Author: adison

  • Finanţele ar putea lansa în iunie obligaţiuni pentru populaţie, pentru prima dată din 2005

    Şeful Trezoreriei, Ştefan Nanu, a declarat marţi, la BVB, că Finanţele încearcă să lanseze emisiunea în prima jumătate a anului şi să găsească un moment de piaţă favorabil.

    Titlurile vor fi promovate printr-un program de marketing care va include prezentări în oraşele mari, la Ministerul Finanţelor şi Bursă.

    Emisiunea va fi intermediată de un consorţiu de bănci format din BCR, BRD şi Raiffeisen.

    Băncile au fost selectate printre altele în funcţie de reţeaua de distribuţie şi puterea de vânzare, potrivit lui Nanu.

    Un titlu de stat va costa 1.000 de lei. Bondurile vor avea o valoare de cel puţin 100 de milioane de lei, o maturitate de până în trei ani şi dobânda din piaţă, în prezent de circa 2% pe an.

    Finanţele nu au mai emis titluri de stat pentru populaţie din 2005, când utiliza rata inflaţiei ca referinţă pentru randament, la care se adăuga o marjă fixă.

  • Pro TV a primit 13 licenţe TV prin cablu, pentru a putea emite după ce încetează emisia analogică

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, mai multe solicitări ale Pro TV SRL, între care şi una privind modificarea formei juridice a societăţii, din SA şi SRL. Modificarea s-a produs efectiv începând din 26 martie.

    Totodată, CNA a analizat o solicitare a Pro TV SRL de acordare a unor licenţe audiovizuale pentru difuzarea locală prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.) pentru Pro TV din Bucureşti, Alba Iulia, Arad, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Sibiu, Timişoara, Târgu-Mureş.

    Pro TV SRL deţine licenţe audiovizuale pentru difuzarea terestră a serviciilor de programe de televiziune cu aceeaşi denumire, în aceste localităţi.

    Potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de marţi, Pro TV SRL a solicitat Consiliului doar 13 licenţe noi pentru emisia prin cablu, deşi societatea deţine un număr total de 37 de licenţe audiovizuale de televiziune terestră, care sunt în pericol să fie închise pe 17 iunie, când va înceta emisia analogică terestră TV în România.

    Pe de altă parte, Pro TV SRL a solicitat CNA şi modificarea structurii serviciului de programe pentru staţia sa centrală, de la Bucureşti, în sensul creşterii producţiei proprii (de la 47% la 70%), scăderii procentului de filme difuzate (de la 42% la 20%) şi creşterii programelor de divertisment (de la 12% la 33%).

    Prezentă la şedinţa CNA de marţi, Adriana Păpureanu, reprezentanta Pro TV SRL, a spus că modificarea structurii de programe este una obişnuită, fiind prilejuită de modificarea grilei de programe.

    În ceea ce priveşte solicitările privind acordarea a 13 noi licenţe de televiziune prin cablu, Adriana Păpureanu a explicat că Pro TV SRL nu solicită propriu-zis licenţe noi, ci doreşte obţinerea de fapt a unei noi modalităţi de difuzare a semnalului pentru acelaşi conţinut pe care îl transmite în prezent (un tip de semnal diferit), în contextul încetării emisiei analogice terestre TV în România pe 17 iunie.

    “Pe aceste staţii o să aveţi un suport în plus, o licenţă pe cablu, în aşa fel încât, când încetează emisia analogică terestră, să puteţi folosi acest suport”, a spus şi Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA, cel care prezidează şedinţa de marţi a Consiliului.

    Pe de altă parte, Adriana Păpureanu a spus că Pro TV SRL va continua să folosească în aceste staţii, în care solicită licenţe de cablu, şi alte modalităţi de transmisie (de exemplu, transmisia prin satelit, n.r.).

    “Pentru staţiile locale încercăm să păstrăm oamenii pe care-i avem acum în aceste staţii”, a mai spus Păpureanu, precizând, totodată, că în mare parte din cele 13 staţii locale pentru care au fost solicitate licenţe de cablu Pro TV difuzează program local.

    În ceea ce priveşte staţiile locale ale Pro TV care deţin doar licenţe audiovizuale de televiziune terestră, Adriana Păpureanu a spus că societatea pe care o reprezintă aşteaptă să vadă ce se întâmpla cu tranziţia de la emisia analogică la transmisia digitală terestră în România. “Am făcut solicitări acolo unde avem deja corespondenţi locali. Nu am solicitat licenţe pentru licenţele care nu funcţionează în zonă urbană”, a explicat Păpureanu.

    În urma discuţiilor, CNA a decis să aprobe toate solicitările Pro TV SRL cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la acel moment în şedinţă (Florin Gabrea, Lorand Turos, Viorel Buda, Monica Gubernat, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

    La momentul votului nu a participat membrul CNA Gabriel Tufeanu. Acesta a solicitat, fără a avea susţinerea colegilor săi, scoaterea de pe ordinea de zi a mai multor puncte, care vizau solicitări ale unor societăţi, între care şi Pro TV SRL, de acordare a unor licenţe de cablu, în contextul încetării emisiei analogice terestre TV în România pe 17 iunie. Tufeanu şi-a motivat solicitarea prin faptul că nu a avut suficient timp să studieze toate aceste dosare pentru a putea vota în cunoştinţă de cauză.

  • Povestea lui Sam Walton, fondatorul lanţului de magazine Walmart

    Samuel Moore ”Sam„ Walton s-a născut în 1918 în Kingfisher, Oklahoma. În 1923 familia Walton s-a mutat în Or-lando, Florida, unde a locuit timp de cinci ani. Crescând în timpul marii crize de la finalul anilor ’20, Walton a avut diverse slujbe în adolescenţă pentru a se putea întreţine. A fost văcar, distribuitor de ziare sau vânzător de abona-mente, reuşind în acelaşi timp să urmeze cursurile liceului David H. Hickman din Missouri.

    A intrat apoi la Universi-tatea din Missouri, sperând să poată obţine astfel o slujbă mai bine plătită. S-a angajat la JC Penney la doar trei zile de la absolvire şi a rămas timp de un an şi jumătate. În această perioadă, a primit un salariu lunar de 75 de dolari. Odată cu începerea celui de-al doilea război mondial, Sam Walton a fost chemat în armată, obţinând gradul de căpitan.

    La doar 26 de ani, în 1945, Walton a devenit manager al unui magazin de tip supermarket, cumpărat cu un îm-prumut de 20.000 de dolari de la tatăl său. În cadrul acestui magazin, omul de afaceri a dezvoltat mai multe tehnici de vânzare care aveau să fie regăsite, ani mai târziu, în filosofia Walmart.

    După ce a cumpărat o a doua unitate, volumul vânzărilor a ajuns la 225.000 de dolari în mai puţin de trei ani. Acest lucru a atras atenţia unui alt om de afaceri, P.K. Holmes, de la care Walton cumpărase franciza pentru magazinele sale. Holmes a refuzat să prelungească dreptul de utilizare a numelui, obligându-l pe Sam Walton să îi vândă magazinele pentru suma de 50.000 de dolari. Cu banii primiţi, omul de afaceri a deschis un nou magazin în Arkansas în luna mai a anului 1950.

    Primul Walmart s-a deschis 12 ani mai târziu, în iulie 1962. Numit iniţial Wal-mart Discount City Store, acesta a fost primul dintr-o reţea care numără astăzi peste 11.400 de magazine.

    Sam Walton a încurajat vânzarea de produse realizate în America şi a renunţat la o parte din profitul său în acest sens. El a ales de asemenea să dezvolte reţeaua Walmart în oraşe mici, lucru ce era considerat la acea vreme periculos pentru un astfel de business. Pentru a face sistemul profitabil, Walton a creat chiar şi o firmă de distribuţie pentru a se asigura că toate magazinele au stocul complet. Acest lucru a dus la o creştere susţinută, iar în perioada 1977-1985 Walmart şi-a crescut numărul de unităţi de la 190 la peste 800.

    Sam Walton s-a căsătorit cu Helen Robson pe 14 februarie 1943 şi au avut patru copii. Omul de afaceri a susţinut numeroase cauze caritabile, fiind membru activ al bisericii presbitariene din Bentonville. La momentul mor-ţii sale, în 1992, reţeaua Walmart deţinea aproape 2.000 de magazine şi avea 380.000 de angajaţi. Walton a lăsat acţiunile companiei soţiei şi celor patru copii, aceştia ocupând cinci poziţii în topul celor mai bogaţi zece americani până în anul 2005.

    Compania Walmart a generat în anul 2014 venituri de 485 de miliarde dolari. Lanţul numără 11.400 de maga-zine şi are 2,2 milioane de angajaţi.
     

  • Amenzi de aproape 2 milioane de lei, date de inspectorii antifraudă în minivacanţa de 1 Mai

    Potrivit datelor prezentate de DGAF, în perioada 1-3 mai, 605 inspectori au verificat, pe baza analizei de risc, a sesizărilor primite şi a informaţiilor furnizate de instituţii specializate, 457 de operatori de turism şi patroni de restaurante, baruri şi cluburi din zonele turistice cele mai frecventate – Băile Herculane, Băile Felix, Bran-Moeciu, Căciulata, Călimăneşti, Ceahlău, Cheia, Gura Humorului, Gura Râului, Mamaia, Moineşti, Moneasa, Putna, Tăşnad, Vama Veche, Zărneşti.

    În urma controalelor, inspectorii antifraudă fiscală au dispus amenzi în valoare totală de 1,965 de milioane de lei şi au confiscat venituri, numerar şi bunuri în sumă de 203.611 lei.

    De asemenea, au constatat încălcări ale obligaţiei legale de utilizare a casei de marcat şi emiterea bonului fiscal, cazuri în care au dispus suspendarea activităţii comerciale a 34 de puncte de lucru.

    ”Aceste acţiuni de control sunt realizate atât pentru prevenirea şi combaterea activităţilor comerciale ilicite, cât şi pentru protejarea bugetului general consolidat împotriva consecinţelor negative ale comerţului şi prestărilor de servicii nefiscalizate. Este îmbucurător faptul că efectul principal a acţiunilor de control ale Direcţiei generale antifraudă fiscală este creşterea gradului de fiscalizare a veniturilor operatorilor economici”, a precizat, într-un comunicat de presă, vicepreşedintele ANAF Romeo-Florin Nicolae, coordonator al DGAF.

    Din totalul operatorilor economici verificaţi, 321 au fost cluburi, baruri, terase sau alte forme de prestări de servicii în domeniul alimentaţiei publice, cei mai mulţi activând în judeţul Constanţa.

    Pe litoral, inspectorii antifraudă au constatat că la agenţii economici verificaţi s-a fiscalizat suma de peste 3,5 milioane de lei. Din cele 102 localuri controlate, aceştia au decis suspendarea activităţii comerciale a doar două dintre ele, deoarece au constatat că se încălca obligaţia de emitere a bonului fiscal.

    ”Acest fapt confirmă tendinţa generală de respectare a prevederilor legale privind uttilizarea casei de marcat şi emiterea bonului fiscal, ponderea celor corecţi depăşind 98 la sută în această perioadă”, se mai precizează în comunicatul citat.

    Inspectorii DGAF au identificat şi alte abateri de la legislaţia financiar contabilă, pentru sancţionarea cărora au dispus 138 de amenzi, în valoare de 470.000 de lei.

    Cele mai multe nereguli au fost constatate în cluburile din staţiunea Mamaia, unde au fost date 81 de amenzi, în sumă totală de 280.000 de lei.

     

  • Vânzările Bitdefender pe plan mondial către companii mari s-au dublat în 2014

    ’’În 2014 echipa de vânzări internaţionale s-a mărit cu 150%, iar până la finele acestui an vom avea încă 40 de noi colegi pe vânzări şi pe marketing. De asemenea, reprezentarea Bitdefender prin parteneri s-a consolidat considerabil în ultimul an, ca parte a dezvoltării segmentului enterprise la nivel global”, a declarat Mihai Guran, Sales Director Regional Operations în cadrul Bitdefender.

    Tehnologia Bitdefender protejează datele digitale a 500 de milioane de utilizatori de pe toate continentele, iar tehnologiile antivirus Bitdefender se clasează pe primul loc la nivel mondial în urma testelor specializate realizate de organisme independente de profil, printre care AV Test şi AV-Comparatives.

    Cele mai importante cinci pieţe pentru Bitdefender sunt SUA (care generează venituri anuale de 20 de milioane de dolari doar din vânzări online, exceptând contractele corporate), urmate de Franţa, Germania, Canada, Marea Britanie şi Australia.

    Compania organizează la Bucureşti, în a doua săptămână a lunii mai, un eveniment care cuprinde sesiuni complete de training tehnic şi de vânzări, inclusiv prezentarea extensivă a tehnologiilor Bitdefender, a celor mai noi tipuri de ameninţări, a cerinţelor de pe piaţa de soluţii de securitate şi a modului în care răspunde Bitdefender la acestea, la care participă peste 230 de parteneri şi angajaţi ai Bitdefender din 35 de ţări.

    Afacerea Bitdefender a fost fondată de soţii Măriuca şi Florin Talpeş. România generează sub 2% din veniturile companiei.

  • Udrea, dusă din Penitenciarul Târgşor la ICCJ. Avocat: E îngrijorată din cauza scrisorii de ameninţare

    Marţi dimineaţă, Elena Udrea a fost dusă de la penitenciarul de femei de la Târgşor, din judeţul Prahova, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), pentru a da declaraţii în faţa magistraţilor care judecă o contestaţie a acesteia la decizia de prelungire a arestului preventiv. Elena Udrea nu a făcut declaraţii la intrarea în sediul ICCJ.

    Marius Striblea, avocatul Elenei Udrea, a confirmat că aceasta a primit o scrisoare de ameninţare, prin care era anunţată că un deţinut ar fi fost plătit să o înţepe cu un ac infectat cu virusul HIV.

    Avocatul a spus că Elena Udrea ”avea o îngrijorare generată de acestă scrisoare”.

    Întrebat care este starea de spirit a Elenei Udrea astăzi, în comparaţie cu alte dăţi, în condiţiile în care când a fost adusă la instanţă nu a zâmbit şi era supărată, Striblea a spus că supărarea este generată ”de situaţia scrisorii de ameninţare” pe care fostul ministru a primit-o la Penitenciarul Târgşor.

    ”Poate că această supărare de fapt este îngrijorarea generată de situaţia scrisorii şi sigur că un om care se află într-un mediu pe care nu-l controlează, într-un mediu în care nu are protecţia pe care şi-o doreşte, are această temere şi s-ar putea ca starea ei de spirit să fie fundamental afectată de această chestiune”, a declarat avocatul, precizând că la Penitenciarul Târgşor a fost declanşată o anchetă în cazul scrisorii de ameninţare primită de Elena Udrea.

    De asemenea, întrebat despre o afirmaţie a Elenei Udrea potrivit căreia nu va mai ieşi din închisoare, el a spus că aceasta se referă la faptul că în toate încheierile pe care le-a avut până acum se vorbeşte despre existenţa unui pericol pentru ordinea publică pe care l-ar genera lăsarea sa în libertate.

    ”Se referă la faptul că în toate încheierile pe care le-am avut până acum se vorbeşte despre existenţa unui pericol pentru ordinea publică pe care l-ar genera lăsarea sa în libertate, dar din păcate pentru noi şi pentru dânsa acest pericol nu este niciodată indicat. Nu este indicată proba din care reiese acest lucru. Ea reclama şi în faţa instanţei faptul că dacă apreciezi că lăsarea în libertate a cuiva este pericol pentru ordinea publică eminamente din încadrarea faptelor, înseamnă nu mai ieşi niciodată din arest, fiindcă aceleaşi încadrări le ai de la începutul procesului până la sfârşit”, a mai spus Striblea.

    El a adăugat că instanţa supremă a respins solicitarea Alinei Bica formulată la termenul de luni, de audiere a Elenei Udrea în dosarul ANRP.

    Joi, 30 aprilie, Elena Udrea, arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”, a fost transferată la penitenciarul pentru femei de la Târgşor (Prahova), aceeaşi unitate de detenţie în care au fost încarcerată şi fosta şefă a DIICOT Alina Bica, Udrea urmând să stea 21 de zile în carantină, în secţia specială.

    Unul din avocaţii Elenei Udrea, Alexandru Chiciu, declara, joi, pentru MEDIAFAX că aceasta a fost luată prin surprindere de mutarea sa la Târgşor, unde până marţi, când îi va putea fi alimentat cardul de penitenciar, nu îşi va putea cumpăra nimic de la magazinul închisorii.

    Potrivit lui Chiciu, Udrea a fost luată practic peste noapte doar cu lucrurile pe care le avea la ea în acel moment şi transferată la Târgşor deşi prezenţa ei era mult mai necesară în arestul Poliţiei Capitalei, dat fiind faptul că marţi are termen la instanţă şi că cel mai probabil va fi adusă şi la DNA pentru noi audieri.

    Avocatul a atras atenţia că “până marţi Elena Udrea nu are bani şi posibilitatea să-şi achiziţioneze nimic, precum apă, produse igienice, pentru că nu se pot alimenta cardurile de penitenciar, având în vedere faptul că nu se lucrează în zilele de sărbătoare”. Avocatul a menţionat că, totuşi, apropiaţii îi pot aduce Elenei Udrea produse precum apă, dar nu şi produse de igienă sau sanitare precum deodorant, pastă de dinţi, săpun, şampon sau altele de acest gen. Chiciu a precizat că astfel de produse pot fi achiziţionate doar de la magazinul penitenciarului şi doar cu bani de pe cardul pe care Udrea îl primeşte la momentul înmatriculării în unitate.

    De asemenea, joi seară echipa de comunicare a Elenei Udrea a postat un mesaj pe Facebook intitulat “Nu mai bine o bateţi cu pietre în piaţa publică?”, în care arată că “mutarea la penitenciarul pentru femei de la Târgşor reprezintă o încercare de umilire şi distrugere a omului Elena Udrea, o încercare de suprimare emoţională şi intelectuală”.

    Ruxandra Dragomir, care în 1 mai a vizitat-o pe Elena Udrea la Penitenciarul Târgşor, spunea că pentru prima dată de când merge la aceasta în arest a simţit că într-adevăr îi este greu, precizând că au putut vorbi doar din spatele unui panou de sticlă, printr-un telefon, şi că a fost degradant şi dezumanizant.

    Elena Udrea se afla în stare de arest preventiv din 25 februarie în dosarul “Gala Bute”, iar în 21 aprilie a fost trimisă în judecată. Ea a fost transferată la penitenciar după ce DNA a notificat Arestul Central al Poliţiei Capitalei că a încheiat actele procedurale în cazul său.

    Alături de Udrea, au fost trimişi în judecată şi fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Georghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.

    Fostul ministru Elena Udrea este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului “Gala Bute” de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.

    Potrivit DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.

    Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.
    În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

    După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările faţă de Elena Udrea pentru infracţiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-a transferat la PDL Bucureşti, sub aparenţa unor contracte de donaţie fictive, întocmite pentru a disimula originea infracţională a banilor.

    Elena Udrea este urmărită penal şi în dosarul “Microsoft”, cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanţa a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

    Săptămâna trecută, Alina Bica, fostul şef al DIICOT, a fost eliberată din Penitenciarul Târgşor şi plasată în arest la domiciliu. La ieşirea din penitenciar, Alina Bica a lăudat condiţiile din unitatea de detenţie.

    ”Vreau să vă spun că eu am rămas plăcut surprinsă de ceea ce am găsit aici din perspectiva modului de organizare al penitenciarului, regulile care sunt înăuntru, profesionalismul oamenilor de aici… Acuma nu doresc nimănui să vină să vadă că ceea ce spun eu e adevărat”, spunea Bica.

    Întrebată dacă sunt condiţii mai bune la Târgşor decât cele din arestul Poliţiei Capitalei, Bica a răspuns: ”Cu certitudine da. Dacă ştiam, veneam de la început”.

  • Angela Merkel apără cooperarea Germaniei cu spionajul american

    Guvernul german este supus unor presiuni tot mai puternice în urma acestor acuzaţii. Unii analişti se aşteaptă ca Merkel să nu fie afectată de scandal, în contextul în care ministrul german de Interne este cel vizat de tirurile opoziţiei şi presei în legătură cu “scandalul BND-NSA”.

    Merkel a insistat luni că Serviciul german de informaţii (BND) este “sub control” şi şi-a reiterat promisiunea de a depune mărturie în Comisia parlamentară care anchetează activităţile Agenţiei Naţionale americane pentru Securitate (NSA), după ce a fost îndemnată să facă acest lucru.

    “Îndeplinirea responsabilităţilor în cadrul lupei privind combaterea ameninţării terorismului internaţional necesită colaborarea cu alte agenţii, începând cu NSA”, a spus şefa Guvernului german.

    Ea a promis anterior să “clarifice” relaţia dintre cele două agenţii de spionaj.

    Ministrul german de Interne Thomas de Maiziere – fost şef de Cabinet al lui Merkel în perioada 2005-2009 şi însărcinat cu supervizarea serviciilor de informaţii – a declarat săptămâna trecută că va răspunde tuturor întrebărilor care-i vor fi adresate în Comisia parlamentară, în cadrul unei noi anchete declanşate de scandal.

    Presa germană a dezvăluit că NSA a cerut BND să spioneze nu doar comunicaţiile online, telefonice şi de alt fel ale unor suspecţi de terorism, ci şi ale gigantului francez Airbus, preşedinţiei Franţei şi Comisiei Europene (CE).

    În centrul scandalului se află problema dacă Maiziere a minţit Parlamentul german atunci când a declarat, pe 14 aprilie, că nu avea cunoştinţă de presupusul spionaj economic practicat de către Statele Unite şi nici de implicarea Berlinului în aceste practici.

  • Cum se folosesc angajatorii de puterea de la interviu ca să nu le dea angajaţilor salarii mai mari decât merită

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.


    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 


    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • Jean-Marie Le Pen, suspendat din Frontul Naţional, îi declară război fiicei sale Marine Le Pen

    După o lună de conflicte cu fiica sa Marine Le Pen, Biroul Executiv al Frontului Naţional (FN, extremă dreapta), cea mai înaltă instanţă, din care Jean-Marie Le Pen face parte, a anunţat decizia de suspendare la ora locală 20.30 (21.30, ora României) într-un comunicat.

    Le Pen este “suspendat din calitatea de membru până la votul (unei) Adunări Generale extraordinare”, care va avea loc în termen de trei luni şi care urmează să aprobe dorinţa lui Marine Le Pen şi Biroului Executiv de a retrage din statutul partidului titlul de preşedinte de onoare acordat lui Jean-Marie Le Pen, la solicitatea fiicei sale, în urma unor abuzuri.

    Repetându-şi opiniile condamnate în mai multe rânduri în justiţie – cu privire la camerele de gazare, pe care le consideră un “detaliu” al istoriei, apărarea mareşalului Pétain, a “lumii albe” şi denunţarea democraţiei ca sistem politic – preşedintele de onoare al partidului şi-a multimplicat provocările la începutul lui aprilie, la o zi după alegerile departamentale, în care FN a obţinut mai degrabă un rezultat bun.

    Marine Le Pen vrea ca declaraţiile lui Jean-Marie Le Pen să nu mai poată să “angajeze” FN, cu doi ani înainte de alegerile prezidenţiale pe care ea crede că le poate câştiga, în contextul în care afirmaţiile tatălui ei atrag atenţia mai degrabă prin repetare decât prin natura lor, având în vedere faptul că acesta a considerat întotdeauna “provocarea” drept un “ascensor” electoral.

    În faţa unui Jean-Marie Le Pen imprevizibil, nu există alte opţiuni. “Nu-i putem pune căluş nici înăuntrul (partidului) şi nici afară”, a recunoscut, de altfel, luni, Louis Aliot.

    Reacţia sa “epidermică” de luni seara ilustrează acest lucru. Jean-Marie Le Pen a evocat, pentru AFP, o “felonie” şi i-a cerut fiicei sale să-i “restituie numele”.

    “Ea are posibilitatea să o facă măritându-se fie cu concubinul ei, fie cu altcineva. Până la urmă, de ce nu cu domnul Philippot”, a atacat el foarte violent, vizându-l pe partenerul lui Marine Le Pen, Louis Aliot, pe care nu-l are la suflet, numărul doi în FN, cel mai virulent faţă de el în criza internă.

    În contextul în care un Congres extraordinar prin corespondenţă urmează să adopte decizia fiicei sale, Jean-Marie Le Pen s-a prevalat de susţinerea membrilor formaţiunii. Susţinerea bazei, de care se bucură, “a putut să fie observată zilele trecute, când m-am prezentat în Piaţa Operei. Am fost primit fără echivoc”, a dat asigurări Le Pen, care s-a autoinvitat la tribună pe 1 mai, când a fost aplaudat, înainte ca fiica sa să susţină un discurs.

    “Eu nu am furat această susţinere şi nici moştenire nu am primit-o”, a declarat el, criticând-o abia voalat pe cea de a treia sa fiică, pe care a spus, la postul Europe1, că o “repudiază”, în contextul în care a rupt legătura, anul trecut, cu fiica sa cea mică, Marie-Caroline, care a plecat cu facţiunea care s-a rupt de partid în 1998.

    Însă FN, care avea 22.403 de membri cotizanţi la Congresul de la Tours, în 2011, înregistra 42.100 la ultimul congres, la sfârşitul lui noiembrie, la Lyon, marcând o înnoire a bazei formaţiunii.

    – “Nu a existat dezbatere”

    Biroul Executiv al FN a tranşat, luni, după trei ore şi jumătate. “Dezbaterea s-a concentrat în principal asupra comunicatului şi viitorului”, a dat asigurări pentru AFP trezorierul FN Wallerand de Saint Just. În opinia sa, în cazul lui Le Pen “nu a existat o dezbatere, având în vedere Biroul Politic” reunit anterior, “în care el nu a cedat nimic”.

    Le Pen a decis să nu ia parte la şedinţa instanţei disciplinare, la care a fost convocat de către fiica sa. Cofondatorul FN, în 1972, a preferat să asiste la prima reuniune, luni dimineaţa, a Biroului Politic, pentru a-şi prezenta versiunea.

    Marine Le Pen a îndepărtat însă o excludere, o măsură prea radicală, căreia i s-au opus numeroşi membri. “Ar deschide uşile infernului”, a declarat un membru FN.

    Decizia Biroului Executiv a fost adoptată cu şapte voturi la unu – vicepreşedinta Marie-Christine Arnautu a votat împotrivă -, potrivit lui de Saint Just.

    Este un “succes total, în interior, pentru Marine Le Pen”, a subliniat el, evocând o moţiune de dezaprobare a afirmaţiilor lui Le Pen, a Biroului Politic, care i-a cerut să nu mai angajeze FN prin declaraţiile sale, adoptată cu “41 de voturi la trei şi o abţinere”.

    Prin viitorul Congres extraordinar, Marine Le Pen va putea să opereze o “renovare mai completă a statutului” partidului, avertizează FN. În vederea alegerilor prezidenţiale din 2017, partidul de extremă dreapta va deveni “o mişcare modernizată în funcţionarea sa, perfecţionată în organizare şi va putea să abordeze termenele electorale în condiţii excelente şi să creeze o dinamică majoritară”, adică să crească partidul.

  • Un braşovean a devenit antreprenor după ce i-a venit ideea să-i înveţe pe corporatişti să redescopere lectura

    „O idee unică în lume“ – aşa descrie Bogdan Georgescu start-up-ul Bookster, pe care l-a fondat în urmă cu trei ani, cu menirea de a oferi accesul la cărţi unui număr cât mai mare de angajaţi. Succesul de la noi şi feedback-ul primit l-au încurajat pe Georgescu să ţintească şi pieţe din afara României.

    Bookster este o bibliotecă pentru angajaţii din companii. Este o definiţie concisă a proiectului fondat de Bogdan Geor-gescu, care oferă corporatiştilor, pe baza unui abonament lunar, accesul la zeci de mii de cărţi. „Ideea s-a construit în timp, am avut un mic incubator de afaceri în care am testat diverse idei de afaceri mai ales cu tentă socială, orientate spre educaţie. Bookster a venit de la ideea că este păcat ca oamenii să cumpere cărţi atunci când sunt reduceri. Eu cred că ar trebui să citim cărţi pentru că ne plac sau pentru că sunt de interes şi nu pentru că sunt ieftine. Sunt destul de mulţi oameni care nu îşi permit, din cauza preţului, să cumpere cărţi.“

    Bogdan Georgescu a ales zona corporate din mai multe considerente, unul dintre acestea fiind şi lipsa serviciilor din zona de educaţie destinate acestei categorii. „Am plecat de la ideea de a construi o afacere sustenabilă, care să crească în timp. Ne-am gândit la companii, pentru că pe zona aceasta de educaţie nu erau foarte multe proiecte.“ Succesul, spune antreprenorul, a venit destul de repede, iar feedback-ul a fost unul mai mult decât pozitiv. „Am construit un program prin care responsabilii de resurse umane antrenează angajaţii în diferite proiecte, în special cu scopul de a-i încuraja să citească. Practic, se creează o dinamică în fiecare companie, este un concept nou numit «learning organization».“

    Luând în calcul numărul de companii din străinătate care oferă contra cost accesul la cărţi electronice, l-am întrebat pe fondatorul Bookster de ce nu a ales această variantă. „Iniţial am vrut să oferim închirierea de cărţi electronice, aceasta a fost prima noastră idee. Din păcate, am aflat repede că această digitalizare agresivă este doar o poveste. În presă dă bine, se vorbeşte tot timpul despre gadgeturi, dar în realitate piaţa nu răspunde acestei tendinţe. În România, doar 3% din cota de piaţă a cărţii este reprezentată de cartea electronică. În Germania este vorba de 4%, în Spania şi Italia tot 4%. Cea mai mare digitalizare din acest punct de vedere este în Marea Britanie, cu 14%.“

    Fondat în 2012, start-up-ul Bookster a fost mai întâi testat pe un grup mic de companii, pentru ca ulterior să ajungă pe birourile a zeci de corporaţii. „Am început să dezvoltăm Bookster şi să testăm în octombrie 2012, am lansat apoi un pro-gram pilot în martie 2013, iar primul contract l-am semnat în septembrie 2013. Bookster este o idee inovatoare, nu mai există nicăieri în lume, şi din această cauză a avut un proces de învăţare destul de lung. Investiţia a fost mult mai mare decât mi-aş fi dorit, în jur de un milion de euro, şi mai avem de investit până să ajungem pe zero. Anul trecut cifra de afaceri a fost de un milion de lei, iar anul acesta ar trebui să ajungem la 2,5 milioane de lei. Nu suntem încă pe profit, anul acesta ar trebui să ajungem pe zero. După aceea, mă aştept la o marjă de profit de 20-25% atunci când ne vom apropia, ca cifră de afaceri, de 1 milion de euro pe an.“

    Aceste predicţii l-au încurajat pe Bogdan Georgescu să se gândească la extinderea pe alte pieţe, dar ieşirea în afara graniţelor necesită o analiză în profunzime. „Planul nostru este ca de la anul să ieşim pe câteva pieţe din jur, avem drept clienţi corporaţii mari cu sedii în toată lumea care deja ne-au adresat întrebarea dacă putem oferi Bookster şi în alte state. Ne uităm la câteva pieţe precum cele din Polonia, Turcia sau Austria. Trebuie însă să înţelegem mai bine modelul de business, nu cred că este sănătos să ieşi imediat din ţară.“

    Între 30.000 şi 35.000 de angajaţi din România au acces la Bookster. Abonamentul costă între 3 şi 5 euro pe lună pen-tru un cont activ, iar sistemul este flexibil, în sensul în care o companie plăteşte doar pentru cei care folosesc efectiv ser-viciul. „Faţă de alte servicii unde plăteşti pentru toată lumea la grămadă, noi am preferat să se plătească doar pentru cei care activează contul şi chiar îl folosesc. Pe de altă parte, şi livrarea e scumpă, astfel încât ne orientăm spre companii cu un număr mai mare de angajaţi.“

    „În acest moment avem peste 30.000 de cărţi, dar am început cu 1.000. Am observat comportamentul cititorilor noştri şi astfel am crescut colecţia. Am observat că avem cititori de toate felurile şi am încercat să aducem din fiecare domeniu cărţi care au o poveste frumoasă în spate: cărţi premiate, scrise de autori celebri sau de formatori de opinie – nu neapărat cărţi ştiinţifice sau tehnice“, spune Georgescu. „Abonaţii citesc în jur de 6-9 cărţi pe an, iar oamenii ţin o carte, în medie, timp de 39 de zile. Media este de aproximativ 15 materiale pe an, incluzând şi articole sau cărţi electronice. 87% dintre abonaţi citesc mai mult de trei cărţi pe an, iar rata de loialitate este de peste 97% (cei care rămân activi după prima lună). Cam 30% dintre angajaţii companiilor care au contract cu Bookster sunt utilizatori activi. Este mai mult decât ceea ce am estimat noi iniţial, dar mai puţin decât mi-aş dori eu, adică două treimi. Cu toate acestea, se activează în fiecare săp-tămână câteva sute de conturi noi, fără să depunem efort în această direcţie.“

    Bogdan Georgescu spune că atitudinea oamenilor faţă de ideea de antreprenoriat s-a schimbat în ultimii ani, iar acest lucru va încuraja tot mai mulţi tineri să pornească un business pe cont propriu. „Astăzi există o deschidere mult mai mare către zona de antreprenoriat decât în urmă cu 5-6 ani. Atunci ţi-era şi ruşine să te prezinţi ca antreprenor, lumea te vedea ca pe un bişniţar. Astăzi afacerea proprie nu mai e văzută ca ceva rău, dar educaţia în acest domeniu nu prea există. Oamenii nu ştiu ce presupune, nu ştiu cum să obţină finanţare. Există reale probleme de educaţie, de înţelegere a mecan-ismului unui start-up care încetinesc progresul. Creşterea este însă evidentă, avem permanent idei noi.“