BusinessMagazin

Author: adison

  • Basarabean suspectat de uciderea unui om de afaceri din Bacău, extrădat în România din Belarus

    Potrivit suselor citate, cetăţeanul basarabean Iurie Procopenco a fost adus pe Aeroportul “Henri Coandă”, cu o cursă de linie.

    Acesta este suspectat că, la data de 11 august 2011, împreună cu alţi cinci bărbaţi, toţi cetăţeni moldoveni, a intrat în locuinţa din Bacău a omului de afaceri Valeriu Damian după ce unul dintre complicii său a aflat că victima ţine în casă aproximativ 300.000 de dolari.

    Iurie Procopenco, Ramazan Murtazaliev – fost luptător profesionist, Sergiu Cebotari, Petru Calamanov Alexei Vîjîilă şi Andrei Trofim sunt acuzaţi de omor deosebit de grav şi tentativă de tâlhărie, după ce l-au torturat pe Damian, căuia i-au legat mâinile şi picioarele cu bandă adezivă şi l-au asfixiat în încercarea de a-l determina să spună unde ţine banii.

    După comiterea omorului, cei cinci moldoveni au fugit în Republica Moldova.

    În luna aprilie 2012, cei şase au fost prinşi în regiunea Nicolaevsk din Ucraina, după comiterea unei tâlhării prin aceeaşi metodă ca şi în cazul Damian. Anchetatorii ucrainieni au arestat atunci numai cinci dintre suspecţi, Andrei Trofim fiind lăsat în libertate.

    Acesta a semnat un autodenunţ în care a descris cu lux de amănunte cum a fost omorât, în România, Valeriu Damian şi a menţionat că, atunci când şi-a dat seama că victima este în stare gravă, a încercat să o resusciteze.

    Iurie Procopenco a fost între timp eliberat de judecătorii ucrainieni, iar în octombrie 2014 a fost dat în urmărire internaţională prin Interpol de autorităţile române.

    O lună mai târziu, în data de 25 noiembrie, acesta a fost prins în Belarus.

    Acesta urmează a fi introdus, marţi, în Centru de Reţinere şi Arest Preventiv al Poliţiei Bacău.

    Pe numele său, Tribunalul Bacău a emis, în anul 2013, un mandat de arestare preventivă, pentru comiterea infracţiunilor de omor deosebit de grav, tentativă la tâlhărie şi violare de domiciliu, acesta fiind dat în urmărire internaţională prin Interpol, în octombrie 2014.

    Aducerea în ţară a lui Iurie Procopenco reprezintă cel de-a doilea caz de extrădare către România din Belarus.

    Omul de afaceri băcăuan Valeriu Damian a fost găsit mort în locuinţa sa din judeţul Bacău în luna august 2011, de către soţia sa, care a sunat la numărul unic de urgenţă 112.

    Valeriu Damian avea picioarele legate şi mai multe urme de lovituri pe corp.

    Omul de afaceri Valeriu Damian (66 de ani) era căsătorit şi avea două fete.

    Valeriu Damian deţinea mai multe benzinării şi magazine cu piese auto.

    În dosarul de omor deosebit de grav instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău apare şi numele fraţilor Grigore şi Tudor Druţă, cetăţeni români, de origine basarabeană, stabiliţi la Iaşi.

    Surse din rândul anchetatorilor au declarat, pentru MEDIAFAX, că aceştia sunt bănuiţi că l-au găzduit pe teritoriul României pe Vitalie Proca, asasinul profesionist care, în data de 26 noiembrie 2012 a comis tentativa de asasinat din cartierul bucureştean Vitan.

    De altfel, Vitalie Proca a fost angajat de către fraţii Bogdan şi Răzvan Măraru prin intermediul lui Ion Druţă, fratele celor doi basarabeni.

    Fraţii Druţă aveau legături cu Proca după ce unul dintre ei fusese închis împreună cu acesta într-un penitenciar din Federaţia Rusă.

  • Nivelul radiaţiilor este normal la Kiev şi în zona interzisă din Cernobîl

    “Nivelul radiaţiilor era de 12 microroentgeni pe oră la Kiev, nivelul de siguranţă fiind de 30 de microroentgeni pe oră. La Cernobîl nivelul era de 24 de microroentgeni pe oră, nivelul de siguranţă fiind de 50 de microroentgeni pe oră, iar la instalaţiile industriale ale centralei nucleare era de 59 de microroentgeni pe oră, nivelul de siguranţă fiind de 140 de microroentgeni pe oră”, a declarat serviciul pentru situaţii de urgenţă.

    Un incendiu a izbucnit în pădurea Ciornobîlska Puscea din zona interzisă din Cernobîl şi în zona de evacuare obligatorie din apropiere de satele Buriakivka, Rudnia-Illineţka, Hlinka şi Lubianka din districtul Ivankivski la 28 aprilie. Incendiul a fost localizat la 29 aprilie şi stins la 2 mai.

    Incendiul, care a afectat 320 de hectare de vegetaţie, a provocat un val de panică, propagat pe reţele de socializare.

    Autorităţile nu exclud ipoteza provocării cu intenţie a incendiului.

    Explozia de la reactorul numărul patru al Centralei nucleare de la Cernobîl, în aprilie 1986, a contaminat o parte a Europei, dar mai ales Ucraina, Rusia şi Belarusul. Autorităţile sovietice de atunci au ţinut mult timp ascunsă amploarea celei mai mari catastrofe din istoria nucleară civilă.

  • ExxonMobil este interesat de explorarea de petrol şi gaze în perimetre bulgăreşti din Marea Neagră

    Weltmer s-a întâlnit la noul sediu central al companiei din Houston, Texas, cu Delian Dobrev, preşedintele comisiei pentru energie din Adunarea Naţională a Bulgariei şi fost ministru al Energiei, cu vicepreşedintele aceleiaşi comisii, Zecio Stankov, şi cu vicepreşedintele consiliului de administraţie al Bulgratransgaz, Delian Dimitrov.

    Potrivit lui Weltmer, grupul ExxonMobil este foarte interesat de a explora perimetrele Teres şi Silistra din Marea Neagră.

    Termenul de depunere a ofertelor este 21 septembrie 2015. Durata contractului va fi de cinci ani, cu posibilitatea de a fi prelungit cu încă doi ani, a spus Stankov.

    Vicepreşedintele Bulgratransgaz, Delian Dimitrov, a arătat că Bulgaria a început deja construcţia gazoductelor de interconectare cu România, Serbia, Grecia şi Turcia, anticipându-se că infrastructura de gaze a ţării va ajunge la o capacitate anuală de 20 de miliarde metri cubi de gaze. În plus, urmează să fie extinsă capacitatea de stocare a unui depozit de gaze din Ciren.

    Reprezentanţii Exxon Mobil au arătat la rândul lor că sunt interesaţi de oportunităţi de explorare în regiunea Mării Negre, unde au experienţă şi dispun deja de studii de cercetare.

    În octombrie 2014, ExxonMobil şi OMV Petrom au început forajul unei sonde de explorare pentru un nou prospect în blocul românesc Neptun din Marea Neagră.

    Astfel, platforma Ocean Endeavour forează sonda de explorare Pelican South-1 la aproximativ 155 de kilometri de ţărm, în sectorul românesc al Mării Negre. Sonda va testa o nouă structură geologică în blocul Neptun. La începutul lunii octombrie, platforma Ocean Endeavour a finalizat forajul sondei Domino-2, iar datele obţinute de sondă sunt în curs de evaluare.

    ExxonMobil şi OMV Petrom deţin fiecare 50% din sectorul de apă adâncă a blocului Neptun, operat de compania americană.

    Cele două companii au anunţat în februarie 2012 că au făcut o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi.

    Reprezentanţii OMV Petrom au spus de mai multe ori că extracţia de gaze în Marea Neagră este preconizată pentru sfârşitul deceniului.

  • DNA critică propunerile de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală: Ar diminua eficienţa DNA şi ar afecta statutul procurorilor

    “Cu referire la propunerea legislativă de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală iniţiată de mai mulţi deputaţi, Direcţia Naţională Anticorupţie consideră că adoptarea propunerii ar diminua semnificativ eficienţa DNA, ar îngreuna identificarea şi pedepsirea infractorilor şi ar afecta în mod sever statutul procurorilor în cadrul sistemului judiciar“, se arată în comunicatul parchetului.

    DNA face referire la propunerea iniţiată de nouă deputaţi PSD şi unul de la Minorităţi, înregistrată la Senat în 2 aprilie, în procedură de urgenţă.

    “Modificarea cadrului legislativ în regim de urgenţă şi în lipsa unor analize obiective care să ateste o nevoie socială imperioasă este nejustificată, având în vedere că noile coduri au fost adoptate recent de Parlamentul României, în urma unor dezbateri îndelungate, care au implicat toate părţile interesate. De altfel, iniţiatorii fac trimitere în expunerea de motive la apariţia unor evenimente care necesită schimbarea politicii penale, fără însă ca acestea să fie indicate”, arată DNA.

    Reprezentanţii direcţiei analizează în continuare modificările propuse la Codul de procedură penală.

    Astfel, modificarea art. 202 prin introducerea condiţiei ca o măsură preventivă să fie dispusă numai dacă există probe din care rezultă vinovăţia dincolo de orice îndoială este incompatibilă cu natura şi scopul măsurilor preventive, mai spune DNA, arătând că adoptarea textului ar avea ca efect, practic, imposibilitatea de a se dispune orice măsură preventivă, în orice cauză, anterior condamnării inculpatului.

    De asemenea, modificarea art. 223 cu privire la condiţiile de aplicare a arestării preventive ar atrage imposibilitatea dispunerii acestei măsuri preventive anterior condamnării, prin introducerea sintagmei “numai dacă există probe concrete din care rezultă, dincolo de orice îndoială, că inculpatul a săvârşit o infracţiune”.

    Totodată, modificarea art. 224 şi 225, prin excluderea denunţului dintre elementele care pot fi avute în vedere la aprecierea unei măsuri preventive este în contradicţie cu principiile procesului penal.
    “Legiuitorul nu poate impune unui judecător să se raporteze doar la anumite elemente când apreciază o situaţie de fapt, întrucât acest proces de analiză reprezintă o componentă a procesului de deliberare ce intră în atributul exclusiv al puterii judecătoreşti”, argumentează DNA.

    Procurorii critică şi modificarea propusă la art. 131 ce prevede introducerea caracterului obligatoriu al confruntării solicitate de inculpat pe motiv că încalcă un principiu fundamental al procesului penal, şi anume că toate probele sunt administrate numai dacă sunt utile şi pertinente pentru aflarea adevărului.

    Modificarea art. 106, prin introducerea obligativităţii de a înregistra audio – video toate declaraţiile administrate în cursul urmăririi penale şi a de a inscripţiona un suport separat pentru fiecare declaraţie, poate îngreuna soluţionarea cauzelor, în măsura în care nu este însoţită de resurse umane şi materiale suplimentare pentru organele judiciare. Prin introducerea unui nou alineat la art. 106 ar fi introdusă asistenţa juridică obligatorie în cursul urmăririi penale pentru toţi suspecţii şi inculpaţii, indiferent de natura cauzei. Această prevedere trebuie însoţită de asigurarea de resurse materiale suplimentare pentru plata avocaţilor din oficiu, având în vedere că în prezent cazurile de asistenţă juridică obligatorie sunt limitate, mai spune DNA.

    Pe de altă parte, abrogarea art. 141 privind autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică de către procuror, pe o perioada strict determinată, ar lipsi organele de urmărire penală de un instrument esenţial în combaterea criminalităţii grave.

    Propunerea de modificare a art. 103 alin. 2, prin introducerea sintagmei “condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea ca acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială”, în loc de “îndoială rezonabilă”, vizează “impunerea unui standard de probaţiune care este imposibil de atins”, arată DNA, precizând că, în toate sistemele moderne de drept, prezumţia de nevinovăţie a inculpatului corespunde obligaţiei acuzării de a dovedi săvârşirea infracţiunii “dincolo de orice îndoială rezonabilă”.

    În punctul de vedere transmis, DNA analizează şi modificările propuse la Codul penal.

    Între acestea, se regăseşte modificarea termenelor de prescripţie a răspunderii penale, care “ar atrage imposibilitatea tragerii la răspundere penală pentru numeroase infracţiuni grave”. “Astfel, faptele de luare de mită săvârşite anterior anului 2009 ar fi în acest moment prescrise, deşi organele judiciare încă primesc sesizări cu privire la asemenea fapte”, arată DNA.

    Totodată, prin creşterea cuantumului de la care consecinţele sunt considerate “deosebit de grave”, cauzele aflate pe rol având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu cu un prejudiciu între 2 şi 4 milioane de lei vor fi calificate potrivit legii mai favorabile, cu consecinţa încadrării între limite de pedeapsă mai puţin grave şi, implicit, cu reducerea termenelor de prescripţie a răspunderii penale.

    În plus, modificarea art. 290 şi 292, prin condiţionarea cauzei de nepedepsire pentru mituitor şi cumpărătorul de influenţă de formularea denunţului în termen de şase luni, va limita numărul infracţiunilor descoperite în acest mod de organele judiciare.

    DNA mai arată că modificarea art. 39, prin limitarea pedepsei rezultante în cazul concursul de infracţiuni la maximul special al celei mai grele pedepse, reprezintă o îndepărtare de tradiţia dreptului penal şi “poate crea situaţii nejustificat de blânde pentru unii infractori”, în condiţiile în care în regimul vechiului Cod penal, maximul special putea fi sporit cu până la cinci ani, iar în regimul actual cumulul pedepselor este aritmetic şi limitat doar de maximul general.

    O serie de modificări la Codul penal vizează activitatea magistraţilor.

    Modificarea art. 283 C.pen. şi reglementarea infracţiunii de represiune nedreaptă prin referirea la condiţia dincolo de orice îndoială “are potenţialul de a transforma orice magistrat într-un inculpat”, spune DNA, subliniind că pot fi situaţii în care probele administrate la un moment dat să justifice luarea unei măsuri preventive, după care să fie administrate noi probe care să demonstreze nevinovăţia unei persoane.

    Totodată, introducerea infracţiunii de abuz de putere al organelor judiciare “ar avea ca unic efect exercitarea unei presiuni nemaiîntâlnite la adresa magistraţilor care soluţionează cauze complexe”, mai spun procurorii DNA.

    Iniţiatorii proiectului de lege sunt deputaţii PSD Gheorghe Bogdan, Marian Ghiveciu, Marius Manolache, Adrian Mocanu, Ciprian Nica, Florin Pâslaru, Cătălin Rădulescu, Rodin Traicu şi Eugen Uricec, alături de Nicolae Păun, de la Minorităţi.

  • Radu Boroianu: Academicianul Nicolae Breban va fi preşedintele onorific al Consiliului consultativ al ICR

    La conferinţa de presă organizată marţi, în Bucureşti, la sediul Institutului Cultural Român, au participat preşedintele instituţiei, Radu Boroianu, cei doi vicepreşedinţi ai ICR, Liviu Jicman şi Nagy Zoltan, şi academicianul Nicolae Breban.

    “Onoarea este dublă, pentru că, în acelaşi timp, eram pregătit, dar nu chiar astăzi, să-l rog pe domnul academician (Nicolae, n.r.) Breban, în calitatea sa multiplă, de mare creator, probabil cel mai important romancier ale epocii moderne pe care l-a dat România, dar în acelaşi timp, poate puţini dintre dumneavoastră mai ştiu, că domnul Breban este la el acasă în lumea muzicii, a filosofiei”, a spus Radu Boroianu.

    În acest context, Radu Boroianu a precizat că Institutul Cultural Român are nevoie de un Consiliu consultativ, după cum prevede şi legea de funcţionare a ICR. “Am să-l rog pe domnul Breban să accepte să asigure preşedinţia onorifică a acestui Consiliu Consultativ”, a declarat Radu Boroianu.

    De asemenea, Radu Boroianu a spus că forul consultativ al ICR va fi format din şapte membri, care vor fi numiţi de preşedintele ICR.

    Întrebat de ce s-a gândit la Nicolae Breban pentru această funcţie, Radu Boroianu a spus că “el este marcat de personalitatea integrală, nu numai de aspectele lui câteodată rebarbative şi mai abrazive”. “Este un om de o cultură cu totul covârşitoare, este cel mai mare romancier modern al limbii române, este un om care are o cultură muzicală cu totul necomună, o cultură filosofică, este o personalitate complexă. Este un om dificil, nu există mare creator care să nu fie dificil, dar este şi o autoritate care nu poate fi negată”, a spus Boroianu.

    Prezent la conferinţa de presă, Nicolae Breban a spus că se bucură că Radu Boroianu a preluat funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român. El a subliniat că fostul secretar de stat ar trebui lăsat să conducă trei patru ani ICR-ul, afirmând că Academia Română sprijină Institutul Cultural Român.

    “Eu cred că ICR şi-a câştigat un şef pe care îl aştepta şi îl merita, eu l-am susţinut, am vrut să-l susţin şi pe amicul meu Andrei Marga, regret că a fost dislocat atât de repede şi de brutal. Institutul Cultural Român, cultura, Radu Boroianu a spus foarte bine, este unul dintre obiectele noastre cele mai preţioase de export, dar şi de structurare, de stabilizare (…) a acestei naţiuni, care este ameninţată de foarte multe lucruri, printre altele de dezmembrare”, a spus Nicolae Breban.

    “George Soros, în America, acest mare speculant financiar, împreună cu amicii săi din România, Mircea Mihăieş, (Gabriel, n.r.) Liiceanu, (Horia Roman, n.r.) Patapievici şi alţii care consideră că nu mai este nevoie de statul român, că Mihai Eminescu este un cadavru aruncat, că noi, aştia mai în vârstă, care am creat operă, suntem depăşiţi, că totul este depăşit, Eminescu este depăşit, că Ion Barbu este depăşit, că Iorga este depăşit, că Cantemir este depăşit şi a început literatura asta de p..ă, de p…ă (…), de prostituţie, imaginea asta de mizerabilism”, a spus Nicolae Breban.

    Potrivit legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, “pe lângă preşedintele institutului funcţionează un consiliu consultativ format din personalităţi de prestigiu în domeniul culturii, artei, învăţământului şi ştiinţei, din ţară şi din străinătate”. De asemenea, potrivit actului normativ “componenţa, organizarea şi funcţionarea consiliului consultativ se aprobă prin ordin al preşedintelui institutului”.

    Radu Boroianu, care a fost senator ales în legislatura 1996 – 2000, însă şi-a dat demisia în 1997, a fost votat de plenul Senatului, pe 28 aprilie, în funcţie de preşedinte al ICR. Boroianu a primit 64 de voturi “pentru” şi 49 “împotrivă”. În aceeaşi zi, plenul Senatului a luat act de demisia lui Lilian Zamfiroiu din funcţia de preşedinte al ICR.

    Între 1991 – 1992, Boroianu a fost secretar de stat în Ministerul Culturii, dar şi vicepreşedinte al PNL în perioada CDR. În cabinetul condus de Victor Ciorbea a deţinut funcţia de ministru delegat pentru informaţii publice. În 1997 a fost numit de Emil Constantinescu ambasador al României în Elveţia, pentru ca în 2001 Boroianu să fie rechemat de Ion Iliescu. În 2005, acesta este numit secretar de stat pentru francofonie de premierul Călin Popescu Tăriceanu, iar, în 2009, se afla alături de Emil Constantinescu în comitetul de sprijin al candidatului la alegerile prezidenţiale Crin Antonescu. De asemenea, între 2013 şi 2014 a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Culturii. Radu Boroianu este administrator al unei galerii de artă, European Art Gallery. În prezent, este vicepreşedinte al Partidului Liberal Reformator, condus de Călin Popescu Tăriceanu.

  • Filmul “Răzbunătorii: Sub semnul lui Ultron” s-a menţinut pe primul loc în box office-ul românesc

    Dorind să se retragă din activitate ca Iron Man, Tony Stark îl creează pe Ultron, un robot dotat cu o uimitoare inteligenţă artificială. Acesta ar trebui să evalueze pericolele şi să controleze armata de roboţi a lui Stark, doar că Ultron va declara curând război rasei umane. Dotat cu puteri nebănuite şi invincibil în învelişul său de adamantium, robotul se aruncă împotriva New York-ului, Răzbunătorii fiind singurii în stare să ţină piept extraordinarei ameninţări. Iron Man, Căpitanul America, Thor, Văduva Neagră şi Hulk vor avea nevoie de resurse ieşite din comun, dar şi de multă şiretenie pentru a-l înfrunta pe genialul robot, în stare să controleze minţile oamenilor şi să emită distrugătoare radiaţii şi unde electromagnetice. Pelicula este distribuită în cinematografele româneşti de Forum Film România.

    Locul al doilea în box office-ul românesc i-a revenit peliculei “Secretul lui Adaline/ The Age of Adaline”, un film romantic cu accente fantastice despre o tânără care încetează să îmbătrânească, ce a avut încasări de 336.695 de lei şi 18.134 de spectatori, potrivit cinemagia.ro. Regizat de Lee Toland Krieger, această comedie romantică are o distribuţie impresionantă, în care se remarcă Blake Lively, Harrison Ford, Michiel Huisman, Kathy Baker şi Ellen Burstyn. Filmul este distribuit în România de InterComFilm Distribution.

    Pe locul al treilea s-a clasat filmul “Furios şi iute 7/ Fast and Furious 7”, al şaptelea lungmetraj din această franciză de acţiune şi ultima peliculă a regretatului actor Paul Walker, cu încasări 294.336,94 de lei. Lungmetrajul este continuarea seriei de succes în care Vin Diesel şi Paul Walker îşi reiau rolurile lui Dominic Toretto şi Brian O’Conner. Cu cazierul curăţat şi liniştiţi alături de vechii lor prieteni, cei doi încearcă să îşi facă o nouă viaţă, dar totul se năruie în momentul în care Ian Shaw intervine, iar ei sunt nevoiţi să calce din nou în afara legii. Producţia filmului a fost amânată aproape un an din cauza decesului lui Paul Walker. Filmul, distribuit de Ro Image 2000, a avut 15.710 de spectatori de vineri până duminică.

    “Clopoţica şi Legenda Bestiei de Nicăieri/ Tinker Bell and the Legend of the NeverBeast”, de Steve Loter, a ocupat locul al patrulea, cu încasări de 142.857 de lei şi 7.622 de spectatori. Distribuit de Forum Film România, lungmetrajul animat din seria “Tinkerbell” o prezintă pe Clopoţica într-o aventură ieşită din comun. Când una dintre suratele ei, încrezătoare că înfăţişarea nu spune nimic despre inima unei fiinţe, se împrieteneşte cu o misterioasă creatură gigantică, Clopoţica nu ştie dacă să se teamă sau nu pentru siguranţa zânelor. Dar când un grup de zâne ia iniţiativa de a captura “monstrul” înainte ca acesta să facă prăpăd în jur, Clopoţica va trebui să decidă dacă prejudecăţile sunt mai importante decât o inimă deschisă.

    Pe locul al cincilea s-a clasat comedia “Paul, mare poliţist la mall 2/ Paul Blart: Mall Cop 2”, cu încasări de 103.325 de lei de vineri până duminică. După trăsnitele sale aventuri din primul film, dolofanul agent de pază Paul Blart este gata să treacă la următorul nivel: o slujbă în Las Vegas, cel mai bine păzit oraş din lume. Angajat la un cazinou de lux, Paul va trebui să-şi impresioneze şefii şi noii colegi, dar marea provocare se va ivi atunci când o bandă de hoţi va lua în vizor valoroasele obiecte de artă din clădire. Filmul, distribuit de InterComFilm Distribution, a avut 5.738 de spectatori în weekend.

  • PSD Iaşi îl acuză pe Adomniţei că a politizat în mod aberant ”o dramă sentimentală”

    PSD Iaşi a lansat, marţi, într-un comunicat de presă, un apel către toţi oamenii politici din Iaşi să dea dovadă de ”înţelepciune şi echilibru” în afirmaţii, în contextul creat de cercetările făcute în cazul primarului municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    În acelaşi comunicat, semnat în numele organizaţiei de către vicepreşedintele PSD Cristian Stanciu, şeful liberalilor ieşeni, Cristian Adomniţei, este acuzat că a politizat ”o dramă sentimentală” şi că ar fi lansat ”atacuri lipsite de orice fundament” la adresa PSD.

    ”În prezent, nu există nicio acuzaţie oficială privind săvârşirea unor acte de corupţie la Primăria Iaşi. Considerăm că numai slăbiciunea de a se bucura de răul altuia şi dorinţa aprigă de a acumula cu orice preţ puncte politice i-au determinat pe Cristian Adomniţei şi PNL să lanseze calomnii la adresa întregii filiale a PSD Iaşi. Ca atare, alegaţiile precum că PSD ar fi creat un «sistem mafiot» şi «poliţie politică» (potrivit căreia ar fi fost urmăriţi adversari politici) sunt pure invenţii denigratoare ale copreşedintelui PNL Iaşi pentru care ar trebui să-şi ceară scuze public faţă de fiecare membru al PSD Iaşi pe care l-a jignit în mod gratuit”, se arată în comunicatul PSD Iaşi.

    Social-democraţii mai spun că PNL şi Cristian Adomniţei nu pot da verdicte în locul magistraţilor, iar membrii PSD Iaşi nu pot fi acuzaţi în bloc.

    ”Îi reamintim că fostul său şef de partid, Relu Fenechiu, acelaşi om care l-a creat pe domnul Adomniţei ca politician, a fost până în clipa ultimei sentinţe judecătoreşti ministru în funcţie, vicepreşedinte al PNL şi preşedinte al PNL Iaşi. La fel şi alţi membri de seamă ai PNL Iaşi, condamnaţi sau urmăriţi penal au beneficiat de prezumţia de nevinovăţie, iar PSD nu şi-a permis să-i acuze în locul acuzatorilor şi să-i judece în locul judecătorilor. Nici măcar atunci când, la mijlocul lunii trecute, procurorii anticorupţie au descins la Consiliul Judeţean Iaşi, PSD s-a abţinut de la orice comentariu privind acţiunea magistraţilor”, se mai arată în comunicatul PSD Iaşi.

    Preşedintele PNL Iaşi Cristian Adomniţei a declarat duminică, după şedinţa Comitetului Executiv Judeţean al liberalilor, că Gheorghe Nichita ar trebui să-şi dea demisia, în urma scandalului în care a fost implicat, el susţinând că primarul Iaşiului a creat un sistem mafiot care controlează oraşul.

    ”Facem apel să-şi dea demisia din funcţia de primar. Să nu expună oraşul la încă un an şi trei luni de chin şi să-l lase să respire. I se cere să facă singurul gest de onoare rămas, alături de toţi cei care au făcut parte din sistemul mafiot pe care l-a condus. Problema nu este Nichita doar, ci un întreg sistem mafiot”, declara Cristian Adomniţei, preşedintele PNL Iaşi.

    El mai spunea că Poliţia Locală, pe care primarul Iaşiului a folosit-o pentru a urmări o persoană din oraş, nu este firma sa privată şi că se dovedeşte că ”întreg Iaşiul a fost sechestrat de sistemul mafiot patronat de Nichita”.

    Procurorii DNA au dispus, vineri, începerea acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a primarului Iaşiului, Gheorghe Nichita, pentru instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii care nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în formă continuată (cinci acte materiale), abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, acces ilegal la un sistem informatic şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.

    Alături de el, au fost reţinuţi directorul general al Poliţiei Locale Iaşi, Liviu Hliboceanu, pentru folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în formă continuată (3 acte materiale) şi abuz în serviciu, şi Ştefan Avîrvarei, şef servicu în cadrul Poliţiei Locale, pentru folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, complicitate la abuz în serviciu, abuz în serviciu, acces ilegal la un sistem informatic şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.

    Ulterior, Tribunalul Bucureşti a decis că Gheorghe Nichita va fi cercetat în libertate sub control judiciar, ca şi şeful Poliţiei Locale ieşene şi şeful de serviciu din instituţie reţinuţi joi seară de procurorii DNA. Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Şefa unui serviciu din Primăria Iaşi, Adina Samson, în vârstă de 33 de ani, cu care edilul Gheorghe Nichita a avut o relaţie de câţiva ani, l-ar fi denunţat pe acesta la DNA, după ce el i-ar fi pus pe poliţiştii locali să o urmărească, susţineau jurse judiciare.

    De altlfel, Adina Samson şi alţi doi şefi de servicii din cadrul Primăriei Iaşi, Dumitru Tomorug şi Eugen Chişcă, au fost ridicaţi, joi seară, de procurorii DNA şi duşi la Bucureşti, unde au fost audiaţi în acest dosar.

    Primarul Iaşiului, Gheorghe Nichita, s-a folosit inclusiv de clanul Cordunenilor, pe lângă angajaţi ai Poliţiei Locale şi ai altor instituţii din Primărie, pentru a îşi urmări iubita şi a ameninţa un bărbat cu care s-a întâlnit aceasta la un moment dat, potrivit unor documente ale anchetatorilor.

    Potrivit procurorilor, în perioada ianuarie-aprilie 2015, Gheorghe Nichita, abuzând de funcţia deţinută, în mod repetat, i-a determinat pe Hliboceanu şi Avîrvarei, dar şi pe alţi angajaţi ai Primăriei să efectueze, personal sau prin intermediari, verificări în baze de date care conţin informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, iar ulterior să folosească informaţiile astfel obţinute şi să permită accesul unor persoane neautorizate la aceste informaţii, pentru a obţine personal foloase nepatrimoniale necuvenite. În aceeaşi perioadă, Nichita, cu intenţie, i-a determinat pe ceilalţi doi inculpaţi să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, prin efectuarea, fie personal, fie prin intermediul altor angajaţi ai Poliţiei Locale, a unor activităţi de supraveghere a unei persoane, cu consecinţa prejudicierii intereselor legale ale instituţiei din care făceau parte şi pentru a obţine un folos nepatrimonial necuvenit.

    În cursul lunii martie 2015, spun anchetatorii, Ştefan Avîrvarei a dat ajutor unei persoane necunoscute din cadrul Primăriei municipiului Iaşi, pentru ca aceasta, la instigarea primarului, să facă transferuri bancare în valoare de 2.000 lei în contul unui angajat al unei instituţii publice, aflată în subordinea edilului. Suma de bani reprezenta cheltuielile făcute de angajatul respectiv, în timpul activităţilor de supraveghere.

    Nichita era ţinut la curent cu activităţile de supraveghere, în timp real, continuau şi atunci când acesta era plecat din localitate, potrivit DNA.

    În cursul lunii aprilie 2015, pentru a avea un control permanent asupra activităţilor zilnice ale persoanei supravegheate, Avîrvarei, determinat de Nichita, a achiziţionat un program informatic conceput în scopul de a asigura accesul fără drept la un sistem informatic şi a deţinut această aplicaţie pe care a pus-o ulterior la dispoziţia acestuia din urmă, în acelaşi scop. Această aplicaţie de tip “spy”, a fost instalată din dispoziţia lui Nichita pe un telefon mobil ce a fost făcut cadou ulterior persoanei supravegheate.

    În cursul aceleiaşi luni, primarul municipiului Iaşi l-a determinat pe Avîrvarei să acceseze fără drept sistemul informatic aparţinând persoanei supravegheate, în scopul de a obţine date informatice referitoare la locaţia GPS, fotografii, videoclipuri, e-mail-uri, mesaje tip SMS, transmisii de date realizate prin aplicaţii Skype, WhatsApp.

    Gheorghe Nichita este primar al Iaşiului din anul 2003, iar din iulie 2000 este membru PSD, fiind şi lider al organizaţiei judeţene a partidului, dar şi vicepreşedinte la nivel naţional.

  • Cum arată T-14 Armata, cel mai puternic şi sofisticat tanc produs de Rusia – FOTO

    Tancul T-14 Armata a fost prezentat pentru prima dată în public luni, circulând pe unul dintre bulevardele Moscovei, îndreptându-se spre Piaţa Roşie, în timp ce populaţia pare tot mai cuprinsă de fervoarea patriotică, potrivit  dailymail.co.uk.

    Tancul a fost inclus în repetiţiile finale pentru parada militară ocazionată de Ziua Victoriei, care va avea loc sâmbătă, 9 mai, eveniment în cadrul căruia va fi piesa centrală. Parada are loc cu ocazia sărbătoririi a 70 de ani de la învingerea Germaniei naziste, în Moscova urmând să defileze circa 16.500 de soldaţi şi 200 de echipamente şi vehicule de război.

    T-14 Armata este dotat cu o turelă controlată de la distanţă şi un sistem de încărcare automată şi este rezultatul programului militar rus de modernizare a armatei, cu o durată de zece ani şi un buget de peste 345 de miliarde de euro.

    Tancul este primul care beneficiază de o capsulă internă blindată care conferă un plus de protecţie echipajului format din trei membri.

    Experţi militari ruşi şi ocidentali spun că T-14 Armata va depăşi ca performanţe orice tanc produs în Vest.

    Ministerul Apărării de la Moscova a dat publicităţii, luna trecută, mai multe fotografii ale tancului, dar turela era acoperită cu o pânză, doar platforma vehiculului fiind vizibilă.

    Dezvoltatorii tancului au în vedere utilizarea aceleiaşi platforme pentru construirea altor vehicule, inclusiv un vehicul blindat de infanterie grea, un obuzier autopropulsat şi un vehicul de suport în timpul luptelor.

    Utilizarea aceleiaşi platforme ar scădea costurile de producţie şi ar uşura şi eficientiza procedurile de suport şi întreţinere.

    Programul rus de modernizare a armatei prevede dotarea forţelor militare cu 2.300 de astfel de tancuri până în 2020, dar aceste planuri ar putea fi revizuite din cauza problemelor pe care economia rusă le întâmpină în urma impactului pe care îl au scăderea preţului petrolului şi sancţiunile impuse de Occident.

    Oleg Bochkaryov, un vicepreşedinte al Comisiei ruse privind Industria Apărării, un grup guvernamental care lucrează în domeniul înarmării, a anunţat săptămâna trecută că T-14 Armata va intra în serviciu anul viitor. Tancul, primul model de la intrarea în producţie a tancului T-90 în 1993, nu va fi vândut altor state pentru cel puţin cinci ani, a mai spus Bochkaryov.

  • Djohar Ţarnaev a plâns pentru prima dată în faţa curţii de la începutul procesului

    Aceasta a fost prima dată când Ţarnaev, care se confruntă cu o posibilă pedeapsă cu moartea, a demonstrat vreo emoţie de la începutul procesului. Tânărul în vârstă de 21 de ani a vărsat o lacrimă şi s-a agitat în scaun în timp ce sora mamei lui plângea în mod necontrolat.

    Patimat Suleimanova a fost capabilă să răspundă doar întrebărilor despre numele ei, data şi locul naşterii. După câteva minute, judecătorul a sugerat apărării să cheme un alt martor pentru ca ea să îşi poată reveni.

    În timp ce ea părăsea boxa martorilor, Ţarnaev a folosit o batistă pentru a-şi şterge ochii şi nasul.

    Suleimanova este unul dintre cei câţiva membri ai familiei care se află la Boston pentru a depune mărturie în faza de stabilire a pedepsei în procesul lui Ţarnaev. Avocaţii lui au încercat să convingă juriul că el ar trebui condamnat la închisoare pe viaţă în loc să fie condamnat la moarte.

    Luni, verişoara lui Ţarnaev, Raisat Suleimanova, l-a descris ca fiind un copil “foarte blând, foarte cald”. Juriul a văzut, de asemenea, fotografii cu Ţarnaev când era copil, inclusiv una cu fratele lui mai mare, Tamerlan, care îl ţinea pe umeri.

    Apărarea a susţinut că Djohar a fost presat de fratele lui mai mare, radicalizat, să comită atacul.

    Luna trecută, Ţarnaev a fost condamnat pentru 30 de capete de acuzare în legătură cu atacurile din 15 aprilie 2013, soldate cu trei morţi şi 264 de răniţi. Procurorii susţin că el a fost un partener egal cu fratele lui în atacuri şi au cerut pedeapsa cu moartea. Nu se ştie încă dacă Ţarnaev va depune mărturie în faza de stabilire a pedepsei.

  • Miniştrii de Finanţe din zona euro cer Greciei concesii, pentru a evita criza de lichidităţi

    În timp ce oficialii eleni călătoresc în Europa pentru a-şi pleda cauza, ministrul portughez de Finanţe Maria Luis Albuquerque a avertizat marţi că oficialii zonei euro nu vor face planuri de rezervă pentru a se pregăti pentru un posibil eşec al discuţiilor şi l-a încurajat pe premierul elen Alexis Tsipras să accepte ce i se oferă.

    “A fost dificil dar încă sperăm că va fi posibil să avem un rezultat pozitiv al discuţiilor”, a spus Albuquerque într-un interviu la Londra.

    Oficialii europeni sunt îngrijoraţi că Grecia ar putea avea dificultăţi să îşi respecte obligaţiile financiare în această lună, dacă Tsipras nu va accepta reducerea pensiilor şi modificarea legislaţiei muncii pentru a permite concedierea mai uşoară a angajaţilor.

    Guvernul elen trebuie să plătească FMI în această lună o rată de circa 1 miliard de euro.

    Autorităţile de la Atena au reluat săptămâna trecută negocierile cu creditorii, pentru deblocarea restului de 7,2 miliarde de euro la care Grecia mai are dreptul din programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro convenit cu Uniunea Europeană şi FMI.

    Euro s-a depreciat marţi pentru a treia zi consecutiv, odată cu apropierea termenului la care Grecia trebuie să achita rata, fiind în declin cu 0,2%, la 1,1119 dolari pe unitate.

    Indicele ASE al bursei din Atena este în scădere cu 3,3%.

    Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schaeuble este sceptic că miniştrii de Finanţe din zona euro vor putea să încheie un acord referitor la Grecia la viitoarea reuniune din 11 mai.

    În Spania, ministrul de Finanţe Luis de Guindos a indicat poisibilitatea unei anumite flexibilităţi în privinţa condiţiilor de reluare a ajutorului, într-o audiere în Parlamentul de la Madrid, chiar dacă a subliniat situaţia financiară dificilă a Greciei.

    În timp ce negocierile continuă, ministrul elen de Finanţe Yanis Varoufakis a avut o întâlnire “utilă” cu omologul său francez Michel Sapin, la Paris, potrivit unui comunicat al guvernului de la Atena.

    Varoufakis urmează să se mai întâlnească la Bruxelles cu comisarul pentru Afaceri Monetare Pierre Moscovici, în timp ce vicepremierul Yannis Dragasakis va discuta la Frankfurt cu preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.

    Tsipras a discutat şi cu directorul general al FMI, Christine Lagarde, despre stadiul negocierilor, a a anunţat FMI luni seara.

    Potrivit Comisiei Europene, criza de lichidităţi din grecia face ca respectarea prevederilor programului de susţinere financiară să fie dificilă.

    Economia elenă va avansa în acest an cu numai 0,5%, potrivit estimărilor de primăvară ale Comisiei Europene, revizuite semnificativ în scădere de la un avans de 2,5% prognozat în februarie.