BusinessMagazin

Author: adison

  • CNAS: Din 1 mai, orice serviciu medical din pachetul de bază, acordat pe baza cardului de sănătate

    Potrivit CNAS, începând cu data de 1 mai 2015, cardul de sănătate va deveni singurul instrument de validare şi decontare a serviciilor medicale prevăzute în pachetul de bază, pentru persoanele asigurate cu vârsta de peste 18 ani.

    Astfel, potrivit noilor reglementări intrate în vigoare la 1 aprilie, în asistenţa medicală primară si in asistenţa medicală ambulatorie de specialitate de medicină dentară utilizarea cardului naţional de sănătate se face la momentul acordării serviciilor medicale.

    În asistenţa medicală ambulatorie de specialitate, pentru specialităţile clinice, cardul va fi utilizat la momentul acordării serviciilor medicale.

    În asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile paraclinice utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se face, astfel: pentru analize de laborator, prezentarea cardului de sănatate se face la momentul recoltării probelor în punctele de recoltare proprii ale furnizoriilor de investigaţii paraclinice, iar pentru serviciile medicale paraclinice – investigaţii de radiologie, imagistică medicală, explorări funcţionale şi medicină nucleară – utilizarea cardului se face la momentul efectuării investigaţiilor.

    În caz de spitalizare continuă, utilizarea cardului se face la internarea şi externarea din spital, cu următoarele excepţii: la internare dacă este o urgenţă medico-chirurgicală şi în caz de transfer de la un spital la altul.

    Pentru furnizorii de îngrijiri medicale la domiciliu, respectiv îngrijiri paliative la domiciliu, utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se face în fiecare zi în care se acordă îngrijiri.

    “Cardul de sănătate este un document personal care nu trebuie înstrăinat. El nu trebuie să rămână niciodată la furnizorul de servicii medicale. Pacientul trebuie să fie conştient de faptul că fiecare utilizare a cardului de sănătate reprezintă autorizarea efectuării unei plăţi din fondul de sănătate pentru un serviciu medical efectuat în numele lui”, a declarat, joi, Vasile Ciurchea , preşedintele CNAS, citat într-un comunicat.

    Persoanele care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză utilizarea cardului de sănătate, vor solicita, la casa de asigurări de sănatate în evidenţa căreia se află, o adeverinţă de înlocuire a cardului de sănătate. Această adeverinţă are valabilitatea de trei luni.

  • Cronică de teatru: Omul cel bun din Seciuan

    Încă de pe vremea spectacolelor dionisiace însă, teatrul are, pe lângă divertisment, rolul de oglindă a societăţii, evidenţiind, de cele mai multe ori, defectele acesteia. Iar când societatea este caracterizată de tare precum evaziunea fiscală şi corupţia, acestea ajung şi pe principalele scene ale societăţii.

    Regizorul Andrei Şerban construieşte cu măiestrie descrierea societăţii actuale în jurul textului brechtian „Omul cel bun din Seciuan“ („Omul cel bun din Sîciun“, titlul original), ce se joacă la Teatrul Bulandra din toamna anului trecut. De altfel, Andrei Şerban este familiarizat cu acest text al lui Bertolt Brecht, prin care şi-a mai îndemnat publicul la bunătate şi onesti-tate în 1968, la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, înainte să plece din ţară, iar a doua oară, la New York, semn al ciclicităţii unor evenimente similare.

    Povestea lui Brecht se petrece într-o perioadă în care zeii (Rodica Mandache, Manuela Ciucur şi Mirela Gorea) voiau să verifice dacă pe Pământ mai există oameni buni. Ei ajung în Seciuan (echivalentul Capitalei, după cum unul dintre personajele principale spune la un moment dat), caută un loc în care să se odihnească, iar singurul locuitor al oraşului dispus să îi ajute este prostituata Shen Te (Ana Ularu/Alexandra Fasolă). Zeii o recompensează cu bani şi o îndeamnă să fie „un om bun“, dar în acelaşi timp să îşi trăiască şi viaţa. În consecinţă, Shen Te se hotărăşte să devină antreprenoare şi investeşte banii de la zei într-o mică tutungerie.

    O proprietărească care îi cere banii pe chirie înainte de obţinerea unui mic profit (Ana Covalciuc/Daniela Nane), cât şi mai multe rude parazite ce încearcă să profite de noua ei situaţie o determină să se dedubleze şi să creeze un personaj care să gestioneze situaţiile: Văru’ Şui Ta. Văru’ ştie să nego-cieze şi să spună „nu“ profitorilor, dar este şi un „bun“ evazionist: transformă tutungeria într-o fabrică de ţigarete în care an-gajează prin contract 80 de muncitori, dar de fapt, în cadrul acesteia lucrează 400. Singurul sprijin al lui Shen Te este Vang (Vlad Ivanov), micul comerciant vânzător de apă, ce ajunge să fie bătut la un moment dat, iar Shu Fu, frizerul mogul plin de bani, este cel care îi oferă sprijin financiar prin contracte suspecte lui Şui Ta, dorind de fapt o căsătorie cu Shen Te.

    În spectacol mai sunt conturate şi alte tipuri umane desprinse din societatea actuală, cum ar fi Proprietăreasa, parvenita care deţine o clădire în oraş şi caută să obţină un câştig pe seama tuturor, sau Sun Iang (Cătălin Babliuc/Alexandru Poto-ceanu) – aviatorul poştal şomer pentru că „nu există aviaţia poştală“ (el este susţinut şi sfătuit de mama lui deşi a depăşit demult etapa copilăriei şi încearcă prin bani şi cunoştinţe să obţină un post, eşuează  şi profită de Văru’ care face un com-promis in cazul lui, mai ales pe seama relaţiei sentimentale pe care aviatorul o are cu Shen Te; ajunge astfel şef de tură în fabrica de tutun).

    În afară de mesajele transmise cu succes de actorii din distribuţie, „Omul cel bun din Seciuan“ se remarcă şi prin gradul încărcat al dificultăţii tehnice: 14 actori interpretează 24 de personaje prin roluri multiple – spre exemplu, Vlad Ivanov este atât Vang, cât şi Shu Fu şi Femeia, iar Rodica Mandache, Manuela Ciucur şi Mirela Gorea sunt atât zeii ce caută omul cel bun, dar şi Doamna Iang, Doamna Shin şi Nepotul. Pe lângă solicitarea fizică a schimbărilor de ţinută şi de rol, ei sunt impli-caţi şi într-o coregrafie dinamică a Andreiei Gavriliu, dar şi în momente cântate pe muzica interpretată de Raul Kuşak, aflat şi el în permanenţă pe scenă.

    Scenografia, realizată de Iuliana Vîlsan, trasează în câteva tuşe simple decăderea acestei so-cietăţi: la început, ilustrează o lume în care macii sunt în cer, iar stelele pe pământ, iar în a doua parte, macii sunt înlocuiţi de ţevi ce dau senzaţia de industrial. În această lume cu susu-n jos, Sun She îşi construieşte afacerea – aspect ilustrat la pro-priu, prin trasarea unor beţe de bambus aşezate pe scenă în chenare din ce în ce mai mari. Cu cât numărul posesiilor este mai mare – cu atât personajul este mai zbuciumat, ajungând ca la final să fie crucificat de aceste posesii. Pancartele cu diferite mesaje sau lozinci înlesnesc dialogul cu publicul şi mai îndulcesc din gravitatea mesajului transmis, îmbogăţind comicul spectacolului.

    Finalul este deschis, fără concluzii clare, la fel ca şi viaţa, după cum însuşi Vlad Ivanov spune într-un dialog direct cu pub-licul. Totuşi, epilogul cântat îndeamnă la bunătate – “Fiţi buni, fiţi drepţi, fiţi oneşti“. Un plus de comic, dar şi o intenţie binevenită de a opri un fenomen deranjant în teatru, al aplauzelor în picioare de trei ori, indiferent de tipul spectacolului de teatru, este adusă de pancarta finală: „Nu aplaudaţi în picioare, îi deranjaţi pe cei din spate“.

    Veţi decide singuri dacă „Omul cel bun din Seciuan“ este un spectacol ce ar fi meritat într-adevăr ridicarea publicului de pe scaune, cert este că a primit re-cent recunoaşterea breslei prin nominalizarea la şase categorii ale premiilor UNITER: cel mai bun spectacol, cel mai bun regizor, cel mai bun scenograf, cel mai bun actor în rol principal (Vlad Ivanov), premiul pentru cea mai bună actriţă în rol principal (Alexandra Fasolă), cea mai bună actriţă în rol secundar (Ana Covalciuc).

  • Rusia ar putea să anexeze Arctica. 76.000 de militari au făcut o demonstraţie de forţă în “zona de interes strategic”

    Demonstraţia de putere, care a inclus exerciţii militare în întreaga Rusie, din KaliningRAd până la Pacific, a avut loc într-o perioadă în care Rusia a marcat prima aniversare a anexării Crimeei, care a declanşat cea mai gravă criză cu Occidentul de după Războiul Rece.

    În cadrul aplicaţiilor, trupe paramilitare de la baze de pe întreg teritoriul Rusiei au fost transportate în regiuni îndepărtate, au aterizat pe o coastă arctică, în timp ce avioane de luptă au survolat regiunea Kaliningrad, aflată între Polonia şi Lituania, ambele state membre ale NATO. Ministrul Apărării Serghei Şoigu a declarat după o întâl-nire cu militari de rang înalt că armata a efectuat cu succes desfăşurarea de capacităţi de luptă în Arctica, regiunea baltică şi Crimeea.

    Exerciţiile militare au fost ordonate de Vladimir Putin, inclusiv desfăşurarea de rachete Iskander la Kaliningrad şi rachete nucleare cu rază lungă de acţiune în Crimeea.

    Într-o documentar difuzat de televiziunea de stat din Rusia, Putin a spus că i-a informat pe liderii occidentali, în timpul crizei din Crimeea, că va face tot ceea ce va fi necesar pentru a apăra interesele vitale ale Rusiei. El a arătat că Rusia a fost pregătită să aducă armamentul nuclear în stare de alertă în timpul tensiunilor din Crimeea.  ”Am fost pregătiţi pentru o evoluţie negativă a evenimentelor„,  a spus Putin.

    În perioada 9-18 martie, armata norvegiană a organizat exerciţii militare comune în apropiere de graniţa cu Ru-sia, la care au participat 5.000 de militari, iar desfăşurarea de forţe a Rusiei pare a fi o reaţie la acestea.

    Aleksandr Hrolenko, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, care a deţinut posturi-cheie în Cecenia şi Osetia de Sud, a argumentat, în declaraţii pentru Ria Novosti, că NATO, prin intermediul Norvegiei, a provocat în mod deliberat Rusia.

    ”Având în vedere tensiunile dintre Rusia şi NATO, alegerea zonei de antrenament arată ca o provocare. Prin aducerea fregatei norvegiene Thor Heyerdahl la Kirkenes, un oraş norvegian la graniţa cu Rusia, Norvegia amen-inţă Flota Nordică a Rusiei„, a scris Hrolenko. El a arătat că exerciţiile NATO încalcă vechile principii ale bunei vecinătăţi în zona arctică, adăugând că Norvegia nu a invitat militarii ruşi ca observatori la exerciţii, punând capăt unor decenii de practici comune. Hrolenko susţine şi că NATO se foloseşte de exerciţiile arctice pentru a afla cum să dezvolte operaţiunile de spionaj împotriva Rusiei în nord, precum şi pentru a spori presiunile militare asupra Rusiei, în zona arctică.

    Rusia îşi reafirmă influenţa geopolitică în Europa redesenând graniţele naţionale, dar frontierele arctice nu au fost stabilite niciodată cu precizie. De-a lungul istoriei a fost mult mai dificil pentru state să îşi afirme suveranitatea pe oceane decât pe uscat, chiar şi în cazurile în care apele sunt acoperite de gheaţă cea mai mare parte a timpu-lui.
    Timp de secole, mărimea apelor teritoriale ale unei ţări s-a bazat pe aşa-numita regulă a bătăii unei lovituri de tun de pe uscat, respectiv o limită de trei mile marine. Acest sistem de calcul a fost schimbat după Al Doilea Război Mondial, când a fost introdusă Legea ONU a Convenţiei Marine (UNCLOS), în 1982. Potrivit UNCLOS, fiecare semnatar are dreptul să declare ape teritoriale de până la 12 mile marine şi o zonă economică exclusivă de până la 200 de mile pentru activităţi comerciale, precum pescuitul şi explorări petroliere. Semnatarii pot să îşi extindă suveranitatea dincolo de limitele zonei economice speciale cu până la 150 de mile marine dacă pot dovedi că pla-toul lor continental depăşeşte cele 200 de mile de la ţărm.

  • Elena Udrea petrece Paştele în arest. Contestaţia la măsura preventivă a fost respinsă

    Decizia instanţei supreme este definitivă.

    Astfel, rămân în arest Elena Udrea, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja şi Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea, conform deciziei din 23 martie a instanţei supreme, când a fost prelungită această măsură.

    În ceea ce îi priveşte pe fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu, fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheorghe Nastasia şi primarului municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă, aceştia vor fi cercetaţi în continuare în arest la domiciliu.

    Fostul ministru Elena Udrea este în arest din 25 februarie, în dosarul “Gala Bute”, în care este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.

    Marius Striblea, avocatul Elenei Udrea, a declarat, joi, că procurorii DNA au justificat prelungirea arestului preventiv pentru fostul ministru al Dezvoltării prin faptul că aceasta a făcut parte dintr-un guvern care a tăiat pensiile şi salariile.

    Echipa de comunicare a Elenei Udrea anunţa recent, într-un mesaj postat pe Facebook, că avocaţii fostului ministru au depus o plângere la Consiliul Superior al Magistraturii, prin care sesizează nereguli comise de procurorii care derulează ancheta în dosarul “Gala Bute”.

    “Subliniem de la început faptul că nu avem de-a face cu orice anchetatori în acest dosar, ci vorbim de consilierii personali ai procurorului şef DNA. Practic, Laura Codruţa Koveşi conduce, de fapt, ancheta în acest dosar”, a scris echipa de comunicare a Elenei Udrea, în mesajul postat pe Facebook.

    În sprijinul acestor afirmaţii, fostul ministru prezintă, prin echipa sa de comunicare, “câteva elemente punctuale şi perfect demonstrabile”.

    Astfel, Elena Udrea susţine că “toţi oamenii care sunt chemaţi la DNA sunt întrebaţi, într-o formă sau alta, dacă ştiu ceva ce ar putea să o incrimineze”, scopul final fiind acela de a se genera, cu orice cost, noi şi noi dosare penale, fără să se ţină cont de probe sau de faptul că “toate aceste denunţuri ar fi făcute sub presiune”.

    “Pentru că am vorbit de presiuni, luni (23 martie, n.r.), la judecarea mandatului de prelungire a arestului preventiv în «Gala Bute», ceilalţi doi inculpaţi aflaţi în arest, Rudel Obreja şi Tudor Breazu, au declarat că asupra lor s-au făcut presiuni din partea procurorilor pentru a declara împotriva Elenei Udrea. Au existat chiar şi promisiuni privind eliberarea. Asta arată că nu se doreşte adevărul sau dreptatea, ci incriminarea lui Udrea. Se generează percepţia publică (reală!) că oricine declară împotriva fostului ministru al Dezvoltării este liber”, potrivit mesajului postat pe Facebook.

    Udrea mai arăta că “procurorii DNA au lăsat-o liberă pe Ana Maria Topoliceanu (pusă sub control judiciar), deşi există probe foarte clare depuse la dosar că aceasta a încercat să-l influenţeze şi constrângă pe Tudor Breazu” să dea o declaraţie împotriva sa.

    Totodată, fostul ministru preciza că momentul în care s-a făcut prelungirea mandatului de arestare “a fost special ales astfel încât cazul să pice la un anumit judecător”, încălcându-se “foarte grav principiul ca dosarul să intre în sarcina unui judecător independent”.

    “E clar că luni s-a venit cu o soluţie în plic”, a mai scris echipa de comunicare a Elenei Udrea, care menţionează că procurorii nu i-au permis fostului ministru sau avocaţilor acesteia să pună anumite întrebări relevante.

    În 19 martie, Elena Udrea a fost dusă din arest la DNA, pentru a fi confruntată, la cererea ei, cu denunţătorii Ştefan Lungu, Ana Maria Topoliceanu, Gheorghe Nastasia şi Adrian Gărdean.

  • Cel mai puternic manager român din lume are pe mână 4 miliarde de euro

    Aflat la conducerea unei afaceri de 
4 miliarde de euro, cu 8.000 de angajaţi în ţara Soarelui-Răsare, Călin Drăgan este cel mai puternic executiv român din lume. În urmă cu zece ani era director general al Coca-Cola HBC România, fiind primul şi, până acum, singurul român care a deţinut funcţia de conducere a îmbuteliatorului pe piaţa românească. El este unul din pariurile câştigătoare ale Business Magazin din 2005, an în care apărea prima ediţie a catalogului „100 de manageri de top“.

    Călin Drăgan a fost numit în urmă cu aproape doi ani representative director, president şi CEO al Coca-Cola East Japan (CCEJ), o compa-nie formată după unirea a patru îmbuteliatori din partea de est a Japoniei, Coca-Cola Central Japan, Mikuni Coca-Cola Bottling, Tokyo Coca-Cola Bottling şi Tone Coca-Cola Bottling. Compania este în acest moment cel mai mare îmbuteliator din ţară şi al cincilea la nivel mondial, în funcţie de venituri. Previziunile pentru anul trecut se referă la o cifră de afaceri de aproape 4 miliarde de euro; spre comparaţie, piaţa băuturilor răcoritoare din România este evaluată la 1 miliard de euro. Drăgan este, astfel, cel mai puternic manager român din întreaga lume.

    În opinia lui, leadershipul, respectiv capacitatea de a conduce, este educabil, cu toate că literatura de specialitate abundă în teorii conform cărora leadershipul este o calitate înnăscută. Activitatea unui lider sau manager acoperă o largă arie de re-sponsabilităţi, însă în principal se ocupă de procese, tehnologie şi oameni. ”Cred că este relativ uşor să dobândim reale cali-tăţi în zona coordonării proceselor şi respectiv a tehnologiei. Din experienţa mea, capitolul la care foarte mulţi manageri eş-uează este coordonarea şi dezvoltarea resurselor umane„, spunea anterior Călin Drăgan pentru Business Magazin. Aşa-zisa ”inteligenţă emoţională„ este cea care ajută un lider să înţeleagă ceea ce se întâmplă în jurul său, îi permite să se adapteze în diferite medii şi culturi şi implicit să livreze rezultate în afacere.

    Pe de altă parte, Călin Drăgan nu crede că mangerii români sunt foarte diferiţi de cei de alte naţionalităţi. ”Suntem tot atât de buni pe cât de mult decidem să investim în propria dezvoltare şi nu sunt puţini cei care fac asta.„ O dovadă, subliniază el, este faptul că există mulţi români în poziţii importante peste tot în lume. ”Am observat însă că persoanele care provin din ţări în curs de dezvoltare (de exemplu Europa Centrală şi de Est, sud-estul Asiei) sunt mult mai determinate în orice întreprind. Probabil din cauza faptului că oportunităţile de creştere sunt mult mai mari comparativ cu cele din ţările dezvoltate şi implicit disponibilitatea pentru efort este semnificativ crescută.„ Or, piaţa forţei de muncă a sesizat această tendinţă şi ”cu siguranţă, dacă veţi călători în marile centre financiare şi de afaceri din lume (New York, Londra, Hong Kong, Singapore sau Tokio), veţi fi impresionaţi de numărul relativ mare de manageri provenind din aceste zone„.

    În experienţa sa din Ţara Soarelui-Răsare, a fost foarte plăcut surprins să constate, încă de la sosire, că marea majoritate a japonezilor ştiu cu precizie unde se află România pe hartă ”şi de asemenea câteva lucruri despre noi, majoritatea neutre„. Şi-a dat seama ulterior că acest lucru se datorează sistemului de educaţie intens, dar excepţional din Japonia: ”Toată lumea ştie aici cine este Nadia Comăneci şi cine este Dracula. Imaginea despre România şi naţie este probabil puternic influenţată de comportamentul nostru„.

    De fapt, Călin Drăgan s-a considerat întotdeauna ”ambasador„ sau ”reprezentant„ al ţării oriunde a muncit sau călătorit. ”Însă vreau să fiu foarte explicit şi să spun că nu am făcut şi nu o să fac asta prin prisma poziţiei în ierarhia de business, ci pur şi simplu prin comportament. Cred cu fermitate că «cei şapte ani de acasă» aplicaţi de fiecare dintre noi atunci când călătorim în străinătate sunt cea mai bună dovadă de patriotism şi cel mai elegant lobby pe care îl putem face pentru ţara noastră.„

    Au trecut peste 20 de ani de când mangerul a început să lucreze în sistemul Coca-Cola. Proaspăt ieşit de pe băncile facul-tăţii, îşi aminteşte Călin Drăgan, ţara abia intrase în era postcomunistă, ”nici nu visam pe-atunci pe unde mă va duce viaţa„. Nu trecuse mult timp de când preluase conducerea depozitului Coca-Cola din Timişoara şi brusc şi-a dat seama că trebuie să vorbească limba engleză, pe care, la acea vreme, nu o ştia – ”de vorbit aş fi vorbit eu, dar problema era că nu ştiam o boabă din limba lui Shakespeare„, spune Drăgan, care are acum îşi începe ziua de lucru cu un meditator de japoneză.

    Primul său job, pe lângă faptul că era diferit de ceea ce ”mă pregătisem eu să fiu când o să cresc mare„ (absolvise cur-surile Universităţii Politehnica din Timişoara, 1992), i-a cerut şi să înveţe o limbă străină, faţă de româna de toate zilele. Aşa a început, povesteşte managerul, epopeea sa multiculturală.

    Primii străini cu care a colaborat au fost irlandezi şi americani. În vremurile de pionierat ale capitalismului în România, ”ei au fost primii care au venit să ne înveţe cum să ne mişcăm în lumea de business„, îşi aminteşte Drăgan. Tot el completează că au urmat apoi greci, francezi, nemţi, elveţieni, spanioli sau italieni. Altfel spus, cei mai mulţi erau din Europa sau măcar cunoşteau deja cultura europeană.

    Astfel, Japonia a fost pentru el, după propriile spuse, o provocare nu doar din punctul de vedere al businessului, ci şi al re-sursei umane. Dacă până la momentul ajungerii sale în Japonia a reuşit să se bazeze ”cu succes pe intuiţie şi puncte comune evidente„, nefiind foarte greu de găsit un numitor comun între italieni, spanioli, greci şi români, ”cu japonezii a fost complet diferit„. Mai ales că tot ce ştia despre ei era doar din auzite, iar până în 2012 nu a avut niciun contact direct cu Ţara Soarelui-Răsare.

  • A preluat o societate veche de 100 de ani şi i-a crescut profitul de peste 6 ori

    De la începutul anului trecut Laura Şerban conduce Mecanica Ceahlău, unul dintre producătorii istorici de utilaje agricole din România, care a înregistrat în 2014 un profit de 4,4 milioane lei, faţă de 700.000 lei la sfârşitul anului 2013; cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la nivelul de aproximativ 24 milioane lei. 

    Societatea a fost înfiinţată în 1921 şi timp de mai multe decenii a fost unul dintre principalii furnizori de utilaje agricole pentru piaţa românească.

    După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Me-canica Ceahlău se află în portofoliul SIF Moldova, fiind listată la Bursa de Valori Bucureşti. La finalul anului trecut, compania avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, la care se adaugă, începând cu luna februarie 2015, modelele de echipamente distribuite sub marca Steyr, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an, iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    CITIŢI POVESTEA COMPLETĂ a Laurei Şerban, inclusă în 200 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS – EDIŢIA 2015

  • Doru Calangea, GIRA: “Cumpărătorii români nu sunt educaţi să aloce mulţi bani pentru tehnologie într-o casă”

    “Sistemul acesta pe care îl comercializăm noi a apărut pe piaţă în 1991, iar dezvoltarea lui a început încă din 1987. Telefonul cu touchscreen a apărut pe piaţă în 2007. Chiar dacă atunci nu exista aplicaţie pentru telefon, puteai să controlezi sistemul de pe calculator, lucru care încă se face în cazul clădirilor mai mari, precum clădirile de birouri. Tehnologia nu este chiar atât de nouă”, spune Calangea. El subliniază faptul că pe piaţa din România se comercializează aceleaşi soluţii la care au acces şi cei din ţările cu un nivel de trai mult mai ridicat. “Între România şi străinătate nu există absolut nicio diferenţă, sunt aceleaşi produse disponibile. Compania pe care o reprezentăm vinde în România aceeaşi gamă de produse pe care le vinde şi în Germania, Austria, Suedia sau Rusia. O diferenţă pe care aş remarca-o între ţarile est-europene şi cele din vest este că acolo, de obicei, proiectele sunt de mai mici dimensiuni. Lumea nu-şi mai face sisteme electrice convenţionale, preferă case cu o oarecare inteligenţă, plecând de la centralizarea comenzilor şi iluminat sau încălzire. În România nu e aşa, pentru că este alt nivel de trai al populaţiei şi alt nivel al veniturilor. Însă la noi sunt mult mai multe case spectaculoase.”

    Prin “case spectaculoase”, Doru Calangea se referă la faptul că oamenii de rând preferă, de multe ori, să investească banii în alte direcţii, iar automatizarea caselor poate fi deseori regăsită la construcţii rezidenţiale de foarte mari dimensiuni. “Proiectele mai spectaculoase sunt în estul Europei, pentru că aici lumea se dă în stambă mai mult, în Rusia, Ucraina, chiar şi în România. În vest sunt mult mai multe proiecte normale, în apartamente de două, trei, chiar patru camere. La noi sunt automatizate locuinţe de două, trei mii de metri pătraţi. Asta ar fi marea diferenţă între est şi vest. Pretenţiile celor din această zonă sunt de multe ori şi mai mari decât ale celor din vest, astfel că un proiect este mult mai complex.”

    Calangea explică cum acest lucru se datorează şi educaţiei, sau mai precis lipsei acesteia, în domeniul eficientiazării energetice. “În Norvegia, spre exemplu, o companie poate avea şi 200 de proiecte de automatizare pe an, adică un proiect pe zi. Acolo, oricine şi-a luat o garsonieră sau un apartament instalează măcar un sistem pentru iluminat sau controlul temperaturii. La noi trebuie să fie măcar o casă.”

    De aceeaşi părere este şi Costin Andriţoiu, evaluator imobiliar, care spune că sub 1% din locuinţele pe care le-a vizitat aveau implementate sisteme inteligente. Andriţoiu spune că numărul apartamentelor automatizate este extrem de mic, soluţiile fiind de cele mai multe ori folosite în casele construite în regie proprie sau în cazul celor cumpărate “la roşu”. “În general, sistemele de automatizare apar la proprietăţi ce depăşesc, ca valoare, 200.000 de euro. Se găsesc la proprietăţi premium, dar contează foarte mult şi zona. Vorbim de costuri care pot ajunge la 5-7% din valoarea construcţiei, sume pe care nu oricine şi le permite. Chiar dacă vorbim de procente şi nu de sume fixe, contează dacă sunt 5% din 200.000 de euro, în cazul unei proprietăţi premium în nordul Bucureştiului, sau 5% din valoarea unei case de 70.000 de euro din sudul Capitalei. Limitările de buget sunt diferite”, spune el.

    “Cumpărătorii români nu sunt educaţi să aloce mulţi bani pentru tehnologie într-o casă”, mai remarcă Costin Andriţoiu. “În locuinţe cu o valoare cuprinsă între 50.000 şi 100.000 de euro, procentul de automatizare este de 0,5, poate 1%. Dezvoltatorii imobiliari implementează rar astfel de soluţii, dar oferă asistenţă celor care vor să beneficieze de ele. În orice caz, părerea mea este că soluţiile devin practice în cazul în care vorbim de case, nu de apartamente.”

    În ceea ce priveşte clădirile de birouri, acestea au deja o anumită automatizare, prin care pot controla temperatura sau consumul electric. La o clădire de mari dimensiuni se justifică investiţia în automatizare, deoarece controlul separat al fiecărei camere reprezintă o operaţiune dificilă şi anevoioasă.

    Soluţia de automatizare dezvoltată de GIRA este descentralizată, în sensul în care fiecare componentă a sistemului are inteligenţa ei. În ipoteza în care apare o defecţiune a unui segment, sistemul funcţionează în continuare. “Aceste butoane transmit practic nişte telegrame unităţii centrale, iar funcţia respectivului buton poate fi schimbată oricând. Dacă vreau să acţioneze jaluzele, îi dau această funcţie; dacă vreau să controleze corpul de iluminat, îl reprogramez. Sistemul oferă astfel o mare flexibilitate”, explică Doru Calangea.  “În sistemul convenţional, eu am tras fir de la corpul de iluminat la întrerupător, iar butonul nu ştie să facă altceva. Nu pot să aprind lumina din cealaltă cameră sau jaluzelele, pentru că firul merge doar de la punctul X la punctul Y. Aici schimb funcţia butonului şi poate acţiona orice aparat legat la sistem.”

    Automatizarea propriu-zisă a casei, spune Calangea, este un proces care nu necesită condiţii speciale. “Diferenţa de proiectare între sistemul nostru de automatizare şi unul convenţional se rezumă doar la partea de cablare, pentru că cea de alimentare este aceeaşi. Consumatorii şi alimentarea acestora rămân neschimbate, doar comanda diferă.”

  • Academia Română sărbătoreşte, vineri, 149 de ani de la înfiinţare, printr-un eveniment omagial

    Preşedintele Academiei Române, Ionel-Valentin Vlad, va prezenta o informare retrospectivă asupra activităţii instituţiei de-a lungul unui secol şi jumătate de istorie, precum şi asupra principalelor coordonate strategice de viitor, în acord cu misiunea sa fundamentală de supremă instituţie de cultură şi ştiinţă a României.

    “Înfiinţată pentru cultivarea limbii române, pentru studierea istoriei naţionale, a ştiinţelor şi artelor, Academia Română a promovat continuu cultura naţională în înţelesul ei cel mai larg. Într-o lume care tinde să se globalizeze, o academie naţională europeană, aşa cum este Academia Română, are astăzi o misiune urgentă şi de mare responsabilitate: să medieze corect între tendinţa integrării, mondializării şi identitatea naţională. Rolul ei predominant este fără îndoială acela de a apăra identitatea culturală a ţării, adică valorile ei spirituale profunde, irepetabile, ţinând cont şi de tendinţele actuale ale dezvoltării umanităţii”, a declarat Ionel-Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române.

    Reprezentanţii Preşedinţiei şi Guvernului României vor da citire mesajelor oficiale de felicitare transmise de Klaus Werner Iohannis, preşedintele României, şi Victor Ponta, premierul României.

    Sesiunea omagială este onorată de patriarhul Daniel, membru de onoare al Academiei Române, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii, şi academicianul Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care vor rosti cuvinte de salut.

    Adunarea Generală va fi urmată de vernisajul expoziţiei “Regina Elisabeta, Regina Maria, Ana Brâncoveanu de Noailles şi Elena Văcărescu – Primele femei primite în Academia Română”, care va avea loc la ora 12.30, în sala Theodor Pallady a Bibliotecii Academiei Române.

    Expoziţia va fi prezentată de academicianul Răzvan Theodorescu, preşedintele Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual a Academiei Române.

    Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate, din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii. În prezent, Academia Română îndeplineşte trei roluri majore: este for de consacrare, este un pilon important al cercetării din România şi este un participant activ în viaţa societăţii.

    În prezent, Academia are 77 membri titulari, 80 membri corespondenţi (total 157), 86 membri de onoare din străinătate şi 31 membri de onoare din ţară (total 117).

  • Colecţia de obiecte care a aparţinut actriţei Lauren Bacall, vândută la licitaţie cu 3,6 milioane de dolari

    O gravură colorată manual, reprezentând un pelican american alb, realizată de John James Audubon, a fost vândută cu 173.000 de dolari, depăşind de trei ori estimările specialiştilor, au anunţat reprezentanţii casei Bonhams, organizatoarea licitaţiei, informează bbc.com.

    O tablă pentru jocuri de societate, făcută din granit şi provenind din reşedinţa din Los Angeles în care Lauren Bacall a locuit alături de Humphrey Bogart, a fost vândută cu 26.250 de dolari.

    Un colier Tiffany, un serviciu de ceai japonez confecţionat din bronz şi mai multe sculpturi realizate de Henry Moore s-au aflat printre obiectele vândute la această licitaţie, organizată marţi şi miercuri la New York.

    Încasările obţinute vor reveni celor trei copii ai vedetei americane: Stephen şi Leslie, cei doi copii pe care Lauren Bacall i-a avut cu Humphrey Bogart, şi Sam, fiul pe care l-a avut cu al doilea soţ al ei, Jason Robards.

    Actriţa americană, care a murit pe 12 august 2014, la vârsta de 89 de ani, în urma unui accident cardiovascular, a cerut prin intermediul testamentului ei ca întreaga sa avere, care se ridică la 26,6 milioane de dolari, să fie împărţită în mod egal celor trei copii ai săi.

    Totodată, vedeta a lăsat scris în testamentul său ca Sophie, căţeluşa pe care a iubit-o foarte mult, dar şi menajera sa, Isla Hernandez, să primească anumite sume de bani.

    De asemenea, apartamentul newyorkez în care actriţa a murit, aflat în clădirea Dakota, în faţa căreia John Lennon a fost împuşcat mortal, a fost scos la rândul său la vânzare, contra sumei de 26 milioane de dolari.

    Lauren Bacall, devenită o veritabilă legendă a “Epocii de Aur” de la Hollywood, a făcut parte dintr-o extinsă familie evreiască, fiind de origine română pe linie maternă, dar şi verişoară a lui Shimon Peres, care a devenit cel de-al nouălea preşedinte al Israelului.

    Lauren Bacall a fermecat cinematograful hollywoodian, în cei peste 60 de ani de carieră, prin vocea profundă şi ochii săi albaştri.

    Lauren Bacall a devenit celebră cu rolul din filmul “To Have and Have Not” al lui Howard Hawks, la vârsta de 19 ani, în 1944, alături de Humphrey Bogart, cu care a format un cuplu legendar. A fost soţia lui Bogart timp de 12 ani, până la decesul actorului, în 1957.

  • The Prodigy va concerta la Festivalul Electric Castle de la Bonţida

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, joi, de organizatorii Electric Castle, la a treia ediţie a festivalului s-a confirmat prezenţa, pe scena principală, a legendarei trupe The Prodigy.

    “Consideraţi părinţii rave-ului, cariera lor de peste 25 de ani s-a bazat doar pe «muzică fără compromisuri», trupa sfidând încă de la început orice regulă, schimbând percepţii şi reuşind să intre definitiv în istoria muzicii moderne. Orice festival din lume îi doreşte pe cei de la The Prodigy ca headliner, de aceea negocierile cu trupa au durat câteva luni”, se arată în comunicat.

    Concertul pe care The Prodigy îl va susţine la Bonţida este inclus în turneul european al trupei.

    Organizatorii Festivalului Electric Castle au adăugat că trupa The Prodigy va evolua în formula Liam Howlett (fondatorul trupei), Keith Flint şi Maxim, celor trei alăturându-se în show-urile live, cum va fi şi cel de la Bonţida, şi alţi muzicieni.

    “Fanii şi criticii consideră că «The Day is My Enemy», cel mai recent album, lansat oficial în urmă cu trei zile, după şase ani de aşteptare, este unul dintre cele mai bune albume din întreaga lor carieră, iar Liam Howlett declara în urmă cu puţin timp că prin acest album doresc să zguduie industria muzicală actuală deoarece aceasta este «plană şi fără personalitate». În jurul acestui nou album va fi construit şi show-ul pe care The Prodigy îl va susţine la Electric Castle 2015”, se menţionează în comunicat.

    Totodată, a fost confirmată prezenţa la festival a unor artişti precum A.Skills & Krafty Kuts, Eskmo, Woralks, Sattelite, Tesco Disco şi Silent Strike.

    De asemenea, începând de joi, biletele la festival pot fi achiziţionate de pe electriccastle.ro, din reţeaua Eventim sau de pe eventim.ro, la preţul de 289 de lei.

    Festivalul Electric Castle va avea loc, între 25 şi 28 iunie, la Castelul Banffy din comuna Bonţida, judeţul Cluj.