BusinessMagazin

Author: adison

  • Radu Mazăre, arestat preventiv, în dosarul în care este acuzat că a luat mită

    Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au admis, astfel, contestaţia procurorilor împotriva deciziei de cercetare în libertate a primarului Constanţei.

    Astfel, magistraţii au emis, joi, un mandat de arestare preventivă de 30 de zile pe numele lui Radu Mazăre şi al omului de afaceri Sorin Strutinsky.

    Radu Mazăre urmează să fie dus în Arestul Poliţiei Capitalei. Strutinsky este deja încarcerat, pe numele său fiind emis un alt mandat de arestare preventivă, într-un alt dosar.

    În 18 martie, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa supremă a decis ca primarul Constanţei să fie cercetat în libertate, în dosarul în care este acuzat că a luat mită nouă milioane de euro, de la firme pe care le-a sprijinit în obţinerea de autorizaţii şi respectiv câştigarea unei licitaţii, cu ajutorul omului de afaceri Sorin Strutinsky.

    Tot atunci, judecătorul a respins şi propunerea de arestare preventivă a omului de afaceri Sorin Strutinsky.

    Decizia a fost contestată la instanţa supremă, care joi a dat o decizie definitivă.

    Primarul municipiului Constanţa a fost reţinut pentru 24 de ore, în 16 martie, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru trei fapte de luare de mită, abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, şi conflict de interese (două infracţiuni), potrivit unui comunicat. De asemenea, procurorii anticorupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de omul de afaceri Sorin Strutinsky, arestat preventiv în altă cauză, cu privire la săvârşirea a trei infracţiuni de complicitate la luare de mită.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2006 – 2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul lui Strutinsky, a solicitat şi primit circa două milioane de euro de la reprezentanţii a două societăţi comerciale, în scopul facilitării emiterii documentaţiilor de urbanism necesare construirii unor mall-uri în Constanţa.

    Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate de reprezentanţii societăţii respective cu o firmă controlată de Mazăre, atât direct, cât şi prin intermediul lui Strutinsky, potrivit procurorilor.

    Mazăre mai este acuzat că, în perioada 2008 – 2014, tot cu ajutorul lui Strutinsky, a primit de la o societate comercială, peste şapte milioane de euro pentru că a asigurat acesteia câştigarea unei licitaţii organizate de Primăria Constanţa pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a oraşului. În acelaşi timp, între firma respectivă şi primărie, a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani, cu un cost total estimat de 1.194.056.850 de lei (335 milioane de euro).

    Şi în acest caz, notează procurorii, mita a fost primită prin intermediul unor contracte de publicitate fictive încheiate între societatea respectivă şi aceeaşi firmă controlată de cei doi inculpaţi.

    Din analiza procedurii de achiziţie care a precedat semnarea acestui contract au rezultat o serie de încălcări ale legislaţiei aplicabile, imputabile lui Mazăre, referitoare la: impunerea condiţiei ca ofertanţii să prezinte fizic dotarea minimală de utilaje şi echipamente în orice locaţie de pe teritoriul municipiului Constanţa, în perioada desfăşurării procedurii, utilajele şi echipamentele urmând a fi prezentate, staţionate, pe toată perioada menţionată, sub sancţiunea descalificării ofertanţilor, modul de estimare a valorii contractului, alegerea modalităţii de delegare a serviciului public de salubrizare al municipiului Constanţa prin gestiune delegată, inexistenţa numărului minim de oferte care până în luna februarie 2008 impuneau un minim de două oferte, iar din luna februarie 2008, era prevăzut un număr de minim trei participanţi, şi tariful de salubritate.

    Ca urmare a acestor acţiuni a fost produs un prejudiciu în sumă de 112.557.288 de lei (circa 26 de milioane de euro), sumă care constituie în acelaşi timp un folos necuvenit obţinut de societatea comercială beneficiară a contractului, mai spun procurorii.

    Mazăre mai este acuzat că, în perioada noiembrie 2006 – 2013, în calitate de primar al municipiului Constanţa, a participat la încheierea a 12 contracte între primărie şi societatea controlată de el şi Strutinsky, în valoare totală de peste 6 milioane de lei. În perioada noiembrie 2008 – 2012, în aceeaşi calitate, Mazăre a mai semnat 13 contracte, acorduri cadru şi contracte subsecvente încheiate între Primăria Municipiului Constanţa şi o societate comercială la care era asociat Strutinsky, în valoare totală de peste 23 milioane lei.

    Aceste contracte au vizat achiziţia unor servicii artistice desfăşurate cu diverse ocazii, organizarea unor spectacole artistice, serviciul de pază a bunurilor publice şi private aparţinând municipiului Constanta, serviciul de protecţie a funcţionarilor Primăriei Municipiului Constanţa aflaţi în exerciţiul funcţiunii în perioada 15 februarie 2009 – 15 februarie 2012, etc.

    În ambele cazuri, au fost obţinute foloase atât pentru sine, prin societatea pe care o controla şi cu care Mazăre s-a aflat în raporturi comerciale în ultimii cinci ani înainte de comiterea faptei, cât şi pentru Sorin Strutinsky, arată anchetatorii.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, cercetările în acest dosar au la bază sesizarea făcută de Agenţia Naţională de Integritate, care cerea DNA să îl verifice pe Radu Mazăre pentru conflict de interese, după ce Primăria Constanţa a acordat contracte în valoare de aproape 4,6 milioane de euro firmelor Conpress Holding şi Soti Cable Neptun, al căror asociat, Sorin Strutinsky, este în relaţii comerciale cu Mazăre în opt societăţi. În prezent, omul de afaceri este arestat şi judecat în dosarul de trafic de influenţă în care este acuzat că a primit aproximativ 2 milioane de euro ca să intervină la instituţii publice pentru plata unor lucrări.

    Primarul Radu Mazăre este cercetat de DNA în mai multe dosare.

    Astfel, Mazăre este cercetat de procurorii anticorupţie într-un dosar în care este acuzat că ar fi primit 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câştige contractul privind construirea locuinţelor sociale din cartierul “Henri Coandă” din Constanţa.

    Mazăre mai este acuzat că nu a trecut în declaraţiile de avere din 2012 contul personal deschis la banca din Israel în care a primit, în septembrie 2011, 95.000 de euro de la Elan Schwartzenberg. În această cauză, Radu Mazăre este sub control judiciar şi are interdicţie de a părăsi ţara.

    De asemenea, DNA l-a trimis în judecată pe primarul Radu Mazăre în 28 octombrie 2008, într-un dosar privind atribuirea nelegală a unor terenuri, în care este acuzat alături de 36 de persoane, între care Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, foşti şi actuali funcţionari din Primăria Constanţa şi din Oficiul de Cadastru, mandatari şi notari publici.

    Cele 37 de persoane sunt acuzate că au încălcat Legea 10/2001 privind persoanele îndreptăţite la restituire, termenul de depunere a cererilor, indisponibilizarea bunurilor restituibile în natură, competenţa de soluţionare a cererilor de restituire, întinderea suprafeţei revendicate. Prejudiciul în această cauză a fost estimat la aproximativ 114 milioane de euro, din care 77,77 milioane de euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane de euro în dauna municipiului Constanţa, potrivit DNA.

    Primarul Radu Mazăre spunea, în octombrie 2014, că pentru vânzarea terenului de sub Cazinoul din Mamaia a fost trimis în judecată în 2008 de DNA Bucureşti, dar că în prezent este urmărit penal de DNA Constanţa pentru vânzarea unei jumătăţi din terenul respectiv, precizând că acuzaţiile sunt diferite.

    Mazăre preciza că DNA le-ar fi cerut evaluatorilor din Constanţa toate rapoartele de evaluare din perioada 2004-2008 pentru terenuri ale Primăriei Constanţa, iar notarilor, actele legate de vânzarea terenurilor Primăriei Constanţa către diverse persoane în perioada 2006-2008, în acest fel fiind cău tate probe care să-l incrimineze.

  • Ioana Caloianu, Uniqa Asigurări: „Cea mai mare provocare profesională a fost schimbarea de domeniu”

    Ioana Caloianu a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale a Academiei de Studii Economice în Bucureşti şi un masterat în Managementul Proiectelor Internaţionale de Business în cadrul aceleiaşi instituţii, studii pe care le-a completat şi cu un program de Executive MBA în cadrul University of Sheffield.

    Şi-a început cariera în 2005, ca management trainee în Credit Europe Bank, unde până în 2007 a avut mai multe funcţii cu atribuţii de coordonare operaţională, project management şi redefinire procese şi echipe în domeniul cardurilor. Între 2007 şi 2011 şi-a consolidat pregătirea în management operaţional în cadrul GE Money (divizia de consumer finance a General Electric), ocupându-se, printre responsabilităţile principale, de îmbunătăţirea proceselor operaţionale pentru creşterea productivităţii şi eficientizarea costurilor, în contextul unei schimbări radicale de cultură organizaţională şi a presiunilor financiare induse de criza din 2008.

    În 2011 a preluat coordonarea portofoliului de proiecte al Uniqa Asigurări, pas despre care spune că a fost unul dintre cele mai dificile din cariera sa. „Cea mai mare provocare profesională a fost schimbarea de domeniu şi translatarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite în banking în asigurări, cumulată cu tranziţia de la un mediu stabil, matur, cu o cultură orientată către performanţă, la un mediu în dezvoltare incipientă, cu nevoi stringente de redefinire a proceselor şi principiilor de business. Înţelegerea în profunzime a contextului organizaţional, apropierea de colegi, precum şi perseverenţa în identificarea şi remedierea treptată şi susţinută a cauzelor sunt metode pe care le-am aplicat cu succes atunci şi care fac parte în continuare din arsenalul meu profesional“, spune Caloianu.

  • Ioana Caloianu, Uniqa Asigurări: „Cea mai mare provocare profesională a fost schimbarea de domeniu”

    Ioana Caloianu a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale a Academiei de Studii Economice în Bucureşti şi un masterat în Managementul Proiectelor Internaţionale de Business în cadrul aceleiaşi instituţii, studii pe care le-a completat şi cu un program de Executive MBA în cadrul University of Sheffield.

    Şi-a început cariera în 2005, ca management trainee în Credit Europe Bank, unde până în 2007 a avut mai multe funcţii cu atribuţii de coordonare operaţională, project management şi redefinire procese şi echipe în domeniul cardurilor. Între 2007 şi 2011 şi-a consolidat pregătirea în management operaţional în cadrul GE Money (divizia de consumer finance a General Electric), ocupându-se, printre responsabilităţile principale, de îmbunătăţirea proceselor operaţionale pentru creşterea productivităţii şi eficientizarea costurilor, în contextul unei schimbări radicale de cultură organizaţională şi a presiunilor financiare induse de criza din 2008.

    În 2011 a preluat coordonarea portofoliului de proiecte al Uniqa Asigurări, pas despre care spune că a fost unul dintre cele mai dificile din cariera sa. „Cea mai mare provocare profesională a fost schimbarea de domeniu şi translatarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite în banking în asigurări, cumulată cu tranziţia de la un mediu stabil, matur, cu o cultură orientată către performanţă, la un mediu în dezvoltare incipientă, cu nevoi stringente de redefinire a proceselor şi principiilor de business. Înţelegerea în profunzime a contextului organizaţional, apropierea de colegi, precum şi perseverenţa în identificarea şi remedierea treptată şi susţinută a cauzelor sunt metode pe care le-am aplicat cu succes atunci şi care fac parte în continuare din arsenalul meu profesional“, spune Caloianu.

  • Cristina Miclea, Albalact: “Astăzi, unei femei îi este la fel de greu sau uşor să urce în carieră ca şi unui bărbat”

    Ea coordonează strategiile de poziţionare şi dezvoltare a brandurilor companiei, stabileşte planul şi bugetul de marketing anual, conduce elaborarea şi implementarea campaniilor de lansare şi comunicare a brandurilor şi produselor, iniţiază proiecte de cercetare pentru obiceiuri şi atitudini de consum. Albalact a înregistrat în 2013 un rulaj de 423 de milioane de lei (circa 96 mil. euro), iar pentru anul 2014 ţinta companiei era să depăşească afaceri de 100 milioane de euro.

    Absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Economice a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, Cristina Miclea are deja peste 15 ani de experienţă în companii ca Sanex Cluj Napoca, MOL România, Bravo Group Import Export, A&D Pharma şi Albalact. „În general, cele mai dificile momente au fost atunci când am schimbat jobul şi echipa sau când am avansat şi, ca orice om, am avut şi eu temeri“, spune Cristina Miclea.

    În opinia sa, „din fericire nu mai trăim într-o epocă dominată de bărbaţi, aşa că astăzi unei femei îi este la fel de greu sau uşor să urce în carieră ca şi unui bărbat; depinde, desigur, de domeniul ales şi de oportunităţile pe care le întâlneşte“.

    În rândul calităţilor feminine care ajută în business ea enumeră răbdarea, intuiţia şi creativitatea, întâlnite mai des la femei şi care, în business, „pot completa frumos simţul vizionar şi analitic şi abilitatea de a conduce. La acestea se adaugă şi multă pasiune şi perseverenţă – se ştie că femeile se implică mai mult în ceea ce fac. Iar atunci când este nevoie, şi o anumită doză de sensibilitate“.

  • Cristina Miclea, Albalact: “Astăzi, unei femei îi este la fel de greu sau uşor să urce în carieră ca şi unui bărbat”

    Ea coordonează strategiile de poziţionare şi dezvoltare a brandurilor companiei, stabileşte planul şi bugetul de marketing anual, conduce elaborarea şi implementarea campaniilor de lansare şi comunicare a brandurilor şi produselor, iniţiază proiecte de cercetare pentru obiceiuri şi atitudini de consum. Albalact a înregistrat în 2013 un rulaj de 423 de milioane de lei (circa 96 mil. euro), iar pentru anul 2014 ţinta companiei era să depăşească afaceri de 100 milioane de euro.

    Absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Economice a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, Cristina Miclea are deja peste 15 ani de experienţă în companii ca Sanex Cluj Napoca, MOL România, Bravo Group Import Export, A&D Pharma şi Albalact. „În general, cele mai dificile momente au fost atunci când am schimbat jobul şi echipa sau când am avansat şi, ca orice om, am avut şi eu temeri“, spune Cristina Miclea.

    În opinia sa, „din fericire nu mai trăim într-o epocă dominată de bărbaţi, aşa că astăzi unei femei îi este la fel de greu sau uşor să urce în carieră ca şi unui bărbat; depinde, desigur, de domeniul ales şi de oportunităţile pe care le întâlneşte“.

    În rândul calităţilor feminine care ajută în business ea enumeră răbdarea, intuiţia şi creativitatea, întâlnite mai des la femei şi care, în business, „pot completa frumos simţul vizionar şi analitic şi abilitatea de a conduce. La acestea se adaugă şi multă pasiune şi perseverenţă – se ştie că femeile se implică mai mult în ceea ce fac. Iar atunci când este nevoie, şi o anumită doză de sensibilitate“.

  • Asigurătorii RCA vor plăti Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii o contribuţie de 2% din încasări, dublu faţă de 2014

    Majorarea contribuţiei, aprobată de acţionarii Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii (FPVS) în decembrie 2014, a fost avizată miercuri de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), şi se aplică de la 1 ianuarie.

    Directorul general al FPVS, Sorin Greceanu, declara într-o conferinţă desfăşurată în a doua parte al lunii martie că la 31 decembrie 2014 disponibilităţile financiare aflate la dispoziţia FPVS erau de 66,08 milioane lei, în timp ce rezerva pentru daunele avizate la aceeaşi dată era de 74,5 milioane de lei.

    Asigurătorii autorizaţi de către ASF să practice RCA sunt Allianz-Ţiriac Asigurări, Asirom, Astra, Carpatica Asig, City Insurance, Euroins România, Generali România, Groupama, Omniasig şi Uniqa.

    În 2014, FPVS a plătit despăgubiri de 30,34 milioane de lei, valoare apropiată de cea din 2013, din care 26,84 milioane de lei pentru vătămări corporale

    Numărul persoanelor despăgubite pentru vătămări corporale sau deces a fost de 693, comparativ cu 577 în 2013, iar pentru daune materiale – 377, de la 331 în urmă cu un an

    De asemenea, numărul dosarelor de daună avizate de FPVS a atins 1.294, de la 1.592 în 2013.

    FPVS a fost înfiinţat în februarie 2006 şi este constituit în baza contribuţiilor companiilor autorizate să practice asigurarea de răspundere civilă auto (RCA).

    Fondul acordă despăgubiri persoanelor care au suferit prejudicii în urma unor accidente produse de autovehicule neidentificate sau care nu aveau o asigurarea RCA.

    În cazul autovehiculelor fără RCA valabil, fondul acordă despăgibuiri pentru vătămări corporale sau decese, cât şi daune materiale. Pentru autovehiculele neidentificate nu se pot solicita daune materiale.

    Fondul nu intervine pentru prejudiciile produse prin accidente provocate de conducătorii de atelaje (căruţaşi), pietoni, biciclişti sau orice alte vehicule pentru care nu este prevăzută obligaţia legală de încheiere a unei asigurări RCA.

    De asemenea, nu se fac plăţi pentru prejudiciile produse prin accidente provocate de animale sălbatice şi domestice, de starea carosabilului, gropi sau urmări ale unor fenomene meteo cum ar fi polei, mâzgă, pietre căzute de pe versanţi sau copaci dărâmaţi.

    Cererea de despăgubire se depune la sediul FPVS sau la oricare sucursală ori agenţie a oricărui asigurător care are dreptul să practice asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) pe teritoriul României.

    După plata despăgubirilor, fondul va recupera, pe cale de executare silită dacă va fi cazul, sumele achitate, cheltuielile legate de plata acestora precum şi dobânda legală de la persoanele vinovate sau de la alte entităţi responsabile.

  • Asigurătorii RCA vor plăti Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii o contribuţie de 2% din încasări, dublu faţă de 2014

    Majorarea contribuţiei, aprobată de acţionarii Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii (FPVS) în decembrie 2014, a fost avizată miercuri de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), şi se aplică de la 1 ianuarie.

    Directorul general al FPVS, Sorin Greceanu, declara într-o conferinţă desfăşurată în a doua parte al lunii martie că la 31 decembrie 2014 disponibilităţile financiare aflate la dispoziţia FPVS erau de 66,08 milioane lei, în timp ce rezerva pentru daunele avizate la aceeaşi dată era de 74,5 milioane de lei.

    Asigurătorii autorizaţi de către ASF să practice RCA sunt Allianz-Ţiriac Asigurări, Asirom, Astra, Carpatica Asig, City Insurance, Euroins România, Generali România, Groupama, Omniasig şi Uniqa.

    În 2014, FPVS a plătit despăgubiri de 30,34 milioane de lei, valoare apropiată de cea din 2013, din care 26,84 milioane de lei pentru vătămări corporale

    Numărul persoanelor despăgubite pentru vătămări corporale sau deces a fost de 693, comparativ cu 577 în 2013, iar pentru daune materiale – 377, de la 331 în urmă cu un an

    De asemenea, numărul dosarelor de daună avizate de FPVS a atins 1.294, de la 1.592 în 2013.

    FPVS a fost înfiinţat în februarie 2006 şi este constituit în baza contribuţiilor companiilor autorizate să practice asigurarea de răspundere civilă auto (RCA).

    Fondul acordă despăgubiri persoanelor care au suferit prejudicii în urma unor accidente produse de autovehicule neidentificate sau care nu aveau o asigurarea RCA.

    În cazul autovehiculelor fără RCA valabil, fondul acordă despăgibuiri pentru vătămări corporale sau decese, cât şi daune materiale. Pentru autovehiculele neidentificate nu se pot solicita daune materiale.

    Fondul nu intervine pentru prejudiciile produse prin accidente provocate de conducătorii de atelaje (căruţaşi), pietoni, biciclişti sau orice alte vehicule pentru care nu este prevăzută obligaţia legală de încheiere a unei asigurări RCA.

    De asemenea, nu se fac plăţi pentru prejudiciile produse prin accidente provocate de animale sălbatice şi domestice, de starea carosabilului, gropi sau urmări ale unor fenomene meteo cum ar fi polei, mâzgă, pietre căzute de pe versanţi sau copaci dărâmaţi.

    Cererea de despăgubire se depune la sediul FPVS sau la oricare sucursală ori agenţie a oricărui asigurător care are dreptul să practice asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) pe teritoriul României.

    După plata despăgubirilor, fondul va recupera, pe cale de executare silită dacă va fi cazul, sumele achitate, cheltuielile legate de plata acestora precum şi dobânda legală de la persoanele vinovate sau de la alte entităţi responsabile.

  • Mihai Găinuşă, prima dată la CNA, într-o şedinţă în care au fost prelungite 5 licenţe ale Radio 21

    CNA a analizat, joi, solicitarea societăţii Radio XXI SRL, parte a grupului Lagardère, de prelungire a licenţelor audiovizuale pentru staţiile Radio 21 Târgu-Jiu, Radio 21 Băneasa-Dobrogea Sud, Radio 21 Târgu-Mureş, Radio 21 Zalău şi Radio 21 Timişoara. Aceste cinci licenţe, care urmau să expire în lunile aprilie, mai şi iunie, au fost prelungite cu nouă ani.

    La şedinţa CNA a fost prezentă o delegaţie a Radio 21, din care au făcut parte Andrada Burdalescu, reprezentantul grupului Lagardère în România, şi Mihai Găinuşă, realizator al matinalului difuzat de Radio 21 şi directorul artistic al Radio 21.

    “Solicităm prelungirile licenţelor pentru cele cinci localităţi menţionate şi ne dorim foarte mult să dezvoltăm radioul pe care îl deţinem”, a spus Andrada Burdalescu, în şedinţa CNA de joi. Ea a precizat că din strategia de dezvoltare a Radio 21 face parte şi cooptarea în echipa acestui post, începând din septembrie 2014, a lui Mihai Găinuşă.

    La rândul său, Mihai Găinuşă a glumit cu membrii CNA, spunându-le că le apreciază munca. “Anul ăsta am făcut 20 de ani de radio şi nu ajunsesem şi eu deloc la CNA. Vă apreciez munca. Să fie întru-un ceas bun, la revedere”, a spus Găinuşă.

    Decizia de prelungire a celor cinci licenţe ale Radio 21 a fost luată cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa CNA de joi (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Radu Herjeu, Dorina Rusu şi Răsvan Popescu).

  • Mihai Găinuşă, prima dată la CNA, într-o şedinţă în care au fost prelungite 5 licenţe ale Radio 21

    CNA a analizat, joi, solicitarea societăţii Radio XXI SRL, parte a grupului Lagardère, de prelungire a licenţelor audiovizuale pentru staţiile Radio 21 Târgu-Jiu, Radio 21 Băneasa-Dobrogea Sud, Radio 21 Târgu-Mureş, Radio 21 Zalău şi Radio 21 Timişoara. Aceste cinci licenţe, care urmau să expire în lunile aprilie, mai şi iunie, au fost prelungite cu nouă ani.

    La şedinţa CNA a fost prezentă o delegaţie a Radio 21, din care au făcut parte Andrada Burdalescu, reprezentantul grupului Lagardère în România, şi Mihai Găinuşă, realizator al matinalului difuzat de Radio 21 şi directorul artistic al Radio 21.

    “Solicităm prelungirile licenţelor pentru cele cinci localităţi menţionate şi ne dorim foarte mult să dezvoltăm radioul pe care îl deţinem”, a spus Andrada Burdalescu, în şedinţa CNA de joi. Ea a precizat că din strategia de dezvoltare a Radio 21 face parte şi cooptarea în echipa acestui post, începând din septembrie 2014, a lui Mihai Găinuşă.

    La rândul său, Mihai Găinuşă a glumit cu membrii CNA, spunându-le că le apreciază munca. “Anul ăsta am făcut 20 de ani de radio şi nu ajunsesem şi eu deloc la CNA. Vă apreciez munca. Să fie întru-un ceas bun, la revedere”, a spus Găinuşă.

    Decizia de prelungire a celor cinci licenţe ale Radio 21 a fost luată cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa CNA de joi (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Radu Herjeu, Dorina Rusu şi Răsvan Popescu).

  • Postul de radio Activ EFEM, controlat de impresarul Marcel Avram, îşi schimbă numele. Care va fi noua denumire

    Noul nume al postului va fi Radio Tanănana.

    CNA a analizat, în şedinţa de joi, solicitarea societăţii Videomarket SRL de modificare a denumirii postului de radio Activ EFEM (care are staţii în Bucureşti, Timişoara, Huşi şi Medgidia).

    Potrivit CNA, asociaţii societăţii Videomarket SRL sunt Marcel Avram (80%) şi Romcreativ Consulting SRL (20%). Asociaţii Romcreativ Consulting SRL sunt Georgescu Constantin – 90% şi Georgescu Adrian Anton – 10%.

    Liliana Georgescu, director general la Activ EFEM, a spus că postul de radio are o echipă mult lărgită, care a crescut de la 12 angajaţi la aproape 30, şi un studio nou. “Suntem gata să oferim ceva nou”, a spus Georgescu.

    La rândul său, Andrei Bogdan, directorul de programe al postului de radio, a spus că numele nou, respectiv Tanănana, a fost ales ca urmare a faptului că proiectul editorial al staţiei este unul complet nou.

    “Este vorba despre un nume nou, pentru că este un proiect editorial complet nou faţă de ce a fost Activ EFEM. Numele este în conformitate cu ce-şi propune radioul să facă, este un radio muzical, dar îşi propune să aducă un alt tip de muzică. Este vorba despre fredonare, despre starea aceea de bine când o piesă îţi rămâne în minte şi vrei să o fredonezi”, a spus Andrei Bogdan.

    Potrivit acestuia, studiile făcute la nivel de identificare a sonorităţii arată că silabele “tanănana” sunt în general folosite de artiştii din zona de muzică acustică şi acustică rock.

    Membrul CNA Valentin Jucan, care a prezidat şedinţa CNA de joi, a spus că silabele “tanănana” apar şi în Simfonia nr. 5 de Ludwig van Beethoven.

    “Eu mă gândeam la Muppets”, a glumit membrul CNA Răsvan Popescu.

    Andrei Bogdan a spus că denumirea Tanănana va stimula un pic creativitatea celor care vor asculta noul post de radio.

    “Noi am solicitat şi schimbarea grilei de programe. E necesară, mai ales din cauza faptului că e un proiect total nou, avem o echipă mult mărită şi cu ajutorul căreia vom acoperi 15 ore de program live de luni până vineri, buletine de ştiri extinse în timpul zilei (…) Programele de weekend au crescut şi ele la şapte ore din programe live”, a mai spus Andrei Bogdan.

    Grila de programe a noului post de radio va conţine cinci emisiuni difuzate de luni până vineri, între care şi un matinal realizat de Vlad Craioveanu şi Ciprian Muntele. Totodată, Radio Tanănana va difuza emisiuni realizate de Doru Oprişan şi Bogdan Şerban.

    CNA a aprobat solicitarea de modificare a denumirii din Activ EFEM în Radio Tanănana cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa de joi (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Radu Herjeu, Dorina Rusu şi Răsvan Popescu).

    Reprezentanţii societăţii Videomarket SRL au declarat joi, pentru MEDIAFAX, că nu a fost stabilită încă data de lansare oficială a noului post Radio Tanănana, precizând totuşi că nu se va putea întâmpla acest lucru înainte de sărbătorile de Paşti.