BusinessMagazin

Author: adison

  • Cinci cerşetori români au fost arestaţi în Austria după ce au spart 80 de locuinţe

    Potrivit publicaţiei Kurier, cei cinci români cerşeau pe străzi, dar în acelaşi timp au spart 80 de locuinţe în toată Austria, au furat maşini şi au jefuit mai multe persoane. După spargerea unor locuinţe, aceştia au stat chiar să facă duş în timp ce proprietarii dormeau.

    Potrivit unui comunicat al poliţiei, banda de cinci români a furat bunuri a căror valoare totală este estimată la 130.000 de euro.

    Presupusul lider al bandei infracţionale este un bărbat de 37 de ani, care a fost arestat în urmă cu două săptămâni la gara din Salzburg. Poliţia a început să-l ancheteze deoarece îl suspecta de implicare în furtul unui autoturism Mercedes în Austria, anul trecut.

    Maşina a fost găsită ulterior în Ungaria, iar un român de 22 de ani a fost arestat. Investigaţia i-a condus pe poliţişti la complicii săi, o româncă în vârstă de 29 de ani, doi români de 21 şi 40 de ani, dar şi la liderul grupării, în vârstă de 37 de ani.

    Românii mergeau la locuinţele victimelor, în general persoane în vârstă, şi le rugau să le umple o sticlă cu apă. În timp ce victima mergea să aducă apa, un complice intra în casă şi căuta bunuri de valoare.

    Femeia de 29 de ani ar fi oferit chiar favoruri sexuale şi masaje la locuinţele victimelor, timp în care un complice fura bijuterii şi bani.

  • A doua cutie neagră a avionului Germanwings a fost găsită

    A doua cutie neagră este cea care înregistrează parametrii zborului până în momentul prăbuşirii avionului Airbus A320. După analizarea datelor, experţii vor putea determina circumstanţele prăbuşirii aeronavei.

    Prima cutie neagră – cea care conţine conversaţiile echipajului – a fost găsită la scurt timp după prăbuşire, iar datele pot fi recuperate şi utilizate, în pofida avariilor.

    Avionul Airbus A320 al companiei Germanwings, care se deplasa pe ruta Barcelona-Dusseldorf, s-a prăbuşit în urmă cu o săptămână în Alpii francezi, provocând moartea tuturor celor 150 de persoane aflate la bord. Anchetatorii care analizează posibilele cauze ale acestei tragedii se concentrează pe ipoteza potrivit căreia copilotul în vârstă de 27 de ani, Andreas Lubitz, ar fi provocat intenţionat prăbuşirea aeronavei.

    Acesta a suferit un episod depresiv major în 2009, iar anchetatorii au găsit la domiciliul său dovezi potrivit cărora ar fi trebuit să fie în concendiu medical în ziua tragediei.

     

  • Facebook se confruntă cu un val de investigaţii în Europa, privind respectarea vieţii private

    Investigaţiile de referă la utilizarea de către companie a informaţiilor personale despre peste 300 de milioane de utilizatori din Europa, prin combinarea datelor din servicii precum Instagram şi WhatsApp, pentru a atrage publicitate, relatează MarketWatch.

    Autorităţile de reglementare se referă şi la felul în care Facebook foloseşte butonul “like” pentru a urmări obiceiurile utilizatorilor de navigare pe Internet.

    Investigaţiile ar putea duce la ordine oficiale de modificare a practicilor de afaceri ale Facebook, dar şi la posibile amenzi care ar putea atinge milioane de euro.

    Eforturile comune ale autorităţilor de reglementare sunt semnificative având în vedere că până nu demult Facebook a fost investigată de o singură instituţie de acest tip, cea din Irlanda, unde se află sediul central din Europa al companiei americane.

    În ultima perioadă, autorităţile europene de reglementare s-au concentrat pe practicile marilor companii americane, înainte de introducerea unei legi care urmează să modifice felul în care sunt tratate problemele referitoare la respectarea vieţii private în Uniunea Europeană.

  • Un avion al Easyjet a efectuat o aterizare de urgenţă la Roma

    O ceartă a izbucnit la bordul avionului care zbura de la Geneva (Elveţia) spre Priştina (Kosovo) pentru că o însoţitoare de bord a refuzat să îi dea un sandviş unui pasager.

    Pasagerul suferea de epilepsie, potrivit ziarului La Repubblica. Bărbatul a devenit nervos pentru că aşteptase prea mult pentru mâncare şi a lovit-o pe stewardesă.

    Avionul, care avea la bord 177 de pasageri, a aterizat de urgenţă pe Aeroportul Fiumicino din Roma.

  • Un avion al Easyjet a efectuat o aterizare de urgenţă la Roma

    O ceartă a izbucnit la bordul avionului care zbura de la Geneva (Elveţia) spre Priştina (Kosovo) pentru că o însoţitoare de bord a refuzat să îi dea un sandviş unui pasager.

    Pasagerul suferea de epilepsie, potrivit ziarului La Repubblica. Bărbatul a devenit nervos pentru că aşteptase prea mult pentru mâncare şi a lovit-o pe stewardesă.

    Avionul, care avea la bord 177 de pasageri, a aterizat de urgenţă pe Aeroportul Fiumicino din Roma.

  • Monica Pop: Când bate vântul, este obligatorie folosirea ochelarilor de protecţie

    “În perioadele cu vânt, este necesară protecţia ochilor cu ochelari de orice tip (de vedere, dacă aceştia sunt necesari, de soare, dacă timpul o impune, de protecţie) deoarece vântul vehiculează particule diferite (sticlă, metal, lemn, nisip, piatră, hârtie, plastic etc), particule care se pot inclava în pleoape sau chiar în globul ocular, putând provoca grave infecţii, ducând până la pierderea vederii”, a declarat, pentru MEDIAFAX, managerul Spitalului Clinic de Urgenţe Oftalmologice, Monica Pop.

    Simptomele resimţite în aceste situaţii sunt senzaţie acută de corp străin, lăcrimare intensă, tendinţa de a închide ochiul sau de a clipi foarte des.

    “Odată cu apariţia acestor simptome este strict interzisă frecarea ochilor, pentru că acest gest va duce la inclavarea mai adâncă şi la agravarea stării de rău”, a mai spus Monica Pop, precizând că persoanele aflate în această situaţie trebuie să se prezinte de urgenţă la medicul oftalmolog.

  • Monica Pop: Când bate vântul, este obligatorie folosirea ochelarilor de protecţie

    “În perioadele cu vânt, este necesară protecţia ochilor cu ochelari de orice tip (de vedere, dacă aceştia sunt necesari, de soare, dacă timpul o impune, de protecţie) deoarece vântul vehiculează particule diferite (sticlă, metal, lemn, nisip, piatră, hârtie, plastic etc), particule care se pot inclava în pleoape sau chiar în globul ocular, putând provoca grave infecţii, ducând până la pierderea vederii”, a declarat, pentru MEDIAFAX, managerul Spitalului Clinic de Urgenţe Oftalmologice, Monica Pop.

    Simptomele resimţite în aceste situaţii sunt senzaţie acută de corp străin, lăcrimare intensă, tendinţa de a închide ochiul sau de a clipi foarte des.

    “Odată cu apariţia acestor simptome este strict interzisă frecarea ochilor, pentru că acest gest va duce la inclavarea mai adâncă şi la agravarea stării de rău”, a mai spus Monica Pop, precizând că persoanele aflate în această situaţie trebuie să se prezinte de urgenţă la medicul oftalmolog.

  • Darius Vâlcov, arestat preventiv în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis astfel contestaţia procurorilor DNA la decizia din 26 martie prin care s-a decis cerecetarea lui Vâlcov în arest la domiciliu, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă.

    Judecătorii au decis ca Vâlcov să fie arestat preventiv 23 de zile, între 2 şi 24 aprilie.

    Instanţa supremă a judecat miercuri cererea DNA de arestare preventivă a fostului ministru al Finanţelor Darius Vâlcov, iar joi a fost anunţată decizia judecătorilor, aceasta fiind definitivă.

    Fostul ministru al Finanţelor a fost arestat la domiciliu din 26 martie, după ce judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie de arestare preventivă a lui Vâlcov.

    Anterior, Darius Vâlcov a stat 24 de ore în arestul Poliţiei Capitalei, după ce a fost reţinut de către procurorii DNA, în urma avizului dat de Senat în 25 martie, pentru reţinerea şi arestarea sa.

    Plenul Senatului a aprobat miercuri şi cea de-a doua cerere a DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Darius Vâlcov fiind înregistrate 106 opţiuni “pentru” şi 29 “împotrivă”.

    DNA a cerut Senatului în 24 martie noul aviz pentru arestarea lui Vâlcov, acesta fiind suspectat şi că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi. Comisia juridică a Senatului a avizat favorabil, marţi, această nouă cerere a DNA.

    Darius Vâlcov, care marţi a fost la DNA pentru a da noi declaraţii în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, le-a propus procurorilor să încheie un acord de recunoaştere a vinovaţiei sale, însă a fost refuzat, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din rândul anchetatorilor.

    Procurorul de caz nu a considerat că în cazul lui Darius Vâlcov poate fi aplicat articolul 478 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia în cursul urmăririi penale, după începerea acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat.

    “Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult şapte ani”, potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îl acuză pe Darius Vâlcov de trafic de influenţă, după ce el ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie.

    În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Surse judiciare au declarat, petnru MEDIAFAX, că miercuri fostul ministru al Finanţelor a predat procurorilor alte 47 de tablouri, pe lângă cele peste 100 de opere de artă ridicate deja de anchetatori. Tablourile predate au fost inventariate şi predate unui muzeu.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

    Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală era pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziţia de tablouri, au precizat sursele citate.

    Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu. Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner, au precizat sursele citate.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

  • Darius Vâlcov, arestat preventiv în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis astfel contestaţia procurorilor DNA la decizia din 26 martie prin care s-a decis cerecetarea lui Vâlcov în arest la domiciliu, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă.

    Judecătorii au decis ca Vâlcov să fie arestat preventiv 23 de zile, între 2 şi 24 aprilie.

    Instanţa supremă a judecat miercuri cererea DNA de arestare preventivă a fostului ministru al Finanţelor Darius Vâlcov, iar joi a fost anunţată decizia judecătorilor, aceasta fiind definitivă.

    Fostul ministru al Finanţelor a fost arestat la domiciliu din 26 martie, după ce judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie de arestare preventivă a lui Vâlcov.

    Anterior, Darius Vâlcov a stat 24 de ore în arestul Poliţiei Capitalei, după ce a fost reţinut de către procurorii DNA, în urma avizului dat de Senat în 25 martie, pentru reţinerea şi arestarea sa.

    Plenul Senatului a aprobat miercuri şi cea de-a doua cerere a DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Darius Vâlcov fiind înregistrate 106 opţiuni “pentru” şi 29 “împotrivă”.

    DNA a cerut Senatului în 24 martie noul aviz pentru arestarea lui Vâlcov, acesta fiind suspectat şi că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi. Comisia juridică a Senatului a avizat favorabil, marţi, această nouă cerere a DNA.

    Darius Vâlcov, care marţi a fost la DNA pentru a da noi declaraţii în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, le-a propus procurorilor să încheie un acord de recunoaştere a vinovaţiei sale, însă a fost refuzat, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din rândul anchetatorilor.

    Procurorul de caz nu a considerat că în cazul lui Darius Vâlcov poate fi aplicat articolul 478 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia în cursul urmăririi penale, după începerea acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat.

    “Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult şapte ani”, potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îl acuză pe Darius Vâlcov de trafic de influenţă, după ce el ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie.

    În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Surse judiciare au declarat, petnru MEDIAFAX, că miercuri fostul ministru al Finanţelor a predat procurorilor alte 47 de tablouri, pe lângă cele peste 100 de opere de artă ridicate deja de anchetatori. Tablourile predate au fost inventariate şi predate unui muzeu.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

    Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală era pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziţia de tablouri, au precizat sursele citate.

    Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu. Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner, au precizat sursele citate.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

  • Radu Mazăre, arestat preventiv, în dosarul în care este acuzat că a luat mită

    Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au admis, astfel, contestaţia procurorilor împotriva deciziei de cercetare în libertate a primarului Constanţei.

    Astfel, magistraţii au emis, joi, un mandat de arestare preventivă de 30 de zile pe numele lui Radu Mazăre şi al omului de afaceri Sorin Strutinsky.

    Radu Mazăre urmează să fie dus în Arestul Poliţiei Capitalei. Strutinsky este deja încarcerat, pe numele său fiind emis un alt mandat de arestare preventivă, într-un alt dosar.

    În 18 martie, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa supremă a decis ca primarul Constanţei să fie cercetat în libertate, în dosarul în care este acuzat că a luat mită nouă milioane de euro, de la firme pe care le-a sprijinit în obţinerea de autorizaţii şi respectiv câştigarea unei licitaţii, cu ajutorul omului de afaceri Sorin Strutinsky.

    Tot atunci, judecătorul a respins şi propunerea de arestare preventivă a omului de afaceri Sorin Strutinsky.

    Decizia a fost contestată la instanţa supremă, care joi a dat o decizie definitivă.

    Primarul municipiului Constanţa a fost reţinut pentru 24 de ore, în 16 martie, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru trei fapte de luare de mită, abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, şi conflict de interese (două infracţiuni), potrivit unui comunicat. De asemenea, procurorii anticorupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de omul de afaceri Sorin Strutinsky, arestat preventiv în altă cauză, cu privire la săvârşirea a trei infracţiuni de complicitate la luare de mită.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2006 – 2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul lui Strutinsky, a solicitat şi primit circa două milioane de euro de la reprezentanţii a două societăţi comerciale, în scopul facilitării emiterii documentaţiilor de urbanism necesare construirii unor mall-uri în Constanţa.

    Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate de reprezentanţii societăţii respective cu o firmă controlată de Mazăre, atât direct, cât şi prin intermediul lui Strutinsky, potrivit procurorilor.

    Mazăre mai este acuzat că, în perioada 2008 – 2014, tot cu ajutorul lui Strutinsky, a primit de la o societate comercială, peste şapte milioane de euro pentru că a asigurat acesteia câştigarea unei licitaţii organizate de Primăria Constanţa pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a oraşului. În acelaşi timp, între firma respectivă şi primărie, a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani, cu un cost total estimat de 1.194.056.850 de lei (335 milioane de euro).

    Şi în acest caz, notează procurorii, mita a fost primită prin intermediul unor contracte de publicitate fictive încheiate între societatea respectivă şi aceeaşi firmă controlată de cei doi inculpaţi.

    Din analiza procedurii de achiziţie care a precedat semnarea acestui contract au rezultat o serie de încălcări ale legislaţiei aplicabile, imputabile lui Mazăre, referitoare la: impunerea condiţiei ca ofertanţii să prezinte fizic dotarea minimală de utilaje şi echipamente în orice locaţie de pe teritoriul municipiului Constanţa, în perioada desfăşurării procedurii, utilajele şi echipamentele urmând a fi prezentate, staţionate, pe toată perioada menţionată, sub sancţiunea descalificării ofertanţilor, modul de estimare a valorii contractului, alegerea modalităţii de delegare a serviciului public de salubrizare al municipiului Constanţa prin gestiune delegată, inexistenţa numărului minim de oferte care până în luna februarie 2008 impuneau un minim de două oferte, iar din luna februarie 2008, era prevăzut un număr de minim trei participanţi, şi tariful de salubritate.

    Ca urmare a acestor acţiuni a fost produs un prejudiciu în sumă de 112.557.288 de lei (circa 26 de milioane de euro), sumă care constituie în acelaşi timp un folos necuvenit obţinut de societatea comercială beneficiară a contractului, mai spun procurorii.

    Mazăre mai este acuzat că, în perioada noiembrie 2006 – 2013, în calitate de primar al municipiului Constanţa, a participat la încheierea a 12 contracte între primărie şi societatea controlată de el şi Strutinsky, în valoare totală de peste 6 milioane de lei. În perioada noiembrie 2008 – 2012, în aceeaşi calitate, Mazăre a mai semnat 13 contracte, acorduri cadru şi contracte subsecvente încheiate între Primăria Municipiului Constanţa şi o societate comercială la care era asociat Strutinsky, în valoare totală de peste 23 milioane lei.

    Aceste contracte au vizat achiziţia unor servicii artistice desfăşurate cu diverse ocazii, organizarea unor spectacole artistice, serviciul de pază a bunurilor publice şi private aparţinând municipiului Constanta, serviciul de protecţie a funcţionarilor Primăriei Municipiului Constanţa aflaţi în exerciţiul funcţiunii în perioada 15 februarie 2009 – 15 februarie 2012, etc.

    În ambele cazuri, au fost obţinute foloase atât pentru sine, prin societatea pe care o controla şi cu care Mazăre s-a aflat în raporturi comerciale în ultimii cinci ani înainte de comiterea faptei, cât şi pentru Sorin Strutinsky, arată anchetatorii.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, cercetările în acest dosar au la bază sesizarea făcută de Agenţia Naţională de Integritate, care cerea DNA să îl verifice pe Radu Mazăre pentru conflict de interese, după ce Primăria Constanţa a acordat contracte în valoare de aproape 4,6 milioane de euro firmelor Conpress Holding şi Soti Cable Neptun, al căror asociat, Sorin Strutinsky, este în relaţii comerciale cu Mazăre în opt societăţi. În prezent, omul de afaceri este arestat şi judecat în dosarul de trafic de influenţă în care este acuzat că a primit aproximativ 2 milioane de euro ca să intervină la instituţii publice pentru plata unor lucrări.

    Primarul Radu Mazăre este cercetat de DNA în mai multe dosare.

    Astfel, Mazăre este cercetat de procurorii anticorupţie într-un dosar în care este acuzat că ar fi primit 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câştige contractul privind construirea locuinţelor sociale din cartierul “Henri Coandă” din Constanţa.

    Mazăre mai este acuzat că nu a trecut în declaraţiile de avere din 2012 contul personal deschis la banca din Israel în care a primit, în septembrie 2011, 95.000 de euro de la Elan Schwartzenberg. În această cauză, Radu Mazăre este sub control judiciar şi are interdicţie de a părăsi ţara.

    De asemenea, DNA l-a trimis în judecată pe primarul Radu Mazăre în 28 octombrie 2008, într-un dosar privind atribuirea nelegală a unor terenuri, în care este acuzat alături de 36 de persoane, între care Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, foşti şi actuali funcţionari din Primăria Constanţa şi din Oficiul de Cadastru, mandatari şi notari publici.

    Cele 37 de persoane sunt acuzate că au încălcat Legea 10/2001 privind persoanele îndreptăţite la restituire, termenul de depunere a cererilor, indisponibilizarea bunurilor restituibile în natură, competenţa de soluţionare a cererilor de restituire, întinderea suprafeţei revendicate. Prejudiciul în această cauză a fost estimat la aproximativ 114 milioane de euro, din care 77,77 milioane de euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane de euro în dauna municipiului Constanţa, potrivit DNA.

    Primarul Radu Mazăre spunea, în octombrie 2014, că pentru vânzarea terenului de sub Cazinoul din Mamaia a fost trimis în judecată în 2008 de DNA Bucureşti, dar că în prezent este urmărit penal de DNA Constanţa pentru vânzarea unei jumătăţi din terenul respectiv, precizând că acuzaţiile sunt diferite.

    Mazăre preciza că DNA le-ar fi cerut evaluatorilor din Constanţa toate rapoartele de evaluare din perioada 2004-2008 pentru terenuri ale Primăriei Constanţa, iar notarilor, actele legate de vânzarea terenurilor Primăriei Constanţa către diverse persoane în perioada 2006-2008, în acest fel fiind cău tate probe care să-l incrimineze.