BusinessMagazin

Author: adison

  • ActiveWatch: Curtea Constituţională şi DNA, printre premianţii libertăţii de exprimare. România TV, printre repetenţi

    ActiveWatch a organizat, marţi seară, în Clubul Silver Church din Bucureşti, Cheful Presei, a cărui temă a fost “DNA curăţă presa”.

    În cadrul evenimentului, organizat în contextul Zilei mondiale a libertăţii presei (3 mai), au fost acordate şi premiile FreeEx. Acestea au fost înmânate de Mircea Toma, preşedintele organizaţiei ActiveWatch, premianţilor şi repetenţilor libertăţii de exprimare.

    Astfel, titlul “Echidistantul anonim” a fost acordat “tuturor jurnaliştilor care au rezistat tentaţiei de a se alătura uneia din cele două tabere politico-mediatice, dar au încasat stoic flegmele propagandiştilor plătiţi din banii mogulilor”.

    Ziaristul Alexandru Rusu a primit premiul “Apără-mă Doamne de SRR că de CNA mă apăr singur”, pentru că “s-a bătut să demonstreze că România este un stat democratic, cu condiţia să nu te laşi încălecat de mafioţi şi securişti”.

    Studentului Dragoş Alecsandru i-a fost acordat titlul “Snowden pentru arhitectură”, pentru “curaj şi pentru ajutorul pe care-l oferă Universităţii ‘Ion Mincu’ să-şi recupereze respectul faţă de studenţi”.

    Totodată, titlul “Boxeri anticorupţie” a fost acordat ziariştilor Mirela Neag şi Cătălin Tolontan, pentru că “au demonstrat că poţi lovi în corupţi de să-ţi geamă mogulul şi pentru că au dovedit că se poate să stai drept fără a sta drepţi”.

    Pe de altă parte, Curţii Constituţionale a României (CCR) i-a fost acordat titlul “De veghe în lanul cu ocară”, pentru “curajul de a fi înfruntat două instituţii care s-au lăsat ademenite de viciul abuzului faţă de statul de drept: BOR şi SRI”. Astfel, “CCR a reinstituit dreptul la liberă opţiune pentru cursul de religie în şcoli şi a tăiat elanul de ‘Big Brother’ al SRI”.

    Şi profesorul Emil Moise a fost distins la ediţia din acest an a premiilor FreeEx. Acesta a primit titlul “De veghe în lanul cu ocară”, pentru “stăruinţa de care a dat dovadă luptând pentru libertatea de conştiinţă a copiilor şi pentru curajul de a crede în instituţiile democraţiei”.

    Titlul “De veghe în lanul cu ocară” a mai fost acordat Asociaţiei Pentru Tehnologia Informaţiei, Asociaţiei Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, dar şi PNL, “pentru curajul şi competenţa cu care au tăiat elanul de ‘Big Brother’ al SRI”.

    Totodată, Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-a fost acordat titlul “Şi-acu, ce-o să se aleagă de noi?”, pentru că “a expus mecanismele corupte de finanţare a presei şi pentru că a curăţat o parte din mizeria mass-mediei”.

    Pe de altă parte, Comisia de Etică şi Arbitraj a TVR a primit titlul “Arbitraje fără blat”, pentru că este “singura instituţie de autoreglementare din presa românească şi pentru că reuşeşte să emită opinii deseori critice la adresa conducerii instituţiei, situaţie aproape unică în întreg peisajul media autohton”.

    În cadrul trofeelor FreeEx a fost acordat şi premiul “Robert Turcescu”. Acest premiu i-a fost acordat “lui Dumnezeu, pentru că el a vrut ca Robert Turcescu să ne spună că nu e jurnalist (deşi ne cam convinsesem şi singuri de asta), ci securist de şcoală nouă”.

    Şi televiziunea de ştiri România TV s-a numărat printre cei care au primit premii, marţi seară, la Cheful Presei. Astfel, România TV a primit premiul “Unde-şi ţine Ponta coada”, pentru transmisiunea din 16 noiembrie, de la Paris, când “coada de sute de persoane era prezentată la postul TV al prietenului domnului Ponta sub titlul ‘La secţiile de vot din Paris nu mai sunt cozi’”. Mircea Toma, preşedintele ActiveWatch, a spus că acest premiu ” în valoare de 500.000 de Cocoşei va fi înmânat domnului Sebastian Ghiţă pentru a contribui la finanţarea RTV”.

    Pe de altă parte, deputatului Bogdan Diaconu i-a fost acordat premiul “România de la Nistru pân’ la Viena”, pentru că “are curajul să trezească forţele telurice ale românismului”. Printre iniţiativele acestui deputat se numără şi o “propunere legislativă privind interzicerea steagurilor cu caracter etnic”.

    Pe de altă parte, marţi, organizaţia ActiveWatch a lansat şi raportul “FreeEx Libertatea Presei în România 2014 – 2015”. Acest raport a fost redactat în cadrul programului FreeEx al ActiveWatch, care a început în 1999 şi îşi propune să contribuie la protejarea şi promovarea dreptului la liberă exprimare şi a libertăţii presei.

  • Expert: Cutremurul din Nepal a avut de 700 de ori puterea bombei de la Hiroshima

    Efthimios Lekkas, care a petrecut împreună cu echipa sa cinci zile în Nepal după cutremur, a vorbit despre “distrugerea absolută” pe care a constatat-o în capitala Kathmandu.

    “Totul s-a surpat în cartierele din întreaga capitală. Imediat ce am sosit, echipele de salvare şi-au început intervenţia”, declară el.

    Expertul are o uriaşă experienţă pe teren. El a fost implicat în eforturile de după tsunamiul din Thailanda, în 2004, şi cutremurul din Haiti, în 2010.

    În Nepal, echipa sa a oferit consiliere cu privire la cele mai bune modalităţi de susţinere a clădirilor avariate, pentru a împiedica ruinele să se surpe.

    “Oamenii sunt foarte speriaţi”, declară Lekkas. “În primele săptămâni sau luni vor sta oriunde vor putea, dar departe de case. În plus, sunt mulţi oameni care fug din Kathmandu. Există cozi de kilometri, în care oamenii aşteaptă autobuze să-i scoată din capitală”, adaugă el.

    “Oamenii din Nepal sunt, în general, nişte supravieţuitori. Sunt obişnuiţi cu condiţiile de trai dure. Este o regiune muntoasă, cea mai muntoasă de pe planetă. Oamenii de acolo sunt obişnuiţi să trăiască o viaţă simplă şi să aibă puţine bunuri”, a subliniat profesorul.

    Expertul grec a declarat că el se aşteaptă la alt “cutremur mare” în lunile viitoare.

     

  • Brad Pitt, invitat de preşedintele Ecuadorului să viziteze regiunile poluate din jungla amazoniană

    Starul hollywoodian se pregăteşte să realizeze un film despre disputa – care datează de câteva decenii – dintre guvernul din Ecuador şi compania americană, informează contactmusic.com.

    Presa internaţională afirmă că Brad Pitt a cumpărat drepturile de ecranizare a cărţii “Law of the Jungle”, de Paul Barrett, care detaliază lupta dusă în justiţie de autorităţile ecuadoriene în ultimele două decenii împotriva companiei Chevron, din cauza exploatării petroliere din Lago Agrio.

    Guvernul ecuadorian şi localnicii supun că Texaco, firma cumpărată de grupul Chevron în 2001, a cauzat pagube serioase pădurii ecuatoriale, în perioada în care căutau petrol şi efectuau foraje în această ţară sud-americană, între 1964 şi 1992.

    Un judecător a decis în 2011 că managerii grupului Chevron trebuie să plătească o amendă de 18,2 miliarde de dolari, însă acea sumă a fost redusă ulterior la 9,5 miliarde de dolari de cea mai înaltă instanţă din Ecuador. Decizia judecătorească a fost contestată prin numeroase acuzaţii formulate de firma americană, potrivit cărora avocaţii reclamanţilor, coordonaţi de Steven Donziger, se fac vinovaţi de dare de mită, fraudă, şantaj şi obstrucţionarea justiţiei, pentru a obţine acea decizie judecătorească. Aceste acuzaţii au fost negate cu tărie de tabăra ecuadoriană, dar, totuşi, grupul Chevron a refuzat să plătească acea amendă uriaşă.

    Sâmbătă, preşedintele ecuadorian Rafael Correa l-a invitat în mod oficial pe Brad Pitt să vină în ţara sa şi să viziteze zonele poluate din bazinul amazonian. De asemenea, politicianul sud-american a făcut apel la “conştiinţa socială” a starului hollywoodian.

    Făcând acest anunţ în raportul său săptămânal în faţa naţiunii, preşedintele Rafael Correa a spus că Brad Pitt a fost “folosit” de directorii grupului Chevron, care au finanţat publicarea cărţii scrise de Paul Barrett, în care se spune că locuitorii din Ecuador sunt “sălbatici” angajaţi în “acte de corupţie”.

    “Dacă el (Brad Pitt) are vreun dubiu (în privinţa acelor acuzaţii), îl invităm să vină în Ecuador şi să îşi afunde mâinile în acele bazine poluate şi să verifice astfel faptul că, la 30 de ani după ce acea companie coruptă şi corupătoare (Texaco) a părăsit ţara, ea continuă să ne otrăvească jungla”, a adăugat preşedintele din Ecuador.

    Deocamdată, Brad Pitt nu a oferit un răspuns oficial acestei invitaţii prezidenţiale.

    Starul american este interesat de ecologie şi a înfiinţat fundaţia de caritate Make It Right cu scopul de a ajuta familiile rămase fără locuinţe după inundaţiile catastrofale care au afectat oraşul New Orleans, din statul american Louisiana, în timpul uraganului Katrina din anul 2005.

    Brad Pitt a înfiinţat organizaţia Make it Right în 2007 şi a ajutat la construirea a sute de case. Fiecare locuinţă este ridicată cu tehnici ecologice, izolată termic, această caracteristică reducând drastic costurile pentru energie.

    Brad Pitt, în vârstă de 51 de ani, este actor şi producător de film. El a primit un Glob de Aur, dar şi patru nominalizări la Oscar, pentru rolurile din filmele “Strania poveste a lui Benjamin Button”, “Armata celor 12 maimuţe” şi “Moneyball”. Actorul american a mai jucat, printre altele, în “Ticăloşi fără glorie/ Inglorious Basterds” (2009), de Quentin Tarantino, şi a primit, anul trecut, primul său premiu Oscar din carieră, în calitate de producător al lungmetrajului “12 ani de sclavie/ 12 Years a Slave”.

  • Numărul de bilete vândute de cinematografele româneşti a crescut cu 12,4% în 2014

    Potrivit acestui raport anual întocmit de organizaţia europeană, numărul de bilete vândute în cinematografele din România a ajuns la 10,2 milioane, în creştere cu 12,4% faţă de anul 2013. De asemenea, încasările din cinematografie au crescut în România, în 2014, cu 15,4% şi au ajuns la 185,2 milioane de lei. În schimb, cota de piaţă a filmelor europene a scăzut anul trecut în România până la 2,2%, cu 0,6 procente mai puţin faţă de 2013, informează site-ul oficial al Observatorului European al Audiovizualului.

    În cadrul Uniunii Europene, încasările brute din cele 28 de state membre au cunoscut o creştere uşoară, de 40 milioane de euro, în raport cu 2013, şi au ajuns la 6,32 de miliarde de euro în 2014. În ciuda acestei creşteri de 0,6%, suma totală reprezintă al doilea cel mai slab rezultat financiar din ultimii cinci ani. La fel ca în 2013, curba încasărilor brute o urmează pe aceea a vânzărilor de bilete, care a cunoscut la rândul ei o creştere modestă, de 0,7%, ajungând la 911 milioane de bilete vândute – cu 6,5 milioane mai mult decât în 2013. Cu alte cuvinte, preţul mediu pentru un bilet la cinema – exprimat în euro – a rămas aproape stabil începând din 2012, în jurul valorii de 6,9 euro, în ansamblul Uniunii Europene.

    Calculate în monede naţionale, încasările brute au crescut în 14 din 27 de state membre UE pentru care datele au fost disponibile înainte de întocmirea raportului şi au scăzut în celelalte 13 state membre. Creşterea uşoară a încasărilor din cinematografele din UE rezultă, în principal, din creşterile puternice înregistrate în Franţa, Spania (+15 milioane euro – reprezentând o creştere de 3%) şi Polonia (+15 milioane euro – reprezentând o creşter e de 9,7%). Ea se datorează şi aprecierii lirei sterline în raport cu moneda europeană, fapt care a determinat o creştere a încasărilor brute din Marea Britanie, în ciuda unei scăderi de 2,3% în lire sterline. La cealaltă extremitate, cele mai semnificative scăderi ale încasărilor din cinematografie (în valori absolute) au fost înregistrate în Italia (-46 milioane euro – reprezentând o scădere de 7,1%) şi în Germania (-43 milioane euro – reprezentând o scădere de 4,2%).

    În afara Uniunii Europene, Federaţia Rusă şi-a confirmat rangul de a doua putere europeană în ceea ce priveşte numărul de bilete vândute – 176,1 milioane. De asemenea, încasările au crescut cu 2,4% faţă de 2013 şi au ajuns la 43,3 miliarde de ruble. Aceeaşi tendinţă de creştere s-a înregistrat şi în Turcia: 61,4 milioane bilete vândute (+22% faţă de 2013) şi încasări de 655 milioane lire turceşti (+30% faţă de 2013).

    Ca şi în anii trecuţi, continuările şi filmele derivate (spin-off) şi-au tăiat partea leului în topul biletelor vândute în 2014 în Uniunea Europeană, întrucât nouă continuări şi spin off-uri se regăsesc în topul 20 al peliculelor care au avut cei mai mulţi spectatori anul trecut. Primele trei locuri sunt ocupate de peliculele “Hobbitul: Bătălia celor cinci oştiri/ The Hobbit: The Battle of the Five Armies” (22,7 milioane bilete vândute), “Jocurile Foamei: Revolta – Partea 1/ The Hunger Games: Mockingjay – Part 1” (20,1 milioane de bilete vândute) şi “Cum să îţi dresezi dragonul 2/ How to Train Your Dragon 2” (17,5 milioane de bilete vândute).

    “Cu ce ţi-am greşit noi, Doamne?/ Qu’est-ce qu’on a fait au Bon Dieu?”, o comedie franceză despre şocul între civilizaţii, şi “Lucy”, un thriller SF regizat de Luc Besson, se numără printre cele mai mari succese de casă europene, cu 17,1 milioane respectiv 15,2 milioane de bilete vândute în Uniunea Europeană. Alte opere cinematografice au avut un parcurs remarcabil, precum comedia spaniolă “Ocho apellidos vascos”, devenită cel mai mare succes de casă spaniol din toate timpurile, şi comedia britanică “Paddington”.

    La fel ca în 2013, superproducţiile cel mai bine clasate au atras mai puţini spectatori în comparaţie cu cele din anii precedenţi – 42,7 milioane pentru “Skyfall” în 2012, 38 milioane pentru “Harry Potter şi Talismanele Morţii: Partea 2” în 2011 şi 51,9 milioane pentru “Avatar” în 2010. În paralel, numărul total al spectatorilor care au mers să vizioneze filme europene a crescut, iar aceste producţii au devenit principalul motor al creşterii globale ce a fost înregistrată de numărul de bilete vândute în cinematografele din UE.

    Creşterea vânzărilor de bilete a fost în principal determinată de succesul filmelor europene, în contextul în care mai multe superproducţii americane au înregistrat rezultate dezamăgitoare. Cota de piaţă a filmelor americane a scăzut la 63,1%, – foarte departe de nivelul record de 69,3% din 2013 -, în timp ce filmele europene au obţinut o cotă de piaţă ce a cunoscut o creştere de 26,2%, ajungând la nivelul record de 33,4% la nivelul Uniunii Europene.

    Este o valoare record după 1996, primul an în care Obvervatorul European al Audiovizualului a început să calculeze această valoare. Această cotă exclude filmele europene produse în Europa cu capital american, care au obţinut cea mai redusă cotă de piaţă din ultimii ani, de doar 0,3%, din totalul biletelor vândute.

    Nivelul producţiei de film în Uniunea Europeană progresează în mod constant. Această tendinţă s-a confirmat şi în 2014, întrucât numărul lungmetrajelor europene a crescut de la 1.587 la 1.603 filme. Această cifră acoperă, potrivit estimărilor, 1.118 lungmetraje de ficţiune şi 485 documentare, reprezentând un nou record. Aproape 32% din lungmetrajele europene au fost coproducţii, iar 68% au rămas producţii naţionale.

    Potrivit datelor furnizate de MEDIA Salles, 1.858 de ecrane din Uniunea Europeană au fost convertite în sisteme de proiecţie digitală în 2014. Astfel, numărul ecranelor digitale din UE a ajuns la 27.899. La sfârşitul anului 2014, sălile de cinema din Uniunea Europeană au fost digitalizate în procent de 92%. Doar cinci state membre ale UE înregistrează o rată de digitalizare a cinematografelor sale mai mică de 70% – Republica Cehă (53%), Grecia (38%) şi ţările baltice.

    Observatorul European al Audiovizualului, înfiinţat în 1992, este un organism de serviciu public european, compus din 39 state membre şi Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană. Observatorul lucrează în colaborare cu organisme partenere şi cu profesionişti din sectorul audiovizual, are sediul la Strasbourg şi funcţionează în cadrul serviciului juridic din cadrul Consiliului Europei.

  • Studiourile Fox vor produce încă două sezoane din serialul “Familia Simpson”

    Contractul care prevede realizarea altor două noi sezoane, care vor include câte 22 de episoade, a fost semnat cu o lună înainte de difuzarea episodului final din cel de-al 26-lea sezon. Prin cele două sezoane noi, serialul “Familia Simpson” va ajunge la un total de 625 de episoade.

    “Familia Simpson” deţine deja recordul de longevitate în domeniul serialelor TV difuzate în primetime, prin prisma sezoanelor difuzate, şi, dacă show-ul va continua şi cu cel de-al 29-lea sezon, va doborî recordul deţinut de serialul “Gunsmoke” prin prisma celor mai multe episoade dintr-un serial TV difuzat în primetime, precizează USA Today.

    În anunţul lor oficial de luni, producătorii studiourilor Fox au inclus şi un comentariu amuzant al personajului Homer Simpson: “I-am depăşit pe Letterman, Jon Stewart şi «McDreamy», pentru că eu am ceva ce ei nu au: o dependenţă costisitoare de 200 de gogoşi pe zi”.

    “Familia Simpson”, show creat de Matt Groening, a câştigat 31 de premii Emmy şi este cel mai longeviv serial de desene animate difuzat în prime time în SUA. De la lansarea lui, în 1989, “Familia Simpson” a avut o serie de invitaţi speciali, precum Paul McCartney şi Elizabeth Taylor, care şi-au împrumutat vocea unor personaje din serial. Protagoniştii producţiei sunt Homer Simpson, un tată de familie leneş, dar inventiv, Marge Simpson, soţia lui Homer şi o mamă grijulie, şi copiii Bart, Lisa şi Maggie. Cei cinci locuiesc în oraşul Springfield, care este, de fapt, o reproducere la scară mai mică a întregii societăţi americane. Realizatorii serialului nu s-au ferit, de-a lungul timpului, să abordeze teme delicate, precum discriminarea, rasismul, religia sau politica internaţională.

    Serialul “Familia Simpson” a introdus expresia “D’oh!” în Oxford English Dictionary, iar membrii îndrăgitei familii au o stea pe Hollywood Walk of Fame.

  • Omul de afaceri Jim Rogers: Aş cumpăra Coreea de Nord dacă mi s-ar permite

    “Dacă aş putea, aş cumpăra Coreea de Nord. Sunt foarte entuziasmat privind Coreea de Nord. Dacă aş putea să îmi pun toţi banii pe Coreea de Nord, aş face-o“, afirmă Jim Rogers, care şi-a construit averea făcând investiţii în zone în care alţii se temeau de riscuri.

    “În Coreea de Nord au loc schimbări masive. Nu aş fi investit în tatăl sau în bunicul lui Kim Jong-Un, actualul lider nord-coreean, dar este ca şi cum ai spune că în anii 1980 nu trebuie să faci investiţii în China din cauza lui Mao Zedong. Mao a murit, iar Deng Xiaoping făcea unele schimbări. În momentul de faţă se produc schimbări majore în Coreea de Nord. Acest copil face schimbări uimitoare”, afirmă Jim Rogers la CNN Money.

    Întrebat dacă va reveni în Statele Unite, omul de afaceri a răspuns: “Când merg la New York mă bucur atât de mult că trăiesc în Asia. New York este un oraş de lumea a treia, cu un aeroport de lumea a treia şi un sistem de taxare de lumea a treia”.

    “Să compar viaţa din Singapore cu cea din New York? Viaţa din Hong Kong cu cea din Chicago? Nu, nu îmi este dor. Sunt încă cetăţean american, plătesc impozite în SUA, votez în SUA, dar îmi place că trăiesc aici, în Asia”, spune Jim Rogers.

  • Primul call-center pentru sfaturi medicale pediatrice de la Cluj va fi extins la nivel naţional

    Directorul executiv al Fundaţiei “Părinţi din România”, Cristina Grigore, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că serviciul Peditel la nivel naţional va fi asigurat de circa 60 de medici pediatri, prin gărzi de câte 24 de ore.

    “Suntem în testări tehnice pentru a extinde serviciul Peditel, urgenţe şi sfat medical pediatric non-stop, la nivel naţional, acesta fiind următorul pas în ceea ce priveşte call-center-ul care funcţionează la Cluj-Napoca din ianuarie 2014. De la începutul lunii iunie ar trebui să fie operaţional, iar numărul 1791 va fi apelabil la nivel naţional în reţelele de telefonie. Ne propunem ca serviciile Peditel să fie asigurate la nivel naţional de circa 60 de medici pediatri, care vor lucra în gărzi, pentru a acoperi 24 de ore din 24”, a spus Grigore.

    Potrivit acesteia, costurile lunare ale serviciului Peditel la nivel naţional se vor ridica la circa 10.000 de euro pe lună, banii urmând să fie obţinuţi în urma unor campanii de strângere de fonduri şi implicarea unor parteneri la nivel naţional.

    “Ne vom muta sediul, pentru că vom avea nevoie de un spaţiu mai mare şi vom anunţa săptămâna viitoare noua locaţie”, a mai spus directorul executiv al Fundaţiei “Părinţi din România”.

    Serviciul Peditel 1791, care oferă acces non-stop la sfaturi medicale pediatrice, funcţionează din luna ianuarie 2014 în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca, fiind deservit de 32 de medici pediatri. În cele 16 luni de funcţionare, aproape 12.000 de părinţi au apelat la acest serviciu, iar conform unui chestionar, 97% dintre aceştia s-au declarat “foarte mulţumiţi” de serviciile oferite.

  • O medalie de argint şi una de bronz pentru România, la Olimpiada de Ştiinţe a Uniunii Europene

    Potrivit sursei citate, echipa medaliată cu argint a fost alcătuită din Cristiana-Diana Diaconu şi Tudor Pipirig, de la Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” din Iaşi, şi Vlad-Gabriel Sîmbotin, de la Liceul Teoretic “Mihail Kogălniceanu” din Vaslui.

    Medalia de bronz a fost obţinută de echipa în a cărei componenţă au fost elevii Maria Teodora Şerbana, de la Colegiul Naţional “Fraţii Buzeşti” din Craiova, Paul Haidu-Gerea, de la Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân” din Constanţa, şi Codrin Paul Oneci, de la Liceul Teoretic “Grigore Moisil” din Timişoara.

    Olimpiada de Ştiinţe a Uniunii Europene este o competiţie cu caracter interdisciplinar pe echipe, în care fiecare stat poate înscrie două formaţii compuse din câte trei elevi. Participanţii susţin două probe practice cu durata de patru ore fiecare, la trei discipline – biologie, chimie şi fizică -, punctele de la fiecare experiment cumulându-se pentru echipă.

    Ediţia din acest an a competiţiei, desfăşurată în perioada 26 aprilie – 3 mai, la Klagenfurt (Austria), a reunit 50 de echipe din 25 de state ale Uniunii Europene.

  • Trupa HIM va concerta la Timişoara, pe 31 iulie

    Evenimentul este prezentat de Phoenix Entertainment împreună cu Primăria Timişoara, marcând astfel primul pas pe care organizatorii şi administraţia locală îl fac în demersul de a crea un nou centru de concerte care să fie vizitat de cei mai buni artişti ai lumii, potrivit comunicatului organizatorilor.

    HIM este una dintre cele mai aclamate formaţii din Finlanda, iniţiatori ai genului love metal, o combinaţie interesantă între rock alternativ, gothic şi melodic heavy metal, greu de clasat de critici.

    Simbolul HIM este celebra “heartagram”, creaţie care îi aparţine liderului trupei, Ville Valo, şi reprezintă o juxtapunere a binelui şi răului, luminii şi întunericului. Cu opt albume de studio la activ, HIM a fost premiată cu un disc de aur în SUA, fiind prima formaţie finlandeză care a reuşit această performanţă pe teritoriul american. Cel mai recent material discografic datează din 2013 şi a fost recompensat cu discuri de platină în Finlanda şi Germania, într-o perioadă în care cifrele aferente vânzărilor de albume au scăzut considerabil.

    Fanii din Banat, Oltenia şi Transilvania se vor bucura de proximitatea faţă de concertul HIM, iar cei din Capitală şi din întreaga ţară vor avea, pe de-o parte, şansa de a vedea live una dintre cele mai consacrate formaţii finlandeze, iar, pe de altă parte, vor putea descoperi frumuseţea oraşului Timişoara. Al treilea oraş ca populaţie din România şi unul dintre cele mai bogate ca bagaj istoric şi cultural, cunoscut şi ca “Mica Vienă”, Timişoara este un centru multicultural, datorită aşezării sale geografice care a facilitat întrepătrunderea a numeroase influenţe culturale. Oraşul a găzduit în trecut concertele unor artişti ca Franz Liszt, Johann Strauss fiul, Johannes Brahms şi George Enescu, iar stilul său arhitectural eclectic a trezit dintotdeauna interesul iubitorilor de artă, potrivit comunicatului organizatorilor. Timişoara este şi oraşul în care s-a strigat prima dată “libertate” la sfârşitul perioadei comuniste din România şi care a dat startul Revoluţiei din 1989.

    Parcul Rozelor, în care va avea loc concertul trupei HIM, reprezintă un spaţiu în care cresc peste 1.200 de soiuri de trandafiri şi i-a conferit Timişoarei renumele de oraş al trandafirilor.

    Biletele sunt disponibile în reţeaua Eventim şi online, pe www.eventim.ro, primele 1.000 de bilete putând fi achiziţionate la preţul promoţional de 115 lei, urmând ca, după terminarea acestora, tichetele să coste 135 de lei.

  • Vreme deosebit de caldă pentru această perioadă. PROGNOZA METEO pentru miercuri şi joi

    Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 22 şi 33 de grade, mai scăzute pe litoral unde vor fi în jur de 17 grade, iar minimele termice se vor situa între 10 şi 18 grade. În cursul zilei cerul va fi variabil şi doar izolat se vor semnala ploi de scurtă durată, în special în zonele de munte. Spre seară şi noaptea, instabilitatea atmosferică se va accentua treptat, îndeosebi în vestul, centrul şi nordul ţării, precum şi la munte. Vor fi înnorări, averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, posibil cu aspect de vijelie în Banat, Crişana, Maramureş, Transilvania, Oltenia, nordul Moldovei şi izolat în celelalte regiuni. Pe arii restrânse cantităţile de apă vor depăşi 15…20 l/mp şi va cădea grindină.

    LA BUCUREŞTI

    Vremea va fi mult mai caldă decât în mod obişnuit la această dată. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări după-amiaza şi mai ales spre sfârşitul nopţii, când vor fi condiţii de averse şi descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi în jur de 28 de grade, iar cea minimă de 14…15 grade.

    JOI

    Vremea va fi instabilă şi se va răci faţă de intervalul anterior, astfel încât valorile termice se vor situa în jurul celor caracteristice perioadei. În sudul, centrul şi estul ţării, precum şi în zonele montane aferente vor fi înnorări temporar accentuate, averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Astfel de fenomene vor fi mai frecvente pe parcursul zilei. Local cantităţile de apă vor fi mai însemnate şi izolat vor fi căderi de grindină. În restul teritoriului cerul va fi variabil, cu unele înnorări şi doar pe spaţii restrânse ploi slabe. Temperaturile maxime vor fi cuprinse, în general, între 18 şi 25 de grade, iar cele minime între 5 şi 14 grade.