BusinessMagazin

Author: adison

  • Tribunalul Constanţa a decis că ginerele lui Bercea Mondial poate fi judecat în arest la domiciliu

    Avocatul familiei lui Sandu Anghel, Pavel Abraham, a solicitat, marţi, Tribunalului Constanţa unde a avut loc un nou termen în dosarul în care cinci membri ai familiei Anghel sunt judecaţi pentru şantajarea lui Mircea Băsescu, înlocuirea arestului preventiv cu măsura controlului judiciar sau arestul la domiciliul pentru Marius Constantin. Instanţa a amânat pronunţarea pentru joi.

    Astfel, magistraţii au admis, joi, cererea de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu, respingând însă solicitarea de judecare sub control judiciar.

    Decizia Tribunalului Constanţa nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Constanţa în termen de 48 de ore de la comunicare.

    Marius Constantin se află în arest preventiv din 30 mai 2014.

    Soţia lui Bercea Mondial, doi fii ai acestuia, Florin şi Grinică Ion Anghel, precum şi fiica şi ginerele lui Sandu Anghel, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie din Constanţa, la sfârşitul lunii iunie, fiind acuzaţi de şantajarea lui Mircea Băsescu.

    Dosarul se judecă la Tribunalul Constanţa, iar următorul termen pe fond va avea loc în 21 aprilie.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor constănţeni, în 1 noiembrie 2013, Florin Anghel i-ar fi cerut lui Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Traian Băsescu, 280.000 de euro, în caz contrar ameninţând cu dezvăluirea în presă a unor informaţii compromităţoare, de corupţie, în care ar fi fost implicat acesta şi familia sa.

    În 26 martie 2014, Florin Anghel, împreună cu mama sa, Fănica, l-au ameninţat şi pe Marian Căpăţână, martor în dosar, pentru a-l determina să dea suma de 280.000 de euro sau să îşi transfere averea în proprietatea lor. Ulterior, în 26 mai şi 29 mai, fiica lui Bercea, Izaura Anghel, concubinul acesteia, Marius Constantin, şi fratele minor al femeii, Grinică Ion Anghel, au mers din nou la Mircea Băsescu, cu aceleaşi ameninţări despre pretinsa implicare în infracţiuni de corupţie, cu scopul de a-l determina să îi dea cei 280.000 de euro.

    Conform sursei citate, în 29 mai, cei trei au primit 10.000 de euro de la Mircea Băsescu, fiind prinşi în flagrant de procurorii anticorupţie.

  • Fostul preşedinte al CJ Cluj Horea Uioreanu, pus sub control judiciar – decizie definitivă

    Potrivit deciziei magistraţilor Curţii de Apel Cluj, publicată pe site-ul instanţei, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj Horea Uioreanu şi oamenii de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean, judecaţi pentru fapte de corupţie, rămân sub control judiciar, aşa cum a dispus, luni, Tribunalul Cluj, ei trebuind să respecte mai multe reguli impuse de instanţă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Astfel, Horea Uioreanu şi Vasile Pogăcean nu au voie să părăsească judeţul Cluj, în timp ce Ioan Bene are interdicţia de a părăsi ţara. Totodată, instanţa îi obligă pe cei trei ca pe durata controlului judiciar să nu ia legătura între ei şi să nu discute cu martorii din dosar.

    “Clientul meu nu are voie să părăsească judeţul şi nu are voie să ia legătura cu martorii din dosar sau cu ceilalţi coinculpaţi. Decizia nu mai are cale de atac”, a declarant corespondentului MEDIAFAX avocata lui Horea Uioreanu, Smaranda Bara.

    Magistraţii Tribunalului Cluj au decis, luni, înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar în cazul fostului preşedinte al CJ Cluj Horea Uioreanu şi al oamenilor de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean, decizia nefiind însă definitivă.

    Horea Uioreanu se afla în arest la domiciliu din 12 noiembrie 2014, când Curtea de Apel Cluj a dispus, printr-o sentinţă definitivă, înlocuirea arestului preventiv, care a durat mai bine de şase luni, cu arestul la domiciliu.

    În 23 iunie 2014, Horea Uioreanu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru trei infracţiuni de luare de mită, din care două în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 7 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată (2 acte materiale) şi complicitate la spălare de bani.

    În acelaşi dosar, Ioan Bene, membru AGA în cadrul SC Construcţii Napoca SA, a fost trimis în judecată, în arest preventiv, pentru dare de mită în formă continuată (7 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată (2 acte materiale) şi spălare de bani.

    Vasile Pogăcean, asociat şi administrator la SC Sinai Comimpex SRL Iclod, a fost şi el trimis în judecată în arest preventiv, pentru 10 acte materiale de dare de mită.

    Procurorii DNA l-au trimis în judecată în acelaşi dosar, în stare de libertate, pe consilierul judeţean din partea PNL Ioan Petran, pentru dare de mită, tot în stare de libertate fiind trimis în judecată şi omul de afaceri Gabriel Davidescu, director de dezvoltare în cadrul SC Uti Grup SA Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni concurente de dare de mită.

    Horea Uioreanu, Ioan Bene şi Vasile Pogăcean au fost arestaţi preventiv în 29 mai 2014, iar ulterior Tribunalul Cluj le-a prelungit arestul preventiv. În luna august, Tribunalul Cluj a respins cererea lui Horea Uioreanu, care invoca motive medicale, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu, însă în noiembrie Curtea de Apel Cluj a dispus ca acesta să fie plasat în arest la domiciliu.

    Procesul de corupţie în care unul dintre inculpaţi este fostul şef al Consiliului Judeţean Cluj Horea Uioreanu a început, în 2 martie, la Tribunalul Cluj, după nouă luni de la trimiterea dosarului în judecată.

  • O carte despre românul ars de viu în Italia în anul 2000, scrisă de Dario Fo, lansată pe 10 aprilie

    Într-un interviu acordat Dariei Bignardi, în emisiunea “Le Invasioni Barbariche”, scriitorul Dario Fo (foto) a vorbit despre cartea pe care urmează să o lanseze şi pe care a scris-o împreumă cu Florina, fiica românului ucis în Italia în urmă cu zece ani, potrivit varesenews.it.

    Ion Cazacu – un imigrant român care muncea pentru Cosimo Iannece – a fost incendiat de patronul său în seara zilei de 14 martie 2000. Cei doi s-au întâlnit într-un apartament în care românul locuia alături de alţi imigranţi, iar între ei a izbucnit o ceartă, patronul acuzându-l că vrea să plece de la firmă. Cazacu a infirmat acest lucru, dar s-a plâns de faptul că are un salariu foarte mic. De aici şi până la momentul în care patronul a turnat benzină pe Cazacu şi i-a dat foc nu a mai fost decât un pas.

    Cartea “Bruciato vivo” (“Ars de viu”), care va apărea pe 10 aprilie, la editura Chiarelettere, reconstituie povestea lui Ion Cazacu.

    “Suntem o ţară de dezinformaţi care continuă să uite tot ceea ce se întâmplă. Suntem toţi responsabili. Mai ales intelectualii”, a declarat Dario Fo, în emisiunea citată.

    “Suntem cu toţii vinovaţi – noi, spectatorii, deseori nepăsători – de această ticăloşie ruşinoasă. E de necrezut, dar s-a întâmplat şi continuă să se întâmple. Povestea lui Ion Cazacu, victimă nevinovată a violenţei oarbe a angajatorului său, nu este un fapt izolat. S-a întâmplat că şi alţi doi muncitori kosovari din (regiunea, n.r.) Marche au fost ucişi de un angajator local: greşeala lor, ca şi cea a lui Cazacu, era aceea de a pretinde să fie plătiţi, să fie respectate contractele lor”, a spus Fo.

    Dario Fo voia, de mulţi ani, să povestească această întâmplare, care a impresionat întreaga comunitate italiană şi nu numai.

    Cu ajutorul Florinei, fiica românului ucis, scriitorul italian a reuşit să readucă în memoria publicului actele de violenţă atât de nemiloase încât pare imposibil ca ele să fi avut loc. Şi soţul Florinei, faianţar ca şi Ion, este, în prezent, ameninţat, fiind şi el victimă a violenţelor şi a abuzurilor.

    “În jungla de pe piaţa forţei de muncă, în special în domeniul construcţiilor, nu există reguli, câştigă cine are mai multă putere. Iar justiţia noastră, aşa cum demonstrează Florina, nu reuşeşte întotdeauna să impună adevărul şi drepturile (angajatului, n.r.)”, a mai spus scriitorul Dario Fo.

    Florina s-a născut în România, în 1982, şi a ajuns în Italia în 2000, după tragedia tatălui său, cu speranţa de a i se face dreptate, iar apoi dorea să se reîntoarcă în ţară. Dar acest lucru nu s-a întâmplat, iar acum trăieşte în Gallarate, oraşul în care tatăl său a fost ucis.

    Magistraţii italieni au redus la aproape jumătate, de la 30 de ani la doar 16 ani, pedeapsa cu închisoarea pronunţată în cazul patronului condamnat pentru că l-a ucis pe angajatul român, pe care l-a stropit cu benzină şi apoi i-a dat foc.

    “S-a întâmplat aşa: Florina, ieşind din casă într-o zi, l-a văzut (pe Cosimo Iannece, n.r.) plimbându-se liniştit prin oraş”, a mai spus Fo în emisiunea italiană. Iannece a fost eliberat condiţionat, după ce judecătorii au stabilit că nu este necesar ca el să execute pedeapsa de 16 ani, existând motive suficiente ca acesta să iasă mai devreme din închisoare.

    Ion Cazacu a suferit arsuri pe 90% din suprafaţa corpului şi a murit la spital, în urma unui stop cardiorespirator. Cazacu avea o diplomă de inginer obţinută la Bucureşti şi era unul dintre cei 20 de extracomunitari care lucrau pentru firma lui Iannece. Românul spera ca din banii obţinuţi să-şi poată aduce în Italia şi soţia şi cele două fiice, potrivit presei italiene, care, la momentul tragediei, a acordat spaţii largi acestui subiect.

    Iannece a fost arestat, iar faptele sale au scandalizat sindicatele, care s-au mobilizat în apărarea muncitorilor migranţi. În faţa familiei românului, patronul s-a scuzat spunând că nu a vrut să-l ucidă şi că totul a fost un incident tragic.

    Cosimo Iannece a fost condamnat, în iulie 2002, de Curtea de Apel din Milano, dar condamnarea i-a fost anulată de Curtea de Casaţie, care a invocat vicii de procedură. Procesul a fost reluat şi au fost adăugate circumstanţe agravante, procurorii invocând faptul că Iannece a acţionat cu intenţie, pentru “a-şi afirma, cu o violenţă exemplară, propria autoritatea asupra victimei şi a altor imigranţi”. Judecătorii de la a treia instanţă au decis să renunţe la circumstanţele agravante, considerând că, în lupta dintre Cazacu şi Iannece, erau în dispută chestiuni legate de muncă.

    Dario Fo, născut pe 24 martie 1926, este un dramaturg, director de teatru, actor şi compozitor italian, laureat al premiului Nobel pentru literatură pe 1997. Opera sa dramatică foloseşte metodele comice specifice commediei dell’arte, un stil foarte popular în rândul claselor muncitoare de odinioară. Opera lui Fo se caracterizează prin critică la adresa crimei organizate, corupţiei şi asasinatelor politice, doctrinei catolice şi conflictelor din Orientul Mijlociu, se arată pe site-ul Uniunii Teatrale din România (UNITER).

  • Grecia a informat creditorii că va rămâne fără lichidităţi din 9 aprilie

    Secretarii de stat din ministerele de Finanţe din zona euro au participat miercuri la o teleconferinţă pe tema situaţiei din Grecia, în care au analizat propunerile de măsuri pentru redresarea economiei prezentate de guvernul elen.

    Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar în sumă totală de 240 de miliarde de euro încheiat cu Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional în 2010, însă creditorii au condiţionat acordarea acestei tranşe de adoptarea unor reforme de austeritate, relatează CNBC.

    Potrivit unor participanţi la teleconferinţă, reprezentantul Greciei a anunţat că ţara sa nu se va mai putea susţine financiar după 9 aprilie, caracterizând ca nerealist planul creditorilor de a nu debloca noi fonduri din împrumut în absenţa unui acord privind reformele.

    În replică, oficialii din zona euro au declarat că nu sunt şanse ca Grecia să primească noi fonduri din împrumut până pe 9 aprilie, reiterând că Atena va trebui să ajungă la o înţelegere cu creditorii în privinţa reformelor.

    Potrivit acestora, Grecia ar putea între timp să îşi suplimenteze lichidităţile accesând fondurile diferitelor instituţii ale statului, inclusiv ale companiilor cu capital de stat, chiar cu preţul emiterii de noi legi.

    Însă reprezentantul Greciei a declarat că asemenea măsuri vor fi insuficiente pentru a efectua la timp următoarea plată către FMI şi pentru a plăti salariile şi pensiile în sectorul public.

    Grecia trebuie să ramburseze FMI o datorie de 450 de milioane de euro până pe 9 aprilie.

    Ministrul de Interne elen, Nikos Voutsis, a declarat miercuri că dacă Grecia va fi pusă în situaţia de a alege între plata datoriilor către FMI şi plata salariilor, va alege a doua variantă.

    Comentariul lui Voutsis a fost ulterior contrazis de un purtător de cuvânt al guvernului de la Atena, care a afirmat că Grecia nu va depăşi termenul limită pentru plata datoriei către FMI.

    Tot miercuri, Grecia a trimis oficialilor din zona euro o nouă listă de reforme, după ce propunerile anterioare au fost catalogate ca fiind prea vagi, reforme care în opinia guvernului elen vor aduce 6 miliarde euro la bugetul de stat în acest an.

    Măsurile trebuie analizate de creditori, însă mai mulţi oficiali UE au declarat că nu se aşteaptă să încheie o nouă înţelegere cu guvernul elen înainte de 24 aprilie, când are loc următoarea întâlnire a miniştrilor de Finanţe ai statelor din blocul comunitar.

  • Cineastul portughez Manoel de Oliveira a murit la vârsta de 106 ani

    Informaţia a fost confirmată de producătorul de film Luis Urbano, care citează surse din familia cineastului portughez, potrivit 20minutes.fr.

    Ultima producţie cinematografică regizată de Manoel de Oliveira, scurtmetrajul “O Velho do Restelo”, a fost lansată pe marile ecrane în vara anului 2014. Pelicula a fost proiectată apoi la Festivalul de Film de la Veneţia.

    De la primul său film, “Douro, Faina Fluvial”, lansat în 1931, Manoel de Oliveira a făcut peste 50 de lungmetraje de ficţiune şi documentare, realizând cea mai mare parte a operei sale după ce trecuse de vârsta de 60 de ani.

    Începând din 1988, a realizat aproape în fiecare an câte un film. Printre actorii care au colaborat cu regizorul de-a lungul vremii se numără Marcello şi Chiara Mastroianni, Catherine Deneuve, John Malkovich, Leonor Silveira şi nepotul său, Ricardo Trepa.

    Cel mai recent lungmetraj al său, “O Gebo e a Sombra”, datează din 2012. Această comedie cu accente dramatice, adaptată după piesa omonimă a portughezului Raul Brandao, cu actriţele Claudia Cardinale şi Jeanne Moreau, a fost prezentată la Festivalul de la Veneţia.

    Filmele lui Manoel de Oliveira, cu estetică exigentă, îşi datorează succesul mai degrabă criticii de specialitate şi premiilor obţinute în străinătate decât recunoaşterii venite din partea marelui public.

    Manoel de Oliveira a primit, în 1999, premiul special al juriului în selecţia oficială a Festivalului de la Cannes, pentru filmul “A Carta/ Scrisoarea”, iar, cu doi ani înainte, “Viagem ao Princípio do Mundo” a câştigat premiul FIPRESCI la acelaşi festival.

    Pentru a-i aduce un omagiu acestui artist cu o creativitate uluitoare, născut în 1908, la Porto, în acest oraş a fost inaugurat de curând un muzeu, amenajat în clădirea Fundaţiei Serralves, consacrat carierei excepţionale a cineastului portughez.

    În decembrie 2014, Manoel de Oliveira a fost decorat de Guvernul francez cu medalia de Înalt Ofiţer al Legiunii de Onoare.

  • DOSARUL Maternitatea Giuleşti: La cinci ani de la tragedie, magistraţii găsesc vinovaţii morali

    Familiile bebeluşilor şi-au căutat dreptatea în instanţă, chiar dacă au ştiut tot timpul că pedepsirea lor nu le va aduce copiii înapoi.

    O parte dintre ei au asistat, răbdători, la fiecare termen de judecată, la explicaţiile date instanţei de cei care au fost prezenţi la locul tragediei sau au ajuns la Maternitatea Giuleşti imediat după ce a izbucnit incendiul. Alţii nu au avut puterea de a retrăi acele momente.

    Toţi, însă, au aşteptat cu nerăbdare ca cineva să le spună de ce s-a întâmplat tragedia şi, mai ales, cine sunt cei vinovaţi pentru moartea sau rănirea bebeluşilor.

    Curtea de Apel Bucureşti a reuşit, joi, să răspundă cel puţin la cea de-a doua întrebare, prin condamnarea asistentei Florentina Cîrstea la doi ani şi două luni de închisoare şi a fostului manager Bogdan Marinescu la şase luni de închisoare cu suspendare, dar şi prin obligarea la plata unor daune de ordinul milioanelor de euro.

    Povestea tristă de la Maternitatea Giuleşti a început în seara zilei de 16 august 2010, când un incendiu a cuprins salonul de Terapie Intensivă nou-născuţi din cadrul Secţiei de Neonatologie a spitalului.

    Atunci au fost duşi la Spitalul “Grigore Alexandrescu” opt bebeluşi din secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă a Maternităţii Giuleşti, trei dintre aceştia decedând în zilele următoare, din cauza complicaţiilor. Alţi trei bebeluşi au murit chiar în incendiu. Două perechi de gemeni – doi băieţei şi un băieţel şi o fetiţă – şi o altă fetiţă au fost salvaţi de medicii de la Spitalul “Grigore Alexandrescu”.

    Incidentul a ajuns să fie anchetat de procurorii de la Parchetul instanţei supreme, iar după patru luni ei au reuşit să finalizeze cercetările şi să trimită dosarul la Judecătoria Sectorului 6, în 6 decembrie 2010. Procesul a început în 10 ianuarie 2011.

    În faţa judecătorilor au ajuns asistenta medicală Florentina Daniela Cârstea şi reprezentanţi ai Spitalului Clinic de Obstetrică şi Ginecologie “Panait Sârbu”, acuzaţi de ucidere din culpă şi vătămare corporală gravă din culpă.

    Fostul manager al unităţii sanitare Bogdan Marinescu, şeful serviciului tehnic Vasile Dima, şeful Secţiei neonatologie Adrian Ioan Toma şi electricianul Gigel Oprea au fost trimişi în judecată pentru neglijenţă în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

    În ziua incendiului, potrivit planificării, asistenta medicală Florentina Daniela Cîrstea era de serviciu la salonul de Terapie Intensivă nou-născuţi al Secţiei neonatologie, pe o tură de 12 ore.

    Oamenii legii au ajuns la concluzia că asistenta nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu stabilite în fişa postului, în sensul că nu a supravegheat în permanenţă nou-născuţii aflaţi în salonul de Terapie Intensivă. Astfel, la ora 18.24, a părăsit în mod nejustificat salonul, lipsind aproximativ 12 minute, ceea ce a făcut imposibilă sesizarea momentului izbucnirii incendiului şi luarea măsurilor de evacuare a nou-născuţilor.

    Din expertiza tehnică a rezultat că incendiul a izbucnit din cauza supraîncălzirii elementelor de contact ale ştecărului montat pe cablul de alimentare cu energie electrică al aparatului de aer condiţionat.

    Ulterior, magistraţii de la Judecătoria Sectorului 6 au stabilit că nou-născuţii de la Maternitatea Giuleşti nu au putut fi evacuaţi imediat după izbucnirea incendiului din cauză că asistenta a fost plecată după şerveţele igienice, ca să meargă la toaletă.

    “În ceea ce priveşte motivul pentru care inculpata a părăsit salonul Terapie Intensivă şi activităţile pe care le-a efectuat în salonul Cezariene, potrivit declaraţiilor martorei M. D. şi ale inculpatei Cîrstea, aceasta din urmă a venit în salonul Cezariene şi i-a solicitat martorei şerveţele igienice pentru a merge la toaletă. Totodată, din orele afişate pe înregistrări, instanţa reţine că inculpata Cîrstea Florentina Daniela a rămas în acest salon timp de patru minute, durată ce este considerabil mai mare decât cea necesară pentru a lua şerveţele igienice. Mai mult, chiar inculpata a declarat: «În salonul de cezariene se afla M. D…şi i-am spus că urmează să vină finul meu, în jurul orelor 19.15, să ne ducă la domiciliile noastre»”, se arată în motivarea instanţei care în 9 iulie 2013 a condamnat-o pe asistenta Florentina Cîrstea la doi ani şi două luni de închisoare cu executare.

    De altfel, asistenta nu a fost singura condamnată în primă instanţă pentru tragedia din 16 august 2010.

    Şeful Serviciului tehnic Vasile Dima a fost şi el condamnat, primind o pedeapsă de doi ani şi opt luni de închisoare cu suspendare, iar electricianul Gigel Oprea a fost condamnat la doi ani de închisoare.

    Fostul manager al Spitalului “Panait Sârbu”, profesorul Bogdan Marinescu, a primit o amendă penală de 6.500 de lei, iar şeful Secţiei neonatologie, medicul Adrian Ioan Toma, a fost achitat.

    Maternitatea Giuleşti a fost condamnată la 400.000 de lei amendă penală pentru ucidere din culpă.

    Instanţa a mai stabilit ca Spitalul “Panait Sârbu” să plătească, în solidar cu asistenta Florentina Cîrstea, peste 4,3 milioane de euro victimelor incendiului din 2010.

    Când a aplicat aceste pedepse, instanţa a avut în vedere şi una dintre declaraţiile martorilor, conform căreia în timpul incendiului nu exista vreun reprezentant al spitalului care să dea indicaţii cu privire la gestionarea crizei.

    “În faţa salonului din care ieşea fum am observat o persoană de la pază care încerca să spargă uşa. La un moment dat, a venit inculpata Cîrstea, care a deschis uşa cu cardul de acces… Am încercat să scoatem fumul din salon, sens în care uşa de la salon a fost blocată cu o piesă de mobilier ca să nu se închidă, iar eu am spart geamul de deasupra scărilor de acces ca să se facă curent… La un moment dat, am încercat să folosim un hidrant din apropiere, însă din câte cunosc nu exista apă pe instalaţie. La un moment dat, l-am observat pe cel de la pază când încerca să stingă incendiul cu un stingător, însă mi-am dat seama că nu are cum să reuşească. Arăt că în acele momente nu era cineva din cadrul spitalului care să ne îndrume şi să ne spună cum să procedăm”, a declarat un martor, citat în motivare.

    Imediat după decizia din 9 iulie 2013, Maternitatea Giuleşti a anunţat că nu are bani să plătească în solidar cu asistenta Florentina Cîrstea daune de peste 4,3 milioane de euro în urma incendiului, neavând altă asigurare decât pe cea de malpraxis, care în 2010 era de 500.000 de euro.

    “În principiu, spitalul nu are bani disponibili pentru astfel de lucruri. Nu există bani pentru astfel de lucruri în spitalele de stat din România. Nu ştiu cum se va proceda. (…) Poate că spitalul poate fi închis, iar un expert judiciar sau lichidator să spună că spitalul este al celor care au câştigat procesul. Nu ştiu, vom vedea când va fi pronunţată decizia definitivă”, declara la acel moment purtătorul de cuvât al Spitalului “Panait Sârbu”, Doru Pană, pentru MEDIAFAX.

    Decizia Judecătoriei Sectorului 6 nu a fost definitivă, motiv pentru care a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Astfel, după 55 de luni de la tragedie, nici spitalul şi nici asistenta care nu a avut grijă de bebeluşi nu mai pot spera că vor scăpa de responsabilitatea penală a morţii a şase bebeluşi şi a rănirii altor cinci.

  • Doi fraţi, suspectaţi de DNA Suceava că au fraudat fonduri UE într-un proiect al Primăriei Botoşani

    Procurorii DNA – Serviciul Teritorial Suceava le-au adus la cunoştinţă, joi, fraţilor Bogdan Vasile-Alexa şi Cătălin Virgil Alexa calitatea de suspecţi într-un dosar privind fraudarea de fonduri europene, în care au fost făcute percheziţii în urmă cu o săptămână.

    Astfel, Bogdan Vasile Alexa este suspectat de participaţie improprie la infracţiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.

    El este acuzat că, fără ca Primăria Botoşani să ştie că documentele ofertei SC Inginer Consultant SRL Suceava şi contractul de servicii de supervizare au fost falsificate, a acţionat conştient, ”contribuind mijlocit la prezentarea unor declaraţii false sub aspectul conţinutului şi a unor documente falsificate sub aspectul semnăturii aplicate, înlesnind astfel obţinerea pe nedrept de fonduri europene în cuantum de 2.241.620.91 lei, cu TVA inclus”.

    Fratele său, Cătălin Virgil Alexa, este suspectat de abuz în serviciu având ca rezultat obţinerea unui folos necuvenit pentru că în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor din Primăria Botoşani şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu având ca obiect verificarea ofertei şi documentelor care atestau îndeplinirea criteriilor de calificare şi selecţie depuse de SC Inginer Consultant SRL Suceava, atribuind în mod nelegal acestei societăţi contractul de “Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor-sursa şi reţele” în cadrul Proiectului “Reabilitarea sistemului de termoficare urbană în municipiul Botoşani pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice”.

    El mai este acuzat şi de conflict de interese pentru că în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor pentru atribuirea contractului de servicii “Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor – sursa şi reţele”, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a participat la luarea deciziei de atribuire a contractului amintit către S.C. Inginer Consultant SRL Suceava, obţinând indirect pentru sine un folos patrimonial de 142.115,32 lei cu TVA, în calitatea sa de asociat în cadrul SC Edifico SRL (subcontractant nedeclarat), cât şi pentru fratele său, Vasile Alexa Bogdan, în cuantum de 801.452,64 lei cu TVA, în calitatea acestuia de asociat în cadrul SC Edifico SRL, SC HIT AG SRL şi SC Confast SRL, care au fost subcontractanţi nedeclaraţi.

    Procurorii DNA au făcut, în 23 martie, percheziţii la mai multe societăţi comerciale şi la locuinţele unor persoane din Botoşani şi Suceava într-un dosar privind utilizarea de fonduri europene la lucrări de reabilitare a reţelei termice a municipiului Botoşani, fiind ridicate documente şi de la Primărie.

  • Rusia va construi baze pentru drone pe tot teritoriul ţării, în principal în Crimeea

    “Intenţionăm să creăm centre pentru avioane fără pilot în toate regiunile Rusiei, în special în Crimeea şi Sevastopol”, a declarat Pucikov, potrivit RIA Novosti.

    “Iniţiativa permite să reacţionăm la ameninţări folosind echipament modern, să efectuăm o monitorizare complexă a teritoriului, să introducem inovaţii ruse în domeniul tehnologiei informaţionale”, susţine oficialul rus.

    Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea în martie 2014, pe fondul protestelor de la Kiev, care au avut ca rezultat înlăturarea preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici.

     

  • Tragedia Germanwings – Anchetatori: Copilotul Lubitz efectuase căutări online despre uşile carlingilor avioanelor

    Procurorii germani au găsit în casa pilotului o tabletă digitală. În istoricul tabletei digitale anchetatorii germani au găsit că Andreas Lubitz efectuase, în perioada 16 – 23 martie, căutări pe Internet despre moduri de sinucidere, precum şi despre funcţionarea şi rezistenţa uşilor cabinelor piloţilor în avioanele comerciale.

    În plus, potrivit anchetatorilor, Lubitz – care suferea de o boală psihosomatică – se pare că mersese la cel puţin cinci medici specialişti în căutarea unui tratament pentru insomnie.

    În casa copilotului Andreas Lubitz au fost găsite numeroase prescripţii medicale pentru “boli psihosomatice”. Copilotul avionului Germanwings era sub tratament psihiatric şi neurologic, având tendinţe sinucigaşe şi depresie, au dezvăluit procurorii germani luni. În afară de aparentele afecţiuni psihice, Andreas Lubitz avea şi probleme de vedere, dar medicii nu sunt siguri dacă problemele oftalmologice aveau cauze organice ori psihologice.

    Procurorii francezi suspectează că Andreas Lubitz, copilotul avionului, a prăbuşit intenţionat aeronava, el profitând de ieşirea pentru scurt timp a căpitanului din carlingă pentru a înclina aeronava pe o traiectorie de prăbuşire. Avionul Airbus A320 al companiei Germanwings, având la bord 144 de pasageri şi şase membri ai echipajului, s-a prăbuşit pe 24 martie într-o zonă muntoasă din sud-estul Franţei. Nu au existat supravieţuitori.

     

  • Trei organizaţii se opun propunerii ca respingerea raportului CNA să atragă demiterea preşedintelui

    Georgică Severin şi Gigel Ştirbu, preşedinţii Comisiilor pentru cultură din Parlament, au depus marţi, la Parlament, un proiect de modificare a Legii audiovizualului, astfel încât Parlamentul să poată demite preşedintele CNA.

    ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Convenţia Organizaţiilor de Media consideră însă că acest proiect este “o iniţiativă transpartinică periculoasă pentru independenţa CNA”.

    Cele trei asociaţii le-au transmis o scrisoare lui Gigel Ştirbu şi lui Georgică Severin, în care spun că au luat cunoştinţă de iniţiativa celor doi de modificare a Legii audiovizualului, “în urma blocajului în care se află instituţia de aproape un an”. “Considerăm oportun demersul şi suntem de acord că actualele prevederi legale sunt insuficiente pentru a preveni şi regla astfel de situaţii, prin faptul că nu definesc mecanisme de sancţionare şi remediere a unui management defectuos”, spun asociaţiile, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Organizaţiile semnatare se opun însă propunerii ca respingerea raportului anual de activitate să atragă demiterea din funcţie a preşedintelui Consiliului.

    “Chiar dacă soluţia este mult mai blândă decât mecanismul similar prevăzut în legea de funcţionare a serviciilor publice de radio şi televiziune, ea deschide porţile arbitrarului şi abuzului, aşa cum se întâmplă repetat în cazul TVR/SRR. Preşedintele Consiliului poate fi, la un moment dat, o persoană care să deranjeze majoritatea parlamentară, ceea ce va creşte riscul de a fi demis şi retrogradat ca simplu membru prin respingerea raportului”, spun cele trei organizaţii.

    ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Convenţia Organizaţiilor de Media propun ca soluţie alternativă un mecanism prin care membrii CNA să aleagă şi să demită preşedintele instituţiei, cu votul a 2/3 din membri, iar Parlamentul să valideze aceste decizii. “Practic, ar fi utilizat acelaşi mecanism prin care preşedintele Consiliului este numit, deci ar exista şi o coerenţă a legii. Cine numeşte să şi demită, iar Parlamentul să aibă doar rolul de a valida/invalida, exact ca la numirea în funcţie”, spun ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Convenţia Organizaţiilor de Media.

    Potrivit acestora, “experienţa ultimilor 20 de ani demonstrează existenţa unei înclinaţii cronice a partidelor politice de control al instituţiilor publice, astfel încât considerăm că este necesară ridicarea unor bariere legislative împotriva unor asemenea tentaţii”. “Modul în care a fost respins periodic raportul anual de activitate al Consiliilor de Administraţie ale televiziunii şi radioului public atunci când un partid nou venit la putere a dorit să îşi exercite influenţa asupra acestor instituţii ne-a demonstrat că acest mecanism nu este unul sănătos din punct de vedere democratic”, spun organizaţiile.

    De asemenea, acestea consideră că actuala situaţie din CNA “este, în primul rând, efectul acestei nevoi compulsive a politicului de a controla activitatea instituţiei, prin desemnarea unor persoane care, de cele mai multe ori, plasează loialitatea faţă de actorul politic care i-a nominalizat mai presus decât interesul public pe care sunt mandataţi prin lege să-l servească”.

    “Recomandăm mediului politic să evite pe viitor astfel de situaţii şi să nominalizeze persoane pentru componenţa CNA şi pentru CA-urile TVR/SRR în funcţie de criterii de competenţă şi integritate”, mai spun ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Convenţia Organizaţiilor de Media.

    Apariţia proiectului de modificare a Legii audiovizualului vine în contextul în care atât Georgică Severin (PSD), cât şi Gigel Ştirbu (PNL) i-au cerut în mai multe rânduri, în ultimul an, demisia Laurei Georgescu, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului.

    Pe de altă parte, şase membri ai CNA au votat, pe 19 martie, într-o şedinţă cu uşile închise, o decizie pentru retragerea sprijinului acordat Laurei Georgescu în funcţia de preşedinte al CNA şi pentru a transmite Parlamentului o solicitare de revocare a acesteia de la conducerea Consiliului. Hotărârea a fost transmisă la Comisia pentru cultură de membrii CNA Radu Călin Cristea, Monica Gubernat, Valentin Jucan, Răsvan Popescu, Dorina Rusu şi Florin Gabrea.