BusinessMagazin

Author: adison

  • Conductorii germani de tren au intrat în grevă până duminică

    Sindicatul conductorilor, GDL, şi-a îndemnat membrii să înceteze munca la ora locală 2.00 (3.00, ora României), până duminică, la ora locală 21.00 (22.00, ora României).

    Conductorii de marfare au intrat în grevă de luni după-amiaza.

    Liderul GDL Claus Weselsky a dat vina pe compania Deutsche Bahn pentru intrarea în grevă, în cadrul unui vechi conflict cu privire la mărirea salariilor şi reducerea programului de lucru. Conductorii au făcut grevă de opt ori începând din septembrie.

    Deutsche Bahn s-a declarat convinsă că aproximativ o treime din serviciile feroviare pe distanţe mari vor fi operate, în pofida acţiunii de protest.

    Companiile estimează că greva ar putea provoca pierderi economice în valoare de 100 de milioane de euro pe zi.

  • ALERTĂ Interpol în legătură cu pericolul reprezentat de consumul unor pastile de slăbit

    Eloise Parry avea 21 de ani când a luat pilulele 2.4-Dinitrophenol (DNP) despre care se crede că ar conţine o substanţă chimică foarte toxică. Ea a decedat la 12 aprilie la Royal Shrewsbury Hospital. Tânăra ar fi luat o supradoză după ce a cumpărat pastilele online.

    Interpol a emis o notă portocalie în care avertizează în legătură cu DNP, folosit şi ca material brut pentru explozibili. Aceasta a fost lansată în urma unei cereri a Guvernului francez şi în urma testelor efectuate în laboratorul Agenţiei Mondiale Antidoping din Australia.

    “Deşi vândută de obicei sub formă de pudră galbenă sau capsule, DNP este disponibilă şi sub formă de cremă“, afirmă declaraţia Interpol. “În afară de pericolele intrinseci ale DNP, riscurile asociate cu folosirea sa sunt amplificate de condiţiile de fabricare ilegală. În afară de producerea sa clandestină în laboratoare fără norme de igienă, fără cunoştinţe specializate de fabricare, producătorii expun consumatorii la o creştere a riscului de supradoză”, afirmă avertizarea.

    După decesul lui Parry, poliţia a emis un apel către public de a nu mai cumpăra medicamente online.

  • Secretar de stat în Ministerul Finanţelor: Anul acesta nu sunt emoţii privind deficitul bugetar, stăm foarte bine la trei luni

    “Nu sunt emoţii pentru anul acesta în privinţa deficitului bugetar. Situaţia la trei luni este chiar foarte bună. De la un program care prevedea un deficit de 0,65%, avem un excedent de 0,69%. Într-adevăr, ceea ce observăm în evoluţia comportamentului fiscal este nerealizarea investiţiilor”, a afirmat marţi Jiru, într-o conferinţă organizată de Consiliul Patronatelor Bancare din România.

    Programul de convergenţă aprobat miercuri de Guvern prevede o ţintă de deficit bugetar de 1,45% din PIB în termeni ESA, din care 0,25 puncte procentuale reprezintă ajustorul pentru confinaţarea proiectelor care beneficiază de fonduri europene.

    Ţinta de deficit structural a fost stabilită la 1,25%, din care 0,25 puncte ajustor pentru fonduri europene.

    Jiru a amintit că, deşi anul trecut România avea o ţintă de deficit de 2,2% din PIB, a ajuns la o realizare de 1,5%, raportat la o medie în zona euro de 2,2% şi de 2,9% la nivelul statelor Uniunii Europene.

    Pentru acest an, estimarea pentru creşterea economică este de 3,2%, iar pentru 2016 Guvernul preconizează 4%.

  • STUDIU: Creditarea revine pe creştere în acest an cu 2,3% şi 4,3% în 2016. Depozitele vor avansa cu 1%

    “În România, creditele totale au fost în scădere, dar se aşteaptă o redresare treptată având în vedere că redresarea economică devine mai bine fundamentată. Creditele corporate au fost în scădere (-5% în 2013 faţă de 2012 şi -6,3% în 2014), ca urmare a standardelor de creditare înăsprite şi se confruntă cu dificultăţi rezultate din cauza accelerării write-off-urilor”, se arată într-un studiu realizat de compania de consultanţă Deloitte la cererea Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR).

    După această scădere, creditarea pe segmentul firmelor ar urma să se redreseze din acest an, cu un avans preconizat de 2,1% în 2015 şi 4,1% anul viitor.

    “În ceea ce priveşte creditele acordate companiilor, ne aşteptăm la o creştere moderată (precaută) de 2,1% în 2015 şi la o creştere mai optimistă de 4,1% în 2016 – influenţată probabil şi de faptul că previziunea pe termen scurt este, de obicei, mai predispusă la scenarii de creştere realiste/pesimiste spre deosebire de previziunea pe termen lung, în care există încă speranţa de deblocare a absorbţiei de fonduri europene”, a afirmat într-o conferinţă Oana Petrescu, director executiv al CPBR şi partener Deloitte România.

    Chiar şi în aceste condiţii, potenţialul creşterii previzionate reprezintă jumătate din creşterea înregistrată în anii 2010-2011, de aproape 10%, ceea ce indică o problemă privind încrederea companiilor în sistemul bancar.

    “Ţinând cont şi de faptul că sumele în euro investite într-un credit acordat persoanelor juridice aduc economiei o valoare adăugată mai mare decât sumele în euro investite în creditele ipotecare ale persoanelor fizice, această tendinţă a creditelor acordate companiilor nefinanciare indică prezenţa unui cadru economic vulnerabil şi imprevizibil, care digeră încă criza legislativă şi politică cu o serie limitată de măsuri disponibile pentru supravieţuire. Prin urmare, perspectivele de creştere a creditării persoanelor juridice se află sub nivelurile creşterilor din 2010 şi 2011”, se menţionează în studiu.

    Datele acestuia arată că împrumuturile pentru persoanele fizice vor consemna o creştere de 2,6% în acest an şi de 5,2% în 2016.

    Gradul de îndatorare a persoanelor fizice prin intermediul creditelor de consum ar urma să se reducă de la 10,3% în 2014 la 1,1% în acest an, pentru ca anul viitor să urce cu 2,9%, arată datele studiului.

    “Aşteptăm o creştere constantă a creditelor ipotecare cu aproximativ 7%-8% în următorii ani, 2015-2016”, a spus Petrescu.

    Pe de altă parte, depozitele atrase de bănci urmează să consemneze o creştere mult mai redusă, de 0,9% în acest an şi 1,1% anul viitor, de la 7,5% anul trecut.

    Creşterea depozitelor persoanelor fizice, de 6,8% în 2013 şi 6,4% în 2014, este preconizată să se reducă la 4% pe an în 2015-2016, pe fondul oferirii unor dobânzi mici, clienţii alegând investiţii alternative.

  • McDonald’s caută soluţii pentru a-şi recâştiga clienţii. Compania a lansat o nouă pungă pentru cumpărături

    McDonald’s Ungaria a prezentat recent o nouă pungă pentru cei care comandă la pachet, această având posibilitatea de a se transforma într-o tavă, scriu cei de la Business Insider. “BagTray” a fost dezvoltată alături de compania de publicitate DDB Budapest, scriu cei de la Gizmodo.

    Punga este prevăzută cu o fâşie detaşabilă aproape de bază, astfel încât clienţii pot îndepărta partea de sus. Baza este creată din carton gros tocmai pentru a servi drept tavă.

    Nu se ştie încă dacă acest tip de tavă va fi utilizat şi în alte ţări.

    Grupul american McDonald’s a vândut la sfârşitul lunii martie businessul din România catre un antreprenor rus, tranzacţia urmând a fi anunţat în următoarele zile. Ziarul Financiar a anunţat încă din vara anului trecut că americanii îşi caută francizat însă oficialii din România ai companiei au negat vehement.

    Lanţul de tip fast-food, intrat pe piaţa locală cu un restaurant în zona Piaţa Unirii în 1995, este singurul nume străin de pe piaţa locală a restaurantelor care a venit direct, rivalii de la KFC, Pizza Hut şi Subway operându-şi afacerile în franciză. McDonald’s a mai aplicat acest model de business – intrare directă şi apoi transferul operaţiunilor către un francizat – pe mai multe pieţe din Europa de Est, precum Republica Moldova (businessul a fost preluat de omul de afa­ceri Ilie Năstase), Bulgaria, Georgia sau Azerbaidjan.

  • UE amână deciziile în investigaţii legate de facilităţile fiscale primite de Apple şi Amazon

    “Nu vom putea respecta termenul limită stabilit pentru sfârşitul trimestrului al doilea”, a spus Vestager, adăugând că nu va mai fixa un nou termen de finalizare a cazurilor, relatează MarketWatch.

    Uniunea Europeană a deschis în ultimele luni o serie de investigaţii referitoare la acordurile fiscale încheiate de patru companii multinaţionale, şi anume Apple în Irlanda, Amazon şi Fiat în Luxembourg şi Starbucks în Olanda.

    Vestager se angajase să ia o decizie până la sfârşitul lunii iunie, dacă acordurile au încălcat sau nu legislaţia europeană, fiind posibil ca în cazul încălcării legislaţiei europene CE să solicite plata retroactivă a taxelor.

    Investigaţiile au fost considerate o prioritate a Comisiei Europene, într-o perioadă în care guvernele aplică politici de austeritate pentru echilibrarea finanţelor publice.

    Autorităţile de reglementare europene nu pot impune politici fiscale statelor membre, dar se folosesc de reglementările care interzic acordarea selectivă a unor facilităţi fiscale, pentru a combate acordurile punctuale care pot oferi avantaje incorecte anumitor companii.

    Vestager a arătat că amânarea este determinată de dificultăţile de a obţine informaţii din partea ţărilor implicate.

    Autorităţile din Luxembourg, de exemplu, s-au opus solicitărilor Comisiei Europene pentru furnizarea de documente fiscale până la sfârşitul anului trecut şi au atacat investigaţia CE în justiţie. Premierul Xavier Bettel a acceptat în decembrie să ofere informaţii legate de acordurile fiscale convenite cu companii multinaţionale, după ce Comisia a cerut şi altor state UE să facă acest lucru.

    Vestager a mai spus că analizează şi îngrijorările exprimate de sindicate referitoare la acordurile autorităţilor din Luxemblourg cu McDonald’s şi că nu va ezita să deschidă şi alte investigaţii, dacă va suspecta că regulile comunitare au fost încălcate.

  • Rubla rusească cucereşte estul separatist al Ucrainei

    În Doneţk,cel mai mare oraş din zona de conflict, supermarketurile au deschis case separate pentru plăţile în ruble, pentru a servi luptătorii îmbrăcaţi în uniforme de camuflaj care stau la cozi alături de pensionari, potrivit Bloomberg.

    Preţul biletelor pentru autobuze şi tramvaie poate fi convertit din grivne în ruble, în timp ce vânzătorii din benzinării sunt plătiţi în ruble, moneda folosită de rebeli pentru plata alimentării cu carburant a jeepurilor blindate.

    “Nu sunt probleme în magazine, toate acceptă ruble. Nu pot da întotdeauna rest, dar oferă în schimb gumă de mestecat sau brichete”, a declarat Natalia, o coafeză de 36 de ani.

    Utilizarea tot mai mare a rublei arată cum regiunile în conflict scapă tot mai mult de sub controlul guvernului, chiar dacă acordul de pace convenit de Germania, Franţa şi Rusia prevede ca Ucraina, ţară cu peste 40 de milioane de locuitori, să rămână întreagă.

    Reprezentanţii separatiştilor nu au planuri clare referitoare la monedă, iar cazurile precedente din foste republici sovietice, din Georgia şi până în Moldova, arată că astfel de situaţii pot contribui la succesul separatiştilor pro-ruşi.

    “Utilizarea tot mai mare a rublei este un nou semn că Rusia va păstra controlul de facto asupra teritoriului în dispută şi a separatiştilor. Dacă părţile vor respecta actualul armistiţiu, ceea ce este improbabil, atunci vor fi folosite atât grivna cât şi rubla. Dacă nu, va fi folosită doar rubla”, a spus Cliff Kupchan, preşedintele Eurasia Group, la New York.

    Regiunile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud din Georgia, unde Rusia a sprijinit ani de zile separatiştii, folosesc în principal rubla.

    Enclava separatistă Transnistria din Republica Moldova a introdus o rublă proprie, după conflictul cu autorităţile de la Chişinău în care a beneficiat de sprijinul Rusiei.

    Rusia a introdus rubla în Crimeea la scurt timp după anexarea peninsulei care aparţinea Ucrainei, în martie anul trecut.

    Ucraina este singura regiune din lume unde deprecierea cu 46% a rublei faţă de dolar nu i-a scăzut atractivitatea, luând în considerare că grivna a pierdut la rândul ei 48% din valoare. În acest an rubla şi-a revenit parţial.

    Rubla a fost bine primită la Doneţk, unde majoritatea magazinelor şi companiilor o acceptă, în timp ce grivna nu mai este disponibilă la bancomate în teritoriile controlate de rebeli, astfel că oamenii sunt nevoiţi să meargă în alte părţi ale Ucrainei pentru a retrage bani.

    Prăbuşirea grivenei, amplificată de restricţiile de călătorie impuse de guvernul de la Kiev, este unul dintre motivele pentru care este nevoie de un nou regim valutar, consideră Andrei Purgin, lider al auto-proclamatei Republici a Poporului din Doneţk. Rublele contribuie şi la creşterea cererii de produse ruseşti, a arătat el.

    “Vedem cum produsele ruseşti le înlocuiesc pe cele ucrainene, în magazinele din Doneţk. Dar grivna nu va dispărea complet, din cauza legăturilor regionale. Oamenii circulă”, a spus Purgin.

    Banca centrală din Rusia a refuzat să comenteze informaţiile despre utilizarea rublei în estul Ucrainei.

    Un alt semn al încrederii rebelilor în moneda rusească este faptul că au început să plătească pensiile în ruble, după ce conflictul militar a dus la tăierea fondurilor de către guvernul de la Kiev.

    În altă regiune separatistă, Republica Poporului din Lugansk, 85% dintre plăţi au loc în ruble, 12% în grivne, iar restul în dolari, potrivit agenţiei de presă ruse TASS.

    Banca centrală a Ucrainei susţine că grivna este singura monedă legală din ţară, chiar dacă rubla şi dolarul sunt monede acceptate în mare măsură în Doneţk.

  • ActiveWatch: Libertatea presei este afectată de politizare şi mecanisme corupte de finanţare

    Potrivit raportului “FreeEx Libertatea Presei în România 2014 – 2015”, lansat marţi de organizaţia ActiveWatch, 2014 a fost un an electoral cu o intensă dinamică politică, fapt care a scos în evidenţă, mai acut decât în anii precedenţi, principalele probleme care afectează libertatea presei.

    ActiveWatch aminteşte în raportul său că, în 2014, România s-a situat pe locul 52 în clasamentul internaţional anual privind libertatea presei realizat de organizaţia Reporteri fără Frontiere, în declin cu şapte locuri faţă de anul precedent (când s-a situat pe locul 45).

    Totodată, mai mult de jumătate dintre români (52%) au declarat că presa din România este “mai degrabă dependentă” sau “dependentă”. Un român din cinci este de părere că presa este liberă (“complet independentă” sau “mai degrabă independentă”), în timp ce 24% dintre români cred că presa “nu este nici independentă, nici dependentă”, potrivit sondajului “Încrederea publicului în mass-media din România”, dat publicităţii în februarie 2014 şi realizat de Kas & Market Links pentru Fundaţia Konrad Adenauer Stiftung, pe un eşantion de 1.000 de persoane din mediul urban şi rural, la nivel naţional.

    “Transformarea presei în instrument de propagandă politică a fost mai vizibilă ca oricând, mai ales în contextul unui an electoral. Campania electorală a fost marcată de partizanate făţişe ale televiziunilor de ştiri, însoţite de manipulări, dezinformări, atacuri la persoană şi de exploatarea sensibilităţilor naţionale şi religioase”, se mai spune în raportul FreeEx lansat marţi de ActiveWatch.

    Conform sursei citate, mass-media au fost din nou folosite de unii patroni pentru a pune presiune pe justiţie, iar acţiunile justiţiei au expus legăturile corupte dintre presă, mediul politic şi cel de afaceri. “Unele dintre acestea sunt specifice crimei organizate”, spune ActiveWatch.

    În acelaşi raport se precizează că, în ultimul an, “au apărut noi cazuri de corupţie în presă de care se fac vinovaţi patroni, administratori de presă, dar şi jurnalişti”. Totodată, potrivit ActiveWatch, “patroni şi finanţatori de presă au fost arestaţi pe bandă rulantă pentru fapte de corupţie sau evaziune fiscală”, dar s-au înregistrat şi noi cazuri de jurnalişti inculpaţi sau condamnaţi pentru mită sau şantaj.

    În plus, raportul face referire la faptul că un jurnalist s-a deconspirat ca agent sub acoperire al unor servicii de informaţii, iar George Maior, la momentul respectiv director al Serviciului Român de Informaţii (SRI), a confirmat existenţa agenţilor infiltraţi în redacţii.

    În raport se mai spune că “directorul SRI, George Maior, a jignit şi ameninţat deschis oponenţii legilor Big Brother (jurnalişti, organizaţii de drepturile omului, membrii Curţii Constituţionale)”, dar şi că “legile Big Brother au fost declarate neconstituţionale”. “Un cor întreg de jurnalişti a susţinut deschis legile Big Brother şi SRI”, precizează ActiveWatch.

    Pe de altă parte, potrivit raportului, “campionii” insultelor şi ameninţărilor la adresa jurnaliştilor au fost, din nou, demnitarii. Totuşi, conform ActiveWatch, în ultimul an, “a explodat” şi numărul insultelor între oamenii din presă apropiaţi taberelor politice.

    În raport se face referire şi la faptul că un jurnalist a fost bătut, jignit şi înjurat de poliţişti în interiorul unei secţii de poliţie din centrul Capitalei, chiar în timp ce documenta un subiect despre abuzurile poliţistilor. De asemenea, mai mulţi reporteri au fost bruscaţi sau insultaţi în timpul unor proteste de stradă, iar mai mulţi reprezentanţi ai forţelor de ordine au făcut abuz de poziţia lor în raport cu libertatea cetăţenilor de a se exprima şi de a se asocia în spaţiul public.

    ActiveWatch mai remarcă în raportul FreeEx că preşedintele, premierul şi unii miniştri fug de întrebările incomode sau răspund cu insulte la adresa jurnaliştilor. “Guvernul a sacrificat libertatea de exprimare a jurnaliştilor şi cetăţenilor pentru a face pe plac delegaţilor Guvernului chinez”, mai spune ActiveWatch, făcând referire la faptul că unei publicaţii i-a fost interzis accesul în Palatul Victoria la întâlnirile dintre premier şi oaspeţii chinezi.

    Raportul face trimitere şi la alte situaţii care au afectat libertatea presei, respectiv la faptul că unele instituţii ale statului impun tarife exagerate pentru documentele de interes public eliberate, restricţionând accesul la informaţii de interes public.

    Totodată, conform raportului, au existat destul de multe situaţii în care autorităţile române au încercat să limiteze dreptul la liberă exprimare a minorităţii maghiare.

    Potrivit ActiveWatch, criza economică a continuat să afecteze piaţa de media, fiind coroborată cu problemele penale ale unor patroni/ finanţatori de presă. În acelaşi timp, “condiţia jurnalistului a devenit şi mai precară, pe fondul disponibilizărilor, întârzierilor salariale şi insolvenţelor în care se află o parte semnificativă a presei”.

    În acest context, încrederea publicului în mass-media a continuat să scadă, iar “electoratul pare să se fi îndreptat masiv spre surse alternative de infomare, cum ar fi mediile online, fie ele de tip mainstream sau alternativ, fie către social media”, se spune în raportul FreeEx.

    Pe de altă parte, raportul FreeEx face referire la problemele cu care s-au confruntat în ultimul an Societatea Română de Televiziune (SRTv) şi Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), dar şi Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA).

    ActiveWatch precizează că “o serie de produse editoriale au fost cenzurate de persoane cu funcţii de conducere din TVR”, iar preşedintele-director general al TVR s-a plâns de existenţa unor intervenţii de natură politică din partea partidului de guvernământ.

    “Conducerile TVR şi SRR au blocat abuziv candidaturile unor persoane din afara instituţiei pentru locurile din CA (Consiliile de Administraţie, n.r.) rezervate reprezentanţilor salariaţilor”, se spune în acelaşi raport.

    Totodată, ActiveWatch menţionează că instanţele au stabilit că televiziunea şi radioul public se află sub incidenţa Legii accesului la informaţii de interes public.

    Pe de altă parte, potrivit ActiveWatch, CNA “s-a discreditat în ochii publicului din cauza proastei funcţionări, a timidităţii cu care sancţionează încălcarea legii, a conflictelor interne între membri, a prestaţiei preşedintei instituţiei şi a problemelor penale care o vizează pe aceasta şi pe încă o membră”. “Din înregistrările unor discuţii interne între preşedinta CNA şi angajaţi reiese că anumite televiziuni ar fi fost favorizate, iar unor operatori de cablu li s-ar fi solicitat sponsorizări”, spune ActiveWatch.

    De asemenea, potrivit ActiveWatch, CNA nu a funcţionat în perioada campaniei pentru alegerile prezidenţiale din lipsă de cvorum, partidele parlamentare nemanifestând interes pentru desemnarea rapidă a unor noi membri.

    Potrivit raportului FreeEx, numărul de litigii civile pare să fi crescut în ultimul timp, în special după adoptarea noului Cod civil. “Campioni absoluţi la numărul de procese în calitate fie de reclamant, fie de pârât sunt grupul Intact şi (foşti şi actuali) angajaţi ai acestuia”, spune ActiveWatch.

    În plus, în acelaşi raport se precizează că “instanţele au început să oblige la publicarea de scuze”. “Alte măsuri, care pot fi considerate disproporţionate, sunt: obligarea la publicarea unor hotărâri judecătoreşti integrale (ceea ce implică logistică şi costuri nerealiste) şi obligarea la ştergerea unor articole din mediul online”, mai spune ActiveWatch.

    Raportul “FreeEx Libertatea Presei în România 2014 – 2015” a fost redactat în cadrul programului FreeEx al ActiveWatch. Acest program a început în 1999 şi îşi propune să contribuie la protejarea şi promovarea dreptului la liberă exprimare şi a libertăţii presei.

  • Lafarge şi Holcim vând active în SUA şi Canada pentru finalizarea fuziunii

    Grupul format prin fuziunea convenită anul trecut va crea cel mai mare producător de ciment la nivel mondial.

    Autorităţile de reglementare europene au aprobat deja fuziunea în decembrie anul trecut, iar în această lună şi-au dat acordul final pentru o serie de vânzări de active din Europa, inclusiv din România, către compania irlandeză CRH, care va deveni la rândul ei al treilea mare producător mondial de ciment, după LafargeHolcim şi Saint-Gobain (Franţa).

    Lafarge şi Holcim au obţinut luni acordul autorităţilor de reglementare din SUA cşi Canada.

    Comisia Federală pentru Comerţ din Statele Unite a anunţat că vânzările anunţate de cele două companii vor asigura concurenţa pe piaţa americană a cimentului.

    În schimbul aprobării, Lafarge trebuie să vândă către compania Continental Cement fabrica de ciment din Davenport şi o carieră din Buffalo, Iowa.

    De asemenea, Lafarge vinde terminale şi alte active de distribuţie din Minnesota, Wiscounsin, Tennessee şi Louisiana.

    Holcim va vinde către compania Eagle Materials fabrica de ciment din Chicago şi către Essroc Cement fabrica din Camden (New Jersey) şi un terminal de lângă Boston.

    Grupul elveţian mai vinde companiei Buzzi Unicem USA terminalele de ciment din Grandville şi Elmira (Michigan) şi Rock Island (Illinois), precum şi alte două fabrici de ciment şi mai multe terminale, către unul sau mai mulţi cumpărători care trebuie aprobaţi de autorităţile americane de reglementare.

    Holcim şi compania franceză Lafarge au convenit în luna aprilie a anului trecut o fuziune prin schimb de acţiuni, care va crea cel mai mare producător de ciment din lume, cu vânzări anuale de aproximativ 40 de miliarde de euro.

    Decizia Holcim şi Lafarge a fost ca în ţări precum România, Germania şi Ungaria să vândă în totalitate activele uneia dintre companii.

    În România vor fi păstrate activele Holcim, care includ două fabrici de ciment, în Câmpulung şi Aleşd, o staţie de măcinare şi un terminal de ciment la Turda, 13 staţii ecologice de betoane, trei staţii de agregate, două staţii de lianţi speciali şi un terminal de ciment în Bucureşti.

    La începutul lunii februarie, producătorul irlandez de ciment CRH a ajuns la un acord cu cele două companii pentru a cumpăra cea mai mare parte dintre activele scoase la vânzare de acestea, inclusiv pe cele din România, pentru 6,5 miliarde de euro.

    Lafarge va renunţa astfel la activele deţinute în România, într-o tranzacţie care urmează să se încheie în prima jumătate a acestui an.Cele două fabrici de ciment, de la Medgidia şi Hoghiz, şi staţia de măcinare de la Târgu Jiu ale companiei din Franţa vor fi preluate de CRH.

    Holcim România avea la sfârşitul anului trecut 792 de angajaţi, capacitatea totală de producţie a companiei fiind de 6,1 milioane de tone de ciment.

  • Primul lanţ de magazine care a redus TVA: Profi a aplicat măsura la o serie de alimente

    “Am luat această măsură excepţională încă din ultima zi a lui aprilie deoarece suntem convinşi că scăderea preţurilor rezultată din reducerea TVA este o decizie cât se poate de bună pentru comerţ, o decizie care nu doar că le va permite oamenilor să cumpere produse de mai bună calitate, dar va şi spori vânzările în general”, a declarat Daniel Cirstea, directorul general al magazinelor Profi.

    Produsele cu TVA redus sunt marcate în magazinele reţelei cu etichete speciale, de culoare galbenă.

    TVA la alimente va scădea, la 1 iunie, la 9%, de la 24% în prezent.

    Profi este deţinută de fondul de investiţii Enterprise Investors.

    Anul trecut, Profi a deschis 71 de magazine noi, iar planurile de expansiune pentru acest an vizează cel puţin acelaşi număr, reţeaua urmând să ajungă până la sfârşitul anului la 350 unităţi.