BusinessMagazin

Author: adison

  • Constantin: Consiliile judeţene au primit peste 380.000 de cereri de atestate de producători

    Legea 145/2014 se referă la stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol şi a intrat în vigoare la 1 mai.

    “Legea se aplică producătorilor care produc şi care vor să comercializeze produsele pe care le obţin. După aplicarea acestei legi, consumatorii vor cunoaşte mult mai multe lucruri despre produsele pe care le cumpără din piaţă, despre calitatea acelor produse şi a locului de provenienţă a acestora. Toţi producătorii vor primi în termen de cinci zile de când au făcut solicitarea actele pentru activitatea pe care o desfăşoară. La nivel naţional sunt solicitate de consiliile judeţene 380.000 de atestate de producători şi au fost solicitate peste 300.000 de carnete de comercializare. Momentan nu avem o situaţie centralizată a numărului de atestate care au ajuns la producători. E posibil să fie cazuri izolate prin care aceste atestate să nu fi ajuns deja la producători, dar nu va exista nicio derogare de la lege”, a spus Constantin.

    Ministrul a afirmat că atestatul de producător, care înlocuieşte certificatul de producător, are o valabilitate de un an, în timp ce un carnet nou de comercializare va fi emis doar după ce precedentul va fi completat în întregime.

    “În ultimele şase luni, autorităţile statului, Ministerul Agriculturii, consiliile judeţene, primăriile s-au pregătit pentru intrarea în vigoare a noului atestat de producător, care înlocuieşte certificatul de producător, dar şi noul document care se referă la carnetul de comercializare. Atestatul de producător este eliberat de primărie şi avizat şi de asociaţia de profil, dacă ea există pe raza localităţii respective. În cazul în care ea nu există, direcţia agricolă avizează suprafeţele şi datele care sunt înscrise în atestatul de producător”, a adăugat Constantin.

    Daniel Constantin susţine că scopul acestei legi este de a proteja producătorii agricoli şi nu de a-i sancţiona.

    “Sancţiunile, din punctul meu de vedere, merg către cei care comercializează în mod ilegal. Intermediarii se vor orienta către o formă comercială, dovada fiind că au la dispoziţie în continuare 60% din piaţă. De la 1 mai, toţi producătorii trebuie să aibă un atestat de producător. De asemenea, carnetul de comercializare oferă informaţii suplimentare vizavi de produsele care se comercializează, dar oferă şi protecţia necesară producătorului agricol şi produselor care se comercializează”, a subliniat Constantin.

    Potrivit Legii 145/2014, producătorii agricoli vor beneficia de 40% din spaţiile de vânzare din pieţe.

    “Producătorul care doreşte să comercializeze direct în pieţele de desfacere, va avea acces la minimul 40% din spaţiile din pieţe. Am informat Administraţia Pieţelor vizavi de obligativitatea de a se acorda minimum 40% către cei care au atestat şi carnet de comercializare. Dacă producătorul vrea să comercializeze singur marfa la viaţă poate să o facă dacă pe acel carnet de comercializare completează de fiecare dată cantitatea care se comercializează, produsul respectiv şi locul unde merge cu marfa”, a explicat Constantin.

    În cazul în care un producător va decide să nu vândă direct produsele în pieţe, acesta are posibilitatea să cedeze marfa către un intermediar, care va fi obligat să emită bon fiscal către cumpărătorul final.

    “Dacă acel producător decide să vândă marfa respectivă şi să nu o comercializeze, trebuie să elibereze către cea care a vândut-o, persoană fizică autorizată, societate comercială, o filă din carnetul de comercializare pe care îl are la dispoziţie. Cu acea filă, comerciantul merge la piaţă şi trebuie să emită bon fiscal, să aibă casă de marcat. Producătorul agricol vinde fără bon fiscal, iar ceilalţi comercianţi trebuie să vândă un bon fiscal. Forma de organizare depinde de cel care comercializează. În piaţă va fi favorizat producătorul şi este foarte posibil să vedem două preţuri pentru acelaşi produs, unul cu TVA de 9% şi unul fără”, a mai spus Constantin.

    Daniel Constantin a precizat că prin noua lege producătorii agricoli nu vor fi impozitaţi de două ori pentru munca depusă.

    “Nu va exista o dublă impozitare prin această lege. Nu ne interesează cantitatea vândută de un producător, se plăteşte impozit pe norma de venit. De exemplu, ne interesează foarte clar ca un cioban care are 20 de oi, să vândă marfa de la 20 de oi, iar un cioban cu cinci oi să nu poate vinde marfa ca şi cum ar avea 200 de oi, el fiind de fapt un comerciant intermediar”, a conchis Constantin.

  • GDF Suez va primi de la statul român o despăgubire de aproape 300 de milioane de lei

    “Prin senţinţa civilă 1173/24.04.2015, pronunţată în dosarul 3874/2/2011, Curtea de Apel Bucureşti a dispus următoarele: Respinge capetele de cerere privind obligarea ANRE la publicarea valorii actualizate a sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor de achiziţie a gazelor naturale şi obligarea ANRE la emiterea unui ordin pentru aprobarea preţurilor finale reglementate aplicabile de către G.S.E.R., pentru furnizarea reglementată de gaz natural, ca fiind rămase fără obiect. Admite în parte acţiunea. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 291.39 mil. lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat acesteia până la data de 31.12.2010”, a anunţat ANRE.

    Sentinţa nu a fost încă redactată, astfel că ANRE nu cunoaşte considerentele pentru care instanţa de judecată, deşi a respins capetele principale de cerere ca fiind rămase fără obiect, a decis plata despăgubirilor, potrivit comunicatului.

    ANRE consideră că, prin Ordinele 31/2012 şi 22/2014 de aprobare a preţurilor reglementate prin care au fost majorate preţurile finale reglementate, GDF Suez şi-a recuperat costurile realizate şi neacoperite prin preţurile practicate şi la care se referă instanţa de judecată.

  • CE adoptă reguli noi pentru a ajuta ţările, inclusiv România, cu absorbţie redusă a fondurilor UE

    CE a adoptat, luni, o versiune revizuită a orientărilor de finalizare pentru programele de politică regională din perioada 2007-2013, un document ce explică în detaliu paşii de urmat de către statele membre şi de către Comisie, în vederea finalizării programelor de politică de coeziune 2007-2013.

    Fondurile pentru această perioadă pot fi utilizate până la finalul anului 2015.

    “Prin intermediul grupului de lucru pe care l-am iniţiat imediat ce am devenit comisar pentru Politică regională, am conlucrat îndeaproape cu Bulgaria, Croaţia, Cehia, Italia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria pentru a le sprijini în utilizarea la maximum a fondurilor europene încă disponibile, aferente perioadei 2007-2013, în limitele reglementărilor aplicabile care cer ca aceste fonduri să fie cheltuite în cadrul unor proiecte până la sfârşitul anului 2015. După reuniunea Consiliului European din decembrie 2014, ne-am angajat să găsim soluţii care să asigure o utilizare rapidă şi cât mai eficientă a fondurilor alocate în perioada de programare 2007-2013, pentru a sprijini statele membre relevante să realizeze proiecte pe termen lung în următorii ani, folosind flexibilitatea regulilor existente”, a declarat, luni, comisarul Corina Creţu, citată într-un comunicat.

    “Până în luna martie 2017, statele membre vor trebui să depună un raport final în care să se menţioneze care au fost proiectele, să fie trecute în revistă cheltuielile şi să includă o declaraţie de finalizare ce atestă legalitatea şi conformitatea acestora din urmă. Revizuirea aliniază orientările de finalizare cu modificările de reglementare realizate de Consiliu şi de Parlamentul European la sfârşitul anului 2013. Ea simplifică o serie de proceduri de finalizare în ce priveşte instrumentele de inginerie financiară şi în termeni de «etapizare» («phasing») – procesul de iniţiere a unui proiect într-o anumită perioadă de programare şi de finalizare a lui în cea următoare”, a explicat Corina Creţu.

    Printre noutăţile din orientările de finalizare se află o componentă de “10% flexibilitate”, care va permite cheltuieli cu 10% mai mari într-un program pentru o anumită prioritate, dacă ele sunt compensate cu o reducere echivalentă a celor pentru o altă prioritate din cadrul aceluiaşi program.

    Revizuirea clarifică faptul că instrumentele de inginerie financiară vor putea continua să investească în economia reală şi în anul 2016.

    Totodată, procedurile ce gestionează modul în care proiectele pot fi etapizate pentru a continua din perioada de programare 2007-2013 în cea 2014-2020 au fost simplificate şi raţionalizate.

    “Pot fi obţinute rezultate deosebite prin intermediul reglementărilor existente şi cu ajutorul grupului de lucru. Acesta din urmă furnizează soluţii specifice de ţară şi pe termen scurt pentru a sprijini statele membre să accelereze absorbţia fondurilor europene. Nu vom lăsa pe nimeni în urmă”, a afirmat Corina Creţu, adăugând că se observă deja progrese în implementarea programelor 2007-2013.

    România se numără printre cele opt state membre cu o absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune mai mică de 60%. Potrivit cifrelor publicate pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, rata de absorbţie curentă este de 53,12%.

  • STUDIU: Călătoriile spre Marte, în pericol: Creierele astronauţilor, afectate de radiaţiile cosmice

    Aceste concluzii au fost formulate în urma unor experimente care au fost realizate pe şoareci, precizează site-ul 20minutes.fr.

    “Nu este o veste bună pentru astronauţii care vor efectua o călătorie de doi sau trei ani, dus-întors, pe Marte”, a declarat Charles Limoli, cercetător la Universitatea California din oraşul Irvine, principalul autor al acestui studiu ce a fost publicat vineri în revista americană Science Advances.

    “Scăderea capacităţii de lucru, deficitul de memorie şi pierderea cunoştinţei, ca şi dificultăţi de concentrare, care apar în timpul zborurilor îndelungate în spaţiu, vor afecta activităţile esenţiale ale acestor misiuni spaţiale”, a explicat cercetătorul american.

    “Aceste radiaţii cosmice ar putea altera capacităţile cognitive ale astronauţilor pentru întreaga lor viaţă”, a adăugat el.

    Pentru acest experiment, cercetătorii americani au supus mai mulţi şoareci de laborator unui flux de radiaţii cu particule cu sarcină electrică, în Laboratorul Naţional Brookhaven din statul New York. Ei au constatat că aceste radiaţii au determinat apariţia unor inflamaţii în creierele animalelor, care au perturbat transmiterea semnalelor nervoase. Scanările ulterioare au arătat faptul că reţeaua de comunicare din creier a fost alterată prin reducerea structurilor neuronale.

    Alterarea sinapselor, în combinaţie cu alte modificări structurale, au interferat cu capacitatea celulelor nervoase de a transmite în mod eficient semnalele electrochimice.

    Aceste fenomene au corespuns cu o scădere a performanţelor în diverse teste de evaluare a capacităţii de învăţare şi memorare.

    Deşi un astfel de deficit cognitiv nu s-ar manifesta înainte de câteva luni, durata misiunilor către Marte ar fi suficientă pentru ca astfel de simptome să apară, precizează profesorul Limoli.

    Dar, spune acelaşi cercetător, astronauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), care participă la misiuni de şase luni pe orbită, nu vor fi expuşi la o intensitate atât de mare a radiaţiilor cosmice, deoarece sunt protejaţi de magnetosfera terestră. ISS se află pe o orbită terestră la o altitudine cuprinsă între 350 şi 400 kilometri.

    Particulele care formează radiaţiile cosmice sunt “relicve” ale unor foste supernove, explozii uriaşe care marchează moartea unor stele străvechi.

    Experimentele realizate de echipa coordonată de profesorul Limoli fac parte din programul de cercetări ştiinţifice iniţiate de NASA cu scopul de a studia efectele pe care le au misiunile spaţiale îndelungate asupra oamenilor, cu scopul de a putea să pregătească viitoarele misiuni cu echipaj uman spre Marte. Una dintre posibilele soluţii vizează construirea unor vehicule spaţiale care să conţină zone de protecţie sporită contra radiaţiilor cosmice, mai ales în locurile destinate odihnei astronauţilor.

  • Tensiuni în creştere cu Rusia: Nave militare NATO fac ample exerciţii antisubmarin în Marea Nordului

    Douăsprezece nave militare, din 11 ţări, participă la exerciţiul “Dynamic Mongoose”, care va consta în manevre de apărare antisubmarin într-una dintre cele mai ostile mări – unde sunt canioane acvatice şi curenţi puternici.

    Tensiunile dintre Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia s-au accentuat pe fondul crizei din Ucraina, iar ţările baltice se tem că vor deveni ţintele Moscovei.

    Finlanda a depistat un submarin neidentificat în largul coastelor sale săptămâna trecută, în timp ce Letonia detectase luna trecută un submersibil rus în apropierea apelor sale teritoriale.

    “Rusia are dreptul să utilizeze mările aşa cum îl avem şi noi”, a declarat amiralul american Brad Williamson, comandantul exerciţiului NATO. “Însă incidentele la care am asistat recent nu sunt în conformitate cu reglementările internaţionale şi au stârnit preocupări. Exerciţiul actual nu este o ripostă, dar are o anumită relevanţă”, a spus Williamson, aflat la bordul navei militare USS Vicksburg, care coordonează manevrele militare.

    Ţările nord-europene au criticat dur Rusia luna trecută, catalogând-o drept o mare ameninţare la adresa securităţii regionale.

     

  • Andy Murray a câştigat turneul de la Munchen, primul pe zgură din cariera sa

    Ultimul act al competiţiei de 250 de puncte s-a disputat pe parcursul a două zile. Duminică, meciul a fost întrerupt la scorul de 3-2 pentru Kohlschreiber, din cauza ploii. Partida a fost reluată luni şi a durat în total trei ore şi cinci minute.

    În vârstă de 27 de ani, Murray a ajuns la 32 de turnee câştigate în carieră, printre care se numără două de Grand Slam, Wimbledon, în 2013, şi US Open, în 2012. El a mai disputat încă 16 finale.

    Pentru succesul de la Munchen, britanicul, aflat la prima finală pe zgură totodată, a primit un cec în valoare de 80.000 de euro.

  • Pink Martini revine la Bucureşti, pe 4 octombrie, împreună cu solista China Forbes. Care sunt preţurile biletelor – VIDEO

    Acordurile jazz, pop, muzică clasică şi latino vor răsuna la Bucureşti într-un concert specific Pink Martini. Trupa revine în acest an în România alături de solista China Forbes, nici ea străină de aceste meleaguri, potrivit unui comunicat remis luni agenţiei MEDIAFAX de Events.

    Sala Palatului va răsuna pe melodii deja consacrate, dar şi pe piesele celui mai recent album, “Dream a little dream”. Albumul de studio cu numărul opt, apărut în 2014, este prima lansare internaţională a Sofiei, Melaniei, Armandei şi August von Trapp, adevăraţii strănepoţi ai căpitanului şi ai Mariei von Trapp din celebrul musical “The Sound of Music” din 1965. De doi ani, atraşi de Thomas Lauderdale în Oregon, cei patru fraţi au fost invitaţii speciali ai Pink Martini. Colaborarea a creat unele dintre cele mai frumoase armonii dintre ei şi aranjamentele fantastice ale pianistului Thomas Lauderdale.

    “Până când nu te iubeam”, melodie românească cântată în original de Maria Tănase, face acum parte din lista pieselor reinterpretate de Pink Martini în stilul caracteristic trupei. Aceasta a fost lansată în 2013 în limba română, pentru a omagia centenarul naşterii Mariei Tănase, iar versurile au fost cântate de Storm Large, solista ce îi acompania pe cei de la Pink Martini în acel moment. În loc de un simplu salut de revedere, cuvintele rostite pe scenă au fost: “Sper că vom reveni în Bucureşti şi că, atunci când o vom face, Roşia Montană să fie la fel de frumoasă şi verde!”.

    Trupa Pink Martini a fost înfiinţată în 1994, în oraşul Oregon, Portland, oraşul natal al lui Thomas Lauderdale, liderul trupei. În acea perioadă, acesta era activ în lumea politică, iar participările sale la diferite evenimente caritabile l-au convins că poate fonda o mică orchestră alături de care să combată zgomotul şi suntele mediocre pe care unii le puneau sub titulatura muzicii. Odată cu înfiinţarea trupei care explorează fiecare sunet al lumii şi care îmbină stilurile musicale cu măiestrie, Thomas Lauderdale s-a retras din viaţa politică şi s-a concentrat pe acest proiect.

    Biletele pentru concertul de la Bucureşti vor fi puse în vânzare luni şi vor putea fi cumpărate până pe 17 mai inclusiv, “în presale”, cu excepţia categoriei VIP, la 108 lei, 130 de lei, 171 de lei şi 198 de lei, în funcţie de categorie. Începând cu 18 mai, tichetele costă 120 de lei, 145 de lei, 190 de lei, 220 de lei şi 250 de lei pentru categoria VIP.

    Copiii cu vârsta de până în 3 ani vor avea acces gratuit.

    Biletele pot fi cumpărate de pe www.eventim.ro şi din reţeaua Eventim (magazinele Germanos, Vodafone, Orange, Domo, librăriile Humanitas, librăriile Cărtureşti, hipermarketurile Carrefour şi benzinăriile OMV).

    Trupa Pink Martini a concertat de mai multe ori în România în ultimii ani, cel mai recent în octombrie 2013.

  • Constantin discută cu producători şi retaileri despre preţuri. Miercuri va prezenta un raport în Guvern

    Constantin a fost prezent, joi, într-un magazin Kaufland din Bucureşti pentru a verifica preţurile, înaintea reducerii TVA la produsele alimentare.

    Presa a relatat că mari lanţuri de magazine ar fi majorat preţurile la diferite alimente cu până la 30%, în ultimele două săptămâni, înainte de reducerea TVA la nouă la sută la produsele alimentare, programată începând cu luna iunie.

    “Am fost în control. Mai mult decât atât, mâine vom avea o discuţie cu instituţiile statutului implicate în acest proces de monitorizare, ANPC, Consiliul Concurenţei, Direcţia de Inspecţie a Ministerului Agriculturii, ANSV, Institutul Naţional de Statitistică, astfel încât să evaluăm cum evoluează preţurile nu de acum, ci în perioada martie – iunie. Mâine la discuţia pe care o vom avea şi la care se vor alătura producătorii, procesatorii dar şi comercianţii vom căuta soluţii astfel încât miercuri să prezentăm în Guvern un raport complet vizavi de evoluţie şi de ce trebuie făcut de acum înainte, astfel încât măsura care noi credem că va relansa consumul să se simtă şi la consumatorul final”, a spus Constantin, într-o conferinţă de presă susţinută luni, la sediul ministerului.

    Întrebat în baza cărei legi a efectuat controlul de la Kaufland, Constantin a răspuns: “Nu am făcut un control, îmi cer scuze dacă am zis control. Am avut o discuţie cu reprezentanţii hipermarketului şi vom face în continuare aceste discuţii, pentru că e absolut nevoie. Toţi vor să transmită un mesaj foarte clar, că nu vor creşte preţurile. Trebuie să ne asigurăm că acest lucru se întâmplă, iar aceste procese de transparenţă sunt benefice atât pentru noi, cât şi pentru comercianţi. Am fost invitat de Kaufland, primul mare lanţ de magazine care m-a chemat la astfel de discuţii”.

  • Cora pleacă la 1 iunie din mall-ul Galleria Arad

    Potrivit unui comunicat transmis luni, de GTC România, proprietarul mall-ului Galleria Arad, Cora a notificat că ar urma să-şi mai desfăşoare activitatea în acest centru comercial doar în luna mai, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Notificarea a fost făcută de către România Hypermarche, proprietarul lanţului de hipermarketuri Cora, iar în informare se arată că activitatea Cora în Galleria Arad ar urma să înceteze la 1 iunie.

    ”Am primit notificarea Cora şi în acest moment explorăm toate opţiunile legale existente, contractul de închiriere fiind semnat pe o perioadă de 10 ani. În acelaşi timp, suntem în diferite discuţii cu alţi operatori de hipermaketuri precum şi cu alţi retailer de calibru şi o eventuală plecare a Cora nu este sinonimă cu stoparea activităţii Galleria Arad, existând întotdeauna alte opţiuni”, afirmă, în comunicat, Danny Bercovich, CEO GTC România.

    Surse locale din cadrul Galleria au declarat corespondentului MEDIAFAX că se poartă discuţii privind acordarea unor despăgubiri către GTC, avându-se în vedere că se renunţă la închirierea spaţiului înainte de data prevăzută în contract.

    GTC România a investit în 2014 peste 1,5 milioane de euro în Galleria Arad, inaugurând RoboLand, cel mai mare parc de distracţii dintr-un centru comercial la nivel regional, şi organizând sute de evenimente şi campanii destinate comunităţii locale, de la o expoziţie de dinozauri în parteneriat cu National Geographic la diferite workshop-uri, târguri şi concursuri.

    Gradul de ocupare al celor două centre comerciale Galleria pe care GTC România le deţine pe plan local, în Arad şi Piatra Neamţ, s-a menţinut anul trecut la 88%, veniturile din operare înregistrând o creştere de aproximativ 9% faţă de anul anterior, în timp ce rezultatul net a fost de 0,4 milioane de euro, comparativ cu o pierdere de un milion de euro în 2013.

    GTC România a fost înfiinţată în 1999 şi face parte din GTC Group, companie cu o experienţă de peste 18 ani în dezvoltarea de proiecte imobiliare în zece ţări din Europa Centrala şi de Est: Polonia, România, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria, Slovacia, Republica Cehă, Rusia şi Ucraina.

    GTC România este unul din cei mai mari dezvoltatori imobiliari de pe plan local, având un portofoliu format din proiectul de birouri City Gate din Bucureşti, ansamblul rezidenţial Rose Garden, amplasat în Bucureşti, şi două centre comerciale sub brandul Galleria – în Arad şi Piatra Neamţ.

    GTC Group a fost înfiinţată în 1994 în Polonia şi este o companie publică, listată la bursa din Varşovia, care are un portofoliu de proiecte finalizate evaluat la aproximativ un miliard de euro.

  • Şefii marilor bănci din Grecia cer un acord rapid al guvernului cu creditorii

    Directorul general al National Bank of Greece, Leonidas Frangiadakis, şeful Alpha Bank, Dimitrios Mantzounis, al Piraeus Bank, Anthimos Thomopoulos, şi cel al Eurobank, Fokion Karavias, au subliniat necesitatea acestui acord rapid, care să asigure viitorul Greciei în zona euro şi să creeze condiţiile pentru dezvoltare durabilă.

    “Factorul timp este extrem de important şi ar fi ruşinos ca Grecia să nu profite de condiţiile economice favorabile create de politica de relaxare monetară a Băncii Centrale Europene (BCE) şi de scăderea puternică a preţurilor petrolului”, a spus Frangiadakis.

    Mantzounis a arătat că eliminarea incertitudinilor este esenţială, nu doar pentru sectorul creditării ci în general pentru economia elenă.

    Pentru Thomopoulos, cheia redresării economice stă în întreruperea ciclului subfinanţării şi retragerii investiţiilor.

    “Ţara suportă presiuni prelungite asupra creditării şi incertitudini care afectează economia. Situaţia nu poate continua. Timpul este un parametru decisiv. Necesitatea unui acord realist cu partenerii instituţionali este imediată, iar acordul trebuie adoptat de majoritatea partidelor politice, aşa cum s-a întâmplat în Portugalia, Irlanda şi Cipru”, a adăugat Karavias.

    Efectele incertitudinilor prelungite devin deja vizibile în economie. În ultimul trimestru din 2014 economia Greciei s-a contractat cu 1,3%, comparativ cu o creştere de 1,5% în trimestrul al treilea, potrivit datelor Fundaţiei pentru Cercetări Economice şi Industriale.

    Pentru primul trimestru, analiştii estimează că economia elenă a stagnat.

    Ieşirile de capital din Grecia au continuat în luna aprilie, tendinţă care a afectat nu doar depozitele bancare ci şi plasamentele investitorilor străini în acţiuni şi obligaţiuni.

    În cazul depozitelor bancare, pierderile înregistrate de la începutul anului se ridică la circa 30 de miliarde de euro. Mai mulţi investitori străini s-au retras de pe piaţa de capital, ieşirile fiind evaluate la 500 de milioane de euro. Numai în luna martie retragerile investitorilor în acţiuni au fost echivalente cu 169,31 milioane de euro, după 162,17 milioane de euro în februarie.