…) Programele de weekend au crescut şi ele la şapte ore din programe live”, a mai spus Andrei Bogdan.

    Grila de programe a noului post de radio va conţine cinci emisiuni difuzate de luni până vineri, între care şi un matinal realizat de Vlad Craioveanu şi Ciprian Muntele. Totodată, Radio Tanănana va difuza emisiuni realizate de Doru Oprişan şi Bogdan Şerban.

    CNA a aprobat solicitarea de modificare a denumirii din Activ EFEM în Radio Tanănana cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa de joi (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Radu Herjeu, Dorina Rusu şi Răsvan Popescu).

    Reprezentanţii societăţii Videomarket SRL au declarat joi, pentru MEDIAFAX, că nu a fost stabilită încă data de lansare oficială a noului post Radio Tanănana, precizând totuşi că nu se va putea întâmpla acest lucru înainte de sărbătorile de Paşti.

  • Vâlcov, audiat la DNA după ce Senatul a dat un nou aviz pentru reţinerea şi arestarea sa

    Darius Vâlcov a declarat la intrarea în sediul DNA că a venit pentru a da noi declaraţii în faţa anchetatorilor.

    Fostul ministru vine la DNA după ce Senatul a dat, la începutul săptămânii, un al doilea aviz pentru arestarea sa. El este suspectat că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi.

    Darius Vâlcov le-a propus procurorilor să încheie un acord de recunoaştere a vinovaţiei sale, însă a fost refuzat, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din rândul anchetatorilor.

    Procurorul de caz nu a considerat că în cazul lui Darius Vâlcov poate fi aplicat articolul 478 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia în cursul urmăririi penale, după începerea acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat.

    “Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult şapte ani”, potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îl acuză pe Darius Vâlcov de trafic de influenţă, după ce el ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie.

    În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Potrivit unor surse judiciare, fostul ministru al Finanţelor a predat procurorilor alte 47 de tablouri, pe lângă cele peste 100 de opere de artă ridicate deja de anchetatori. Tablourile predate au fost inventariate şi predate unui muzeu.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

    Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală era pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziţia de tablouri, au precizat sursele citate.

    Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu. Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner, au precizat sursele citate.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

    În prezent, Darius Vâlcov este cercetat în arest la domiciliu, în urma unei decizii a instanţei supreme. Măsura a fost contestată de procurori, care vor ca fostul ministru să fie arestat preventiv. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) ar urma să pronunţe joi decizia definitivă în cazul măsurii preventive ce urmează să îi fie aplicată lui Vâlcov.

  • Vâlcov, audiat la DNA după ce Senatul a dat un nou aviz pentru reţinerea şi arestarea sa

    Darius Vâlcov a declarat la intrarea în sediul DNA că a venit pentru a da noi declaraţii în faţa anchetatorilor.

    Fostul ministru vine la DNA după ce Senatul a dat, la începutul săptămânii, un al doilea aviz pentru arestarea sa. El este suspectat că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi.

    Darius Vâlcov le-a propus procurorilor să încheie un acord de recunoaştere a vinovaţiei sale, însă a fost refuzat, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din rândul anchetatorilor.

    Procurorul de caz nu a considerat că în cazul lui Darius Vâlcov poate fi aplicat articolul 478 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia în cursul urmăririi penale, după începerea acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat.

    “Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult şapte ani”, potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îl acuză pe Darius Vâlcov de trafic de influenţă, după ce el ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie.

    În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Potrivit unor surse judiciare, fostul ministru al Finanţelor a predat procurorilor alte 47 de tablouri, pe lângă cele peste 100 de opere de artă ridicate deja de anchetatori. Tablourile predate au fost inventariate şi predate unui muzeu.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

    Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală era pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziţia de tablouri, au precizat sursele citate.

    Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu. Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner, au precizat sursele citate.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

    În prezent, Darius Vâlcov este cercetat în arest la domiciliu, în urma unei decizii a instanţei supreme. Măsura a fost contestată de procurori, care vor ca fostul ministru să fie arestat preventiv. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) ar urma să pronunţe joi decizia definitivă în cazul măsurii preventive ce urmează să îi fie aplicată lui Vâlcov.

  • Soţia unui fost ministru grec, condamnată pentru corupţie, a evadat dintr-un spital psihiatric

    Vicky Stamati, căsătorită cu socialistul Akis Tsochatzopoulos, a dispărut joi dimineaţă. Încuietoarea de la fereastra camerei sale de spital era spartă, potrivit presei din Grecia, relatează BBC News Online.

    Stamati a fost condamnată la 12 ani de închisoare în 2013, pentru spălare de bani. Având probleme de sănătate, la scurt timp după proces, ea a suferit o dublă mastectomie. Stamati a fost transferată la spitalul psihiatric în decembrie 2013, după ce a avut o cădere nervoasă, a încercat să se sinucidă şi a fost diagnosticată cu depresie severă.

    Ea a cerut de cinci ori să fie eliberată din detenţie, din cauza stării sale de sănătate şi a faptului că are un copil mic care este crescut de mama ei, o femeie în vârstă. Toate apelurile la eliberare au fost însă respinse.

    Poliţia a lansat o anchetă privind circumstanţele evadării sale dintr-o celulă păzită de la instituţia psihiatrică Dromokaitio. Directorul instituţiei, Pavlos Theodorakis, a declarat pentru Protothemanews.com, că femeia ar fi putut fi ajutată să plece, posibil prin balcon.

    Tsochatzopoulos a fost ministru al Apărării în perioada 1996-2001 şi a fost unul dintre cei mai influenţi membri ai Partidului Pasok. Procesul său a fost unul dintre cele mai mari cazuri de corupţie din ultimele decenii.

    Ministrul a fost găsit vinovat de luare de mită, prin intermediul unor companii offshore, pentru achiziţionarea unui sistem de apărare antirachetă rusesc şi a unor submarine germane. El a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, iar în prezent a lansat un apel împotriva condamnării. Stamati a fost condamnată pentru că ştia despre sumele de bani primite drept mită de soţul său.

  • Soţia unui fost ministru grec, condamnată pentru corupţie, a evadat dintr-un spital psihiatric

    Vicky Stamati, căsătorită cu socialistul Akis Tsochatzopoulos, a dispărut joi dimineaţă. Încuietoarea de la fereastra camerei sale de spital era spartă, potrivit presei din Grecia, relatează BBC News Online.

    Stamati a fost condamnată la 12 ani de închisoare în 2013, pentru spălare de bani. Având probleme de sănătate, la scurt timp după proces, ea a suferit o dublă mastectomie. Stamati a fost transferată la spitalul psihiatric în decembrie 2013, după ce a avut o cădere nervoasă, a încercat să se sinucidă şi a fost diagnosticată cu depresie severă.

    Ea a cerut de cinci ori să fie eliberată din detenţie, din cauza stării sale de sănătate şi a faptului că are un copil mic care este crescut de mama ei, o femeie în vârstă. Toate apelurile la eliberare au fost însă respinse.

    Poliţia a lansat o anchetă privind circumstanţele evadării sale dintr-o celulă păzită de la instituţia psihiatrică Dromokaitio. Directorul instituţiei, Pavlos Theodorakis, a declarat pentru Protothemanews.com, că femeia ar fi putut fi ajutată să plece, posibil prin balcon.

    Tsochatzopoulos a fost ministru al Apărării în perioada 1996-2001 şi a fost unul dintre cei mai influenţi membri ai Partidului Pasok. Procesul său a fost unul dintre cele mai mari cazuri de corupţie din ultimele decenii.

    Ministrul a fost găsit vinovat de luare de mită, prin intermediul unor companii offshore, pentru achiziţionarea unui sistem de apărare antirachetă rusesc şi a unor submarine germane. El a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, iar în prezent a lansat un apel împotriva condamnării. Stamati a fost condamnată pentru că ştia despre sumele de bani primite drept mită de soţul său.

  • Reacţia Pro TV în legătură cu concurentul “Românii au talent” condamnat pentru complicitate la crimă

    “După difuzarea ediţiei cu numărul trei «Românii au talent», Pro TV a aflat că Andrei Grigoriu, concurent în show, a prezentat fapte şi a făcut declaraţii false în cadrul emisiunii, precizând faptul că a fost trimis în închisoare pentru că a tăinuit o crimă comisă de prietenul său, la care el nu a fost martor. Instanţa l-a condamnat de facto pentru implicarea activă în această crimă, sub acuzaţia de complicitate. Regretăm faptul că emisiunea noastră a fost folosită în mod abuziv de concurent în acest context”, se spune într-un comunicat publicat, joi, pe site-ul protv.ro.

    Potrivit Pro TV, conform regulilor show-ului, juriul şi gazdele emisiunii întâlnesc concurentul pentru prima dată în momentul în care acesta urcă pe scenă. “Prestaţia a fost evaluată luând în considerare discursul înşelător prezentat de către acesta în momentul său. Ne cerem scuze pentru această situaţie şi am decis să îl eliminăm imediat din emisiune”, mai spune Pro TV.

    CNA a decis, în şedinţa de joi, să analizeze săptămâna viitoare o ediţie a emisiunii “Românii au talent” în care a fost promovat Andrei Grigoriu, un concurent care a fost condamnat pentru complicitate la o crimă, şi va solicita un punct de vedere de la Pro TV şi de la Ministerul Justiţiei privind această chestiune.

     

  • Julianne Moore, concediată de autorităţile din Turcia, pentru “prestaţia slabă” dintr-o reclamă – VIDEO

    Deşi vedeta americană a câştigat în acest an Oscarul pentru cea mai bună actriţă graţie evoluţiei sale din filmul “Still Allice”, talentul ei actoricesc nu este apreciat în anumite regiuni ale lumii, informează theguardian.com.

    Potrivit presei internaţionale, vedeta hollywoodiană a fost concediată dintr-o campanie publicitară care promovează turismul în Turcia, din cauza “unei prestaţii slabe”, afirmă o sursă din Ministerul Culturii şi Turismului din această ţară.

    Julianne Moore a fost angajată pentru a juca într-o campanie publicitară intitulată “Home Of”, realizată cu un buget de 4 milioane de dolari, în care vedeta ar fi trebuit să fie filmată în timp ce călătorea cu avionul şi vorbea despre o vizită pe care a efectuat-o în Turcia, în copilărie.

    Dar, după ce oficialii turci au văzut filmarea, ei au cerut ca scena în cauză să fie filmată încă odată, considerând că prestaţia actriţei americane nu era suficient de bună. Julianne Moore a refuzat acest lucru, deşi proiectul era turnat în Los Angeles. Potrivit cotidianului turc Hurriyet Daily News, întreaga campanie publicitară a fost anulată.

    Deşi nu există o declaraţie oficială pe această temă, se pare că Julianne Moore nu a fost o alegere care să se bucure de popularitate în rândul Parlamentului turc. Ruhsar Demirel, reprezentant al partidului Mişcarea Naţionalistă, o formaţiune politică de extremă dreaptă, a criticat-o pe Ayşenur İslam, reprezentanta Ministerului Familiei şi Chestiunilor Sociale: “Cât de rezonabil vi se pare că ar fi să promovaţi Turcia prin intermediul unor astfel de nume şi prin intermediul unor femei? Cum vi se pare că este, în calitate de femeie, să oferiţi atât de mulţi bani unei vedete de la Hollywood pentru a promova Turcia, ca şi cum ne-am afla în secolul al XIX-lea?”.

    Alţi politicieni turci au criticat-o pe Julianne Moore spunând că actriţa este “o persoană depresivă”. Surse din Ministerul Turismului spun că anularea acelei campanii publicitare nu înseamnă o pierdere prea mare, deoarece “peste 30 de filme similare”, cu alţi actori, au fost deja realizate.

    Pentru rolul din “Still Alice”, actriţa Julianne Moore a câştigat toate premiile cinematografice importante din acest sezon, fiind recompensată cu un Oscar, un Glob de Aur, un premiu BAFTA şi un premiu din partea Sindicatului actorilor americani.

    De-a lungul carierei sale, Julianne Moore a mai fost nominalizată la Oscar pentru rolurile din “Boogie Nights/ Jurnalul unei vedete de film porno” (1998), “The End of the Affair/ Sfârşitul aventurii” (2000), “Far from Heaven/ Departe de paradis” (2003) şi “The Hours/ Orele” (2003). Alături de restul distribuţiei din “Poveşti întretăiate/ Short Cuts” (1993), ea a obţinut un Glob de Aur pentru prestaţia din această peliculă.

    Printre alte roluri notabile interpretate de Julianne Moore, în cele peste 60 de filme în care a fost distribuită, se numără cele din “Lumea Dispărută: Jurassic Park/ The Lost World: Jurassic Park” (1997), “Marele Lebowski/ The Big Lebowski” (1998), “Magnolia” (1999), “Hannibal” (2001), “Copiii tatălui/ Children of Men” (2006), “Vieţile secrete ale Pippei Lee/ The Private Lives of Pippa Lee” (2009), “Un om singur/ A Single Man” (2009), “Copiii sunt bine-mersi/ The Kids Are All Right” (2010), “A naibii dragoste/ Crazy, Stupid, Love” (2011).

  • Julianne Moore, concediată de autorităţile din Turcia, pentru “prestaţia slabă” dintr-o reclamă – VIDEO

    Deşi vedeta americană a câştigat în acest an Oscarul pentru cea mai bună actriţă graţie evoluţiei sale din filmul “Still Allice”, talentul ei actoricesc nu este apreciat în anumite regiuni ale lumii, informează theguardian.com.

    Potrivit presei internaţionale, vedeta hollywoodiană a fost concediată dintr-o campanie publicitară care promovează turismul în Turcia, din cauza “unei prestaţii slabe”, afirmă o sursă din Ministerul Culturii şi Turismului din această ţară.

    Julianne Moore a fost angajată pentru a juca într-o campanie publicitară intitulată “Home Of”, realizată cu un buget de 4 milioane de dolari, în care vedeta ar fi trebuit să fie filmată în timp ce călătorea cu avionul şi vorbea despre o vizită pe care a efectuat-o în Turcia, în copilărie.

    Dar, după ce oficialii turci au văzut filmarea, ei au cerut ca scena în cauză să fie filmată încă odată, considerând că prestaţia actriţei americane nu era suficient de bună. Julianne Moore a refuzat acest lucru, deşi proiectul era turnat în Los Angeles. Potrivit cotidianului turc Hurriyet Daily News, întreaga campanie publicitară a fost anulată.

    Deşi nu există o declaraţie oficială pe această temă, se pare că Julianne Moore nu a fost o alegere care să se bucure de popularitate în rândul Parlamentului turc. Ruhsar Demirel, reprezentant al partidului Mişcarea Naţionalistă, o formaţiune politică de extremă dreaptă, a criticat-o pe Ayşenur İslam, reprezentanta Ministerului Familiei şi Chestiunilor Sociale: “Cât de rezonabil vi se pare că ar fi să promovaţi Turcia prin intermediul unor astfel de nume şi prin intermediul unor femei? Cum vi se pare că este, în calitate de femeie, să oferiţi atât de mulţi bani unei vedete de la Hollywood pentru a promova Turcia, ca şi cum ne-am afla în secolul al XIX-lea?”.

    Alţi politicieni turci au criticat-o pe Julianne Moore spunând că actriţa este “o persoană depresivă”. Surse din Ministerul Turismului spun că anularea acelei campanii publicitare nu înseamnă o pierdere prea mare, deoarece “peste 30 de filme similare”, cu alţi actori, au fost deja realizate.

    Pentru rolul din “Still Alice”, actriţa Julianne Moore a câştigat toate premiile cinematografice importante din acest sezon, fiind recompensată cu un Oscar, un Glob de Aur, un premiu BAFTA şi un premiu din partea Sindicatului actorilor americani.

    De-a lungul carierei sale, Julianne Moore a mai fost nominalizată la Oscar pentru rolurile din “Boogie Nights/ Jurnalul unei vedete de film porno” (1998), “The End of the Affair/ Sfârşitul aventurii” (2000), “Far from Heaven/ Departe de paradis” (2003) şi “The Hours/ Orele” (2003). Alături de restul distribuţiei din “Poveşti întretăiate/ Short Cuts” (1993), ea a obţinut un Glob de Aur pentru prestaţia din această peliculă.

    Printre alte roluri notabile interpretate de Julianne Moore, în cele peste 60 de filme în care a fost distribuită, se numără cele din “Lumea Dispărută: Jurassic Park/ The Lost World: Jurassic Park” (1997), “Marele Lebowski/ The Big Lebowski” (1998), “Magnolia” (1999), “Hannibal” (2001), “Copiii tatălui/ Children of Men” (2006), “Vieţile secrete ale Pippei Lee/ The Private Lives of Pippa Lee” (2009), “Un om singur/ A Single Man” (2009), “Copiii sunt bine-mersi/ The Kids Are All Right” (2010), “A naibii dragoste/ Crazy, Stupid, Love” (2011).

  • Procurorii cer pedepse cu executare pentru Ioan Niculae şi complicii săi, în dosarul “Mită la PSD”

    La termenul de joi al procesului, instanţa de judecată l-a reaudiat pe Ioan Nicolae, care a vrut să dea un supliment de declaraţie.

    Omul de afaceri Ioan Niculae a încercat să aducă lămuriri privind declaraţia dată de Viorel Hrebenciuc la un termen anterior al procesului.

    Astfel, Niculae a arătat că a verificat registrul de intrare al clădirii în care îşi are sediul Interagro – firma pe care o deţine – şi a spus că a existat un telefon dat de la poartă către biroul său de la etajul şapte, prin care i s-a comunicat că este căutat de Viorel Hrebenciuc.

    “Discuţia cu Viorel Hrebenciuc a durat mai puţin de 15 minute, iar spre sfârşitul discuţiei el m-a întrebat dacă aş fi de acord să sponsorizez campania domnului Mircea Geoană. El nu mi-a spus în ce formă să sponsorizez această campanie. Eu am dat un răspuns intermediar, deoarece era un subiect nou pentru mine şi i-am spus că, în principiu, aş fi de acord, numai că totul trebuie să fie legal, să fie un contract de sponsorizare şi totul să fie plătit prin bancă. Nu s-a pus problema să-mi ofere ceva pentru acest lucru, iar la finalul discuţiei a rămas că mă va căuta în viitor, dar nu m-a mai căutat niciodată”, a declarat Niculae.

    Omul de afaceri a mai spus că îl cunoştea mai bine pe Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, decât pe Viorel Hrebenciuc, şi că nu ar fi avut motive să se ferească de acesta.

    “Dacă aş fi vrut să finanţez un partid aveam toate pârghiile legale, dar şi potenţa financiară şi nu avea rost să risc siguranţa mea şi a oamenilor mei printr-un contract măsluit”, a mai declarat Niculae, în faţa instanţei.

    Ioan Niculae a precizat, la finalul declaraţiei, că pe fostul şef al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, inculpat şi el în acest dosar, îl cunoaşte de mai bine de 35 de ani, soţiile lor fiind rude.

    Declaraţiile omului de afaceri au fost făcute după ce, în 19 marie, Viorel Hrebenciuc a fost audiat în calitate de martor în dosarul “Mită la PSD”. Hrebenciuc spunea atunci în faţa instanţei că de finanţarea campaniei prezidenţială din 2009 s-au ocupat Mircea Geoană şi apropiaţi ai acestuia. “M-am ocupat şi eu personal, în calitate de şef de campanie, domnul Bărac şi alţi membri cu funcţii de conducere în partid”, declara Hrebenciuc.

    El a adăugat că, în contextul discuţilor despre finanţare, Mircea Geoană l-a trimis personal la omul de afaceri Ioan Niculae să îl roage să contribuie la campania electorală. Hrebenciuc a precizat că Mircea Geoană cunoştea direct modalitatea de finanţare a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009.

    “Am avut o întâlnire cu domnul Niculae, l-am rugat, în numele domnului Geoană, să contribuie la campania electorală. Domnul Niculae a fost de acord cu acest lucru. A discutat un reprezentant al lui cu domnul Teodorescu, reprezentantul Insomar. Nu cunosc ce au discutat, ulterior am aflat că la Interagro şi Insomar s-a efectuat un studiu privind situaţia construcţiilor din România, în realitate studiul fiind pentru sondajele de opinie vizându-l pe candidatul Geoană. (…) Insomar a încasat plata”, mai spunea Hrebenciuc.

    După audierea lui Niculae, instanţa a constatat încheiată cercetarea judecătorească şi i-a dat cuvântul procurorului pentru concluziile finale.

    Magistratul DNA le-a cerut judecătorilor aplicarea unor pedepse cu executare tuturor celor din dosar, arătând că decizia instanţei de fond, respectitv achitarea tuturorul inculpaţilor, este greşită, întrucât probele anchetatorilor dovedesc vinovăţia persoanelor implicate în acest caz.

    Mai exact, procurorul de şedinţă a subliniat că modul în care a fost sponsorizată campania lui Mircea Geoană din 2009 a fost ilegal.

    În acest dosar, în primă instanţă, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu.

    Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

    Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

    În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), au arătat procurorii în rechizitoriu.

    Procurorii anticorupţie au mai prezentat în rechizitoriu o discuţie ambientală purtată de cei doi în 5 noiembrie 2009, în holul hotelului Marriott din Capitală. Potrivit interceptării, Niculae îi povestea lui Bunea cum l-a refuzat, în discuţiile despre o posibilă finanţare a campaniei PSD din 2009, pe Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană şi fost preşedinte al EximBank. Niculae arăta în acea discuţiei că a vorbit totuşi despre acest subiect atunci când a fost trimis la el pentru tratative Viorel Hrebenciuc.

    “Inculpatul Ioan Niculae îi spune coinculpatului Bunea Stancu că pentru a putea fi discutate aspectele legate de efectuarea unei donaţii i-a fost trimis Ionuţ Cotea, însă Ioan Niculae a refuzat să colaboreze cu acesta, astfel că următorul trimis a fost Viorel Hrebenciuc, care l-a întrebat «cât eşti dispus să dai?»”, au scris procurorii în rechizitoriu.

    Niculae i-ar fi povestit la acel moment lui Stancu : “Măi, zic: eu pot să dau un milion de euro pentru PSD. Dar trebuie să ştie cât mai puţine persoane. Ştii tu (nota procurorilor: Viorel Hrebenciuc) şi Ionuţ Costea, care nu ştie decât că m-am întâlnit eu cu el. El nu trebuie să spună. Atâta dau”.

  • Procurorii cer pedepse cu executare pentru Ioan Niculae şi complicii săi, în dosarul “Mită la PSD”

    La termenul de joi al procesului, instanţa de judecată l-a reaudiat pe Ioan Nicolae, care a vrut să dea un supliment de declaraţie.

    Omul de afaceri Ioan Niculae a încercat să aducă lămuriri privind declaraţia dată de Viorel Hrebenciuc la un termen anterior al procesului.

    Astfel, Niculae a arătat că a verificat registrul de intrare al clădirii în care îşi are sediul Interagro – firma pe care o deţine – şi a spus că a existat un telefon dat de la poartă către biroul său de la etajul şapte, prin care i s-a comunicat că este căutat de Viorel Hrebenciuc.

    “Discuţia cu Viorel Hrebenciuc a durat mai puţin de 15 minute, iar spre sfârşitul discuţiei el m-a întrebat dacă aş fi de acord să sponsorizez campania domnului Mircea Geoană. El nu mi-a spus în ce formă să sponsorizez această campanie. Eu am dat un răspuns intermediar, deoarece era un subiect nou pentru mine şi i-am spus că, în principiu, aş fi de acord, numai că totul trebuie să fie legal, să fie un contract de sponsorizare şi totul să fie plătit prin bancă. Nu s-a pus problema să-mi ofere ceva pentru acest lucru, iar la finalul discuţiei a rămas că mă va căuta în viitor, dar nu m-a mai căutat niciodată”, a declarat Niculae.

    Omul de afaceri a mai spus că îl cunoştea mai bine pe Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, decât pe Viorel Hrebenciuc, şi că nu ar fi avut motive să se ferească de acesta.

    “Dacă aş fi vrut să finanţez un partid aveam toate pârghiile legale, dar şi potenţa financiară şi nu avea rost să risc siguranţa mea şi a oamenilor mei printr-un contract măsluit”, a mai declarat Niculae, în faţa instanţei.

    Ioan Niculae a precizat, la finalul declaraţiei, că pe fostul şef al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, inculpat şi el în acest dosar, îl cunoaşte de mai bine de 35 de ani, soţiile lor fiind rude.

    Declaraţiile omului de afaceri au fost făcute după ce, în 19 marie, Viorel Hrebenciuc a fost audiat în calitate de martor în dosarul “Mită la PSD”. Hrebenciuc spunea atunci în faţa instanţei că de finanţarea campaniei prezidenţială din 2009 s-au ocupat Mircea Geoană şi apropiaţi ai acestuia. “M-am ocupat şi eu personal, în calitate de şef de campanie, domnul Bărac şi alţi membri cu funcţii de conducere în partid”, declara Hrebenciuc.

    El a adăugat că, în contextul discuţilor despre finanţare, Mircea Geoană l-a trimis personal la omul de afaceri Ioan Niculae să îl roage să contribuie la campania electorală. Hrebenciuc a precizat că Mircea Geoană cunoştea direct modalitatea de finanţare a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009.

    “Am avut o întâlnire cu domnul Niculae, l-am rugat, în numele domnului Geoană, să contribuie la campania electorală. Domnul Niculae a fost de acord cu acest lucru. A discutat un reprezentant al lui cu domnul Teodorescu, reprezentantul Insomar. Nu cunosc ce au discutat, ulterior am aflat că la Interagro şi Insomar s-a efectuat un studiu privind situaţia construcţiilor din România, în realitate studiul fiind pentru sondajele de opinie vizându-l pe candidatul Geoană. (…) Insomar a încasat plata”, mai spunea Hrebenciuc.

    După audierea lui Niculae, instanţa a constatat încheiată cercetarea judecătorească şi i-a dat cuvântul procurorului pentru concluziile finale.

    Magistratul DNA le-a cerut judecătorilor aplicarea unor pedepse cu executare tuturor celor din dosar, arătând că decizia instanţei de fond, respectitv achitarea tuturorul inculpaţilor, este greşită, întrucât probele anchetatorilor dovedesc vinovăţia persoanelor implicate în acest caz.

    Mai exact, procurorul de şedinţă a subliniat că modul în care a fost sponsorizată campania lui Mircea Geoană din 2009 a fost ilegal.

    În acest dosar, în primă instanţă, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu.

    Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

    Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

    În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), au arătat procurorii în rechizitoriu.

    Procurorii anticorupţie au mai prezentat în rechizitoriu o discuţie ambientală purtată de cei doi în 5 noiembrie 2009, în holul hotelului Marriott din Capitală. Potrivit interceptării, Niculae îi povestea lui Bunea cum l-a refuzat, în discuţiile despre o posibilă finanţare a campaniei PSD din 2009, pe Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană şi fost preşedinte al EximBank. Niculae arăta în acea discuţiei că a vorbit totuşi despre acest subiect atunci când a fost trimis la el pentru tratative Viorel Hrebenciuc.

    “Inculpatul Ioan Niculae îi spune coinculpatului Bunea Stancu că pentru a putea fi discutate aspectele legate de efectuarea unei donaţii i-a fost trimis Ionuţ Cotea, însă Ioan Niculae a refuzat să colaboreze cu acesta, astfel că următorul trimis a fost Viorel Hrebenciuc, care l-a întrebat «cât eşti dispus să dai?»”, au scris procurorii în rechizitoriu.

    Niculae i-ar fi povestit la acel moment lui Stancu : “Măi, zic: eu pot să dau un milion de euro pentru PSD. Dar trebuie să ştie cât mai puţine persoane. Ştii tu (nota procurorilor: Viorel Hrebenciuc) şi Ionuţ Costea, care nu ştie decât că m-am întâlnit eu cu el. El nu trebuie să spună. Atâta dau”.