BusinessMagazin

Author: adison

  • Motivaţie: Legea privind accesul la date personale aduce garanţii noi de protejare a vieţii private

    În expunerea de motive la propunerea legislativă se menţionează că propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 506/2004 are ca obiect reglementarea accesului la datele deţinute de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice, răspunzând totodată şi criticilor formulate de Curtea Constituţională.

    “Actul normativ aduce clarificări privind categoriile de date care sunt deţinute şi prelucrate de către furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, în scopul derulării activităţilor comerciale proprii, precum şi în cadrul activităţilor de asigurare a serviciilor de comunicaţii electronice, fără să impună obligaţii suplimentare de reţinere”, se precizează în motivarea la propunerea legislativă.

    Iniţiatorii legii menţionează că s-a avut în vedere introducerea unei noi noţiuni, respectiv cea de “date de identificare a echipamentului”, precum şi definirea acesteia.

    “Prin această nouă sintagmă s-a urmărit un plus de claritate în ceea ce priveşte diferenţa dintre datele de trafic imperios necesare bunei desfăşurări a activităţii specifice a furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice (aceea de identificare a echipamentului care deserveşte o comunicaţie la un moment dat) şi acele echipamente tehnice corespunzătoare terminalului utilizatorului (care permit localizarea utilizatorului serviciului de comunicaţii – coordonate GPS). Aceste date există şi sunt prezente în sistemele de comunicaţii, fiind folosite de operatori inclusiv în rezolvarea litigiilor referitoare la buna funcţionare a serviciilor oferite şi corecta facturare a acestora (de ex. serviciile de comunicaţii “fix to mobile“ care se bazează pe amplasarea echipamentelor de comunicaţii într-o zonă geografică prestabilită)”, explică iniţiatorii legii.

    În expunerea de motive se mai arată că modificările şi completările aduse Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice au fost elaborate avându-se în vedere cerinţele prevăzute de Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului, Directivele europene referitoare la protecţia datelor personale şi la protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, precum şi proiectul de Regulament al Uniunii Europene aflat în dezbatere, Constituţia României şi celelalte acte normative naţionale privind protecţia datelor cu caracter personal.

    “Prin urmare, au fost introduse garanţii noi în cuprinsul Legii nr. 506/2004 pentru a proteja dreptul la viaţa intimă, familială şi privată, având în vedere că această lege stabileşte condiţiile în care furnizorii prelucrează anumite categorii de date cu caracter personal din domeniul comunicaţiilor electronice, după cum urmează: accesarea datelor poate fi realizată într-un cadru precis delimitat, de către instanţa de judecată sau cu autorizarea prealabilă a judecătorului; atunci când sunt transmise în format electronic, solicitările, respectiv răspunsurile, se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, pentru asigurarea integrităţii datelor şi pentru stabilirea trasabilităţii acestora”, se mai precizează în document.

    Iniţiatorii propunerii legislative mai arată că, pentru a evita confuziile în ceea ce priveşte momentul ştergerii datelor deţinute de furnizori în cadrul activităţii lor a fost reglementat un termen în sensul că datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare nu fac obiectul ştergerii sau anonimizării de către furnizori, atâta timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării dar nu mai mult de 5 ani de la data solicitării sau, după caz, până la pronunţarea unei hotărâri definitive de către instanţa de judecată.

    “Subliniem faptul că prezenta propunere legislativă de modificare a Legii nr. 506/2004 nu urmăreşte înlocuirea Legii nr. 82/2012, declarată neconstituţională prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 440/2014. Legea nr. 506/2004 transpune Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, în vreme ce Legea nr. 82/2012 transpune Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţele de comunicaţii publice şi de modificare a Directivei 2002/58/CE, aceasta din urmă fiind invalidată de CJUE”, se precizează în expunerea de motive.

    Prin urmare, de vreme ce prezenta reglementare nu instituie o veritabilă obligaţie de reţinere a datelor în afara scopului facturării şi asigurării serviciului de comunicaţii, nu mai subzistă necesitatea asigurării unor garanţii suplimentare privind prelucrarea şi stocarea acestor date şi nici a instituirii unui alt mecanism de control, garanţii solicitate prin Decizia Curţii Constituţionale nr.440/2014, menţionează sursa citată.

    Practic, completările şi modificările aduse Legii nr.506/2004 prin prezenta iniţiativă legislativă constau în definirea datelor tehnice ce permit individualizarea echipamentelor utilizate de furnizorii de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice şi statuează garanţiile şi condiţiile de legalitate prin instituirea obligaţiei de obţinere a aprobării judecătorului competent anterior accesării respectivelor date de orice autorităţi şi instituţii publice, apreciază iniţiatorii proiectului.

    “Totodată, trebuie precizat că respectivele date sunt deţinute de furnizorii sus-menţionaţi în scopul facturării şi prevenirii unor litigii comerciale, iar acestor furnizori nu le sunt create obligaţii suplimentare”, se arată în document.

    “De menţionat că, în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal, prin art. 3 (în vigoare) al Legii nr. 506/ 2004, furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului are obligaţia de a lua măsuri tehnice şi organizatorice adecvate în vederea asigurării securităţii prelucrării datelor cu caracter personal. Dacă este necesar, furnizorul serviciului de comunicaţii electronice destinate publicului va lua aceste măsuri împreună cu furnizorul reţelei publice de comunicaţii electronice. De asemenea, furnizorii trebuie să respecte cel puţin următoarele condiţii: a) să garanteze că datele cu caracter personal pot fi accesate numai de persoane autorizate, în scopurile autorizate de lege;
    b) să protejeze datele cu caracter personal stocate sau transmise împotriva distrugerii accidentale ori ilicite, împotriva pierderii sau deteriorării accidentale şi împotriva stocării, prelucrării, accesării ori divulgării ilicite; c) să asigure punerea în aplicare a politicii de securitate elaborate de furnizor în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal. Faţă de măsurile luate de furnizori, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), poate audita aceste măsuri şi poate emite recomandări cu privire la cele mai bune practici privind nivelul de securitate care trebuie atins de aceste măsuri, potrivit noilor reglementări din proiect, mai spun iniţiatorii.

    În expunerea de motive se mai arată că, la data de 8 aprilie 2014, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a pronunţat hotărârea preliminară în cauzele conexate C-293/12 (Digital Rights Ireland) şi C-594/12 (Seilinger şi alţii), referitoare la întrebările preliminare privind validitatea Directivei 2006/24/CE privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice destinate publicului şi de modificare a Directivei 2002/58/CE (“Directiva privind reţinerea datelor”).

    “În urma analizei efectuate, Curtea de Justiţie a invalidat Directiva 2006/24/CE reţinând, printre altele, că reglementarea în cauză trebuie să prevadă o serie de cerinţe minime astfel încât persoanele ale căror date au fost păstrate să dispună de garanţii suficiente care să permită protejarea în mod eficient a datelor lor cu caracter personal împotriva riscurilor de abuz, precum şi împotriva oricărui acces şi a oricărei utilizări ilicite a acestor date. De asemenea, în ceea ce priveşte accesul autorităţilor naţionale competente la date şi utilizarea lor ulterioară, Curtea a subliniat că Directiva 2006/24/CE nu conţine garanţii materiale şi procedurale suficiente. O altă critică a vizat faptul că accesul la datele păstrate de autorităţile naţionale competente nu este condiţionat de un control prealabil efectuat fie de o instanţă, fie de o entitate administrativă independentă prin a căror decizie să se garanteze limitarea accesului la date şi a utilizării lor la ceea ce este strict necesar în vederea atingerii obiectivului urmărit”, se precizează în document.

    Ulterior Hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, prin Decizia nr. 440/2014 Curtea Constituţională a României a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

    Prin Decizia nr. 440/2014, Curtea Constituţională a reţinut că Legea nr. 82/2012 nu oferea suficiente garanţii care să asigure o protecţie eficientă împotriva abuzurilor şi a oricărui acces sau utilizări ilicite a datelor cu caracter personal, constatând că legea nu prevedea criterii obiective care să limiteze la strictul necesar numărul de persoane care au acces şi pot utiliza ulterior datele păstrate. De asemenea, Curtea a arătat că solicitările de acces la datele reţinute de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice în vederea utilizării lor în scopul prevăzut de lege, formulate de către autorităţile competente altele decât organele de urmărire penală, nu sunt supuse autorizării sau aprobării instanţei judecătoreşti, lipsind astfel datele păstrate de garanţia unei protecţii eficiente împotriva riscurilor de abuz, precum şi împotriva oricărui acces şi a oricărei utilizări ilicite a acestor date.

    Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că legea nu prevedea un mecanism autentic de control, care să asigure o verificare permanentă şi efectivă a respectării dispoziţiilor legale de către instituţiile competente.

    “Prin urmare, de la data publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 440/2014, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului nu mai au nici obligaţia, dar nici posibilitatea legală de a reţine anumite date generate sau prelucrate în cadrul activităţii lor şi de a le pune la dispoziţia organelor judiciare şi ale celor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale”, se arată în document.

    Prin excepţie, pot fi reţinute de către aceşti furnizori doar datele necesare pentru facturare sau plăţi pentru interconectare ori alte date prelucrate în scopuri de comercializare doar cu consimţământul prealabil al persoanei ale cărei date sunt prelucrate, aşa cum prevede Directiva 2002/58/CE, în vigoare.

    “Având în vedere cele expuse şi totodată pentru reglementarea procedurii de accesare a datelor deţinute de furnizorii de servicii şi reţele de comunicaţii electronice s-a considerat necesară modificarea şi completarea Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice”, se menţionează în expunerea de motive la propunerea legislativă.

  • Ponta: ANAF poate să lucreze mai bine, mica evaziune este o mentalitate care trebuie schimbată

    “Cred că ANAF-ul poate să lucreze mai bine, cred că trebuie să urmărim să nu fie abuzuri, dar principiul e corect şi vreau să continuăm să combatem evaziunea fiscală şi să-i convingem pe oameni să se conformeze voluntar la ceea ce este o obligaţie constituţională. Mica evaziune fiscală reflectă o mentalitate pe care trebuie să o schimbăm şi îmi asum toate riscurile, că pierdem voturi, că mă critică jurnalişti evazionişti sau politicieni populişti”, a declarat prim-ministrul, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern.

    Ponta a arătat că lucrurile merg în direcţia bună şi a exemplificat cu faptul că sâmbata trecută pe litoral, la Mamaia, s-a facturat cât în tot sezonul de anul trecut.

    Premierul a subliniat totodată că, în egala măsură cu combaterea corupţiei, trebuie luptat şi împotriva marii evaziuni fiscale, fenomene la fel de periculoase pentru societate.

  • PNL: Sub medierea preşedintelui, putem elabora o legislaţie pentru lupta împotriva terorismului

    ”PNL consideră că, sub medierea preşedintelui României şi cu respectarea drepturilor şi libertăţilor civile, putem elabora o legislaţie care să ofere autorităţilor instrumente în lupta cu criminalitatea organizată, cu terorismul şi cu alte potenţiale riscuri la adresa siguranţei naţionale. Este important ca o astfel de legislaţie să fie adoptată prin consens politic, în urma unui proces de legiferare transparent şi corect”, au arătat liberalii, după discuţiile cu şeful statului.

    Potrivit comunicatului de presă, PNL a decis să semneze proiectul de lege care va reglementa accesul autorităţilor la datele deţinute de furnizorii de servicii din sectorul comunicaţiilor electronice.

    ”Este vorba despre proiectul pentru modificarea şi completarea legii nr. 506 din 7 noiembrie 2004, privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. Acest document va fi depus în procedură legislativă sub semnătura tuturor liderilor partidelor politice din Parlament”, anunţă PNL.

    Liberalii menţionează că este vorba despre un proiect care ţine cont de observaţiile Curţii Constituţionale din România şi de cerinţele Convenţiei Europene pentru apărarea drepturilor omului.

    ”Astfel, o modificare importantă adusă acestei legi o reprezintă prevederea conform căreia accesarea datelor de trafic se va face doar într-un cadru delimitat, de către instanţa de judecată sau cu autorizarea judecătorului. Este o prevedere care limitează potenţialele abuzuri şi oferă o garanţie în favoarea respectării vieţii private a cetăţenilor”, apreciază PNL.

    Potrivit formaţiunii, în raport cu toate iniţiativele de până acum privind accesarea datelor personale, PNL a promovat un echilibru între nevoia de securitate şi apărarea drepturilor şi libertăţilor civile.

    ”De asemenea, am susţinut că elaborarea unor proiecte importante nu trebuie să aibă loc în contexte emoţionale, care favorizează abuzurile şi abordările superficiale. În opinia noastră, a oferi autorităţilor statului un set de instrumente pentru a lupta cu grupări infracţionale care dispun de mijloace extrem de performante pentru a face rău reprezintă o necesitate şi o dovadă de
    responsabilitate politică”, se mai afirmă în comunicatul de presă.

    Liberalii mai apreciază că ”trebuie să ţinem cont de schimbarea contextului de securitate în regiunea geografică a României”.

    ”Ameninţările la adresa securităţii naţionale s-au înmulţit şi este important să creştem capacitatea statului de a reacţiona la astfel de ameninţări. Cei care se gândesc să facă rău României sau să facă rău pe teritoriul României nu trebuie să aibă parte de o legislaţie care să le faciliteze demersurile”, mai afirmă PNL.

    Consultările preşedintelui Klaus Iohannis cu liderii partidelor, de la Palatul Cotroceni, s-au finalizat, miercuri, cu semnarea de către partide a unei iniţiative legislative de modificare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private.

    Administraţia Prezidenţială a anunţat la finalul consultărilor care au durat aproximativ o oră că, în baza prerogativelor sale constituţionale de mediere, preşedintele a facilitat dialogul între societatea civilă, instituţiile cu competenţe în domeniul prelucrării datelor, apărării şi securităţii naţionale şi partidele politice.

    ”Discuţiile au pornit de la premisa îmbunătăţirii cadrului normativ pentru a pune în acord nevoia de securitate cu apărarea drepturilor şi libertăţilor individului. Cu această ocazie, liderii partidelor politice au semnat o iniţiativă legislativă parlamentară de modificare şi completare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice”, a precizat Administraţia Prezidenţială, în comunicatul de presă remis după întâlnire.

    Potrivit comunicatului, ”această iniţiativă nu vizează legea securităţii cibernetice şi nici Legea 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţie electronice destinate publicului, care a fost declarată neconstituţională”.

  • RAPORT: Situaţia mamelor din România, cea mai proastă din UE

    Cel de-al 16-lea Raport Anual al Organizaţiei Salvaţi Copiii – “Situaţia mamelor la nivel mondial” plasează România pe locul 66 în clasamentul mondial al ţărilor cu cele mai bune condiţii oferite mamelor, respectiv pe ultimul loc în Uniunea Europeană, la distanţă considerabilă faţă de Ungaria (locul 51) sau Bulgaria (locul 44).

    “Mai mult, România este depăşită în topul global de state cu posibilităţi relativ mai mici, precum Belarus (locul 25), Serbia (locul 35) sau Muntenegru (locul 42)”, se arată în raportul citat.

    Dintre cele 179 de state incluse în raport, Norvegia ocupă prima poziţie în clasament, urmată îndeaproape de alte ţări nordice, în timp ce Somalia se află pe ultimul loc pentru al doilea an consecutiv.

    Capitalele cel mai bine clasate în acest top sunt: Praga (Cehia), Stockholm (Suedia), Oslo (Norvegia), Tokyo (Japonia) şi Lisabona (Portugalia).

    În România, se constată un decalaj clar al performanţelor privind rata mortalităţii infantile, în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, aceasta este constant mai ridicată în mediul rural – 10,4 la mie, în 2013 – în comparaţie cu cea din mediul urban – 6,8 la mie (INS 2013).

    Cauzele decalajului rural – urban, în ceea ce priveşte îngrijirea materno-fetală ţin în principal, potrivit “Salvaţi Copiii”, de accesul redus la servicii medicale, de distanţa mare până la localităţile în care pot fi accesate astfel de servicii, de nivelul scăzut de educaţie al mamei şi de veniturile reduse ale gospodăriei.

    Rata mortalităţii infantile se păstrează peste media naţională în anumite regiuni ale României, respectiv 20,1 la mie în Nord-Est, 19,3 la mie în Sud şi Muntenia şi 18,2 la mie în Sud-Vest.

    “Raportul din acest an scoate în evidenţă însă şi disparităţi majore în ceea ce priveşte accesul la servicii de sănătate, între pacienţii bogaţi şi cei săraci din marile oraşe din întreaga lume, constatând că simpla localizare în mediul urban nu reprezintă o garanţie pentru viitoarele mame. Pentru prima dată în istorie, mai mult de jumătate din populaţia globului trăieşte în mediul urban, însă oraşele nu reuşesc să ţină pasul cu afluxul de populaţie şi să acopere nevoile de bază pentru milioane de mame şi copiii acestora”, se arată în documentul citat.

    Raportul “Situaţia mamelor la nivel mondial” a arătat că femeile din Statele Unite ale Americii se confruntă cu un risc nejustificat de mare de deces matern, de 1 la 1.800 – cea mai slabă performanţă, în comparaţie cu celelalte ţări dezvoltate din lume.

  • Consens la Cotroceni: Accesul la datele personale, numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului

    Iniţiativa legislativă parlamentară de modificare şi completare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice a fost semnată de toţi liderii partidelor parlamentare.

    Proiectul de lege, pentru care s-a ajuns la un consens la Palatul Cotroceni, prevede că accesul la date al autorităţilor se face “la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii”.

    Proiectul de lege, obţinut de MEDIAFAX, mai prevede că furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal.

    Solicitările privind datele prevăzute la alin. (1) formulate de către organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale sunt supuse dispoziţiilor art. 14, 15, 17-23 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României.

    Solicitările, respectiv răspunsurile, dacă sunt transmise în format electronic, se semnează cu semnătură electronică extinsă bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. Fiecare persoană care certifică datele sub semnătură electronică răspunde potrivit legii pentru integritatea şi securitatea acestor date.

    De asemenea, solicitările prevăzute la alin. (1) se procesează în condiţii de confidenţialitate.

    Propunerea legislativă mai prevede că datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare solicitate conform alin. (1) nu fac obiectul ştergerii sau anonimizării de către furnizori, atunci când solicitarea formulată în temeiul alin. (1) este însoţită sau urmată de o notificare cu privire la necesitatea menţinerii lor, în scopul identificării şi conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigaţiilor pentru combaterea infracţiunilor sau în domeniul apărării şi securităţii naţionale, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, dar nu mai mult de 5 ani de la data solicitării sau, după caz, până la pronunţarea unei hotărâri definitive a instanţei de judecată.

    Instanţele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale notifică furnizorilor încetarea motivelor care au stat la baza solicitării sau, după caz, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, se menţionează în iniţiativa legislativă.

    De asemenea, “datele de trafic referitoare la abonaţi şi la utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului, trebuie să fie şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de 3 ani de la data efectuării comunicării”, mai prevede proiectul legislativ.

    În plus, prelucrarea datelor de trafic efectuată în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans este permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării, mai este prevăzut în proiectul de lege.

  • ANALIZĂ: Statele baltice şi nordice sporesc cooperarea pe fondul intensificării activităţilor militare ruse

    Activităţile militare ale Rusiei, în special zborurile, de-a lungul frontierelor NATO s-au intensificat în ultimele luni. În martie, activităţile militare ruse în Marea Neagră, Marea Baltică şi de-a lungul frontierei finlandeze s-au intensificat în cadrul unor exerciţii de simulare a unei confruntări cu Occidentul. Exerciţiile nu au reprezentat atât o ameninţare directă pentru regiune, cât o demonstraţie colosală de forţă din partea Rusiei, în faţa unor state NATO şi altor puteri regionale, în special a ţărilor nordice şi baltice.

    Rusia testează limitele în mod constant în cadrul unei demonstraţii de putere. La 3 mai, armata Letoniei a raportat că un submarin şi două nave ruseşti au fost localizate în apropierea apelor teritoriale letone, în Matrea Baltică. La 28 aprilie, Forţele navale finlandeze au tras focuri de avertizare spre un presupus submarin străin observat în apele din apropiere de Helsinki. În octombrie 2014, armata suedeză a efectuat căutări ample după ce un submarin a fost observat în apropiere de Stockholm.

    Activitatea rusească în apropierea statelor baltice şi nordice nu se limitează însă la submarine. Nave ruseşti, care participau la exerciţii militare, au perturbat de patru ori activităţile de instalare a cablului submarin NordBalt, menit să faciliteze schimbul de electricitate între Suedia şi Lituania.

    Statele nordice şi cele baltice sunt situate într-o regiune de importanţă strategică pentru Rusia. Extinderea NATO în ţările baltice la începutul anilor 2000 a adus Alianţa aproape de Rusia, la numai 130 de kilometri de Sankt Petersburg. Iar Norvegia, membru NATO, a insistat ca Alianţa să devină din ce în ce mai activă în Marea Barents şi în Arctica, unde Rusia îşi intensifică prezenţa.

    Finlanda şi Suedia, deşi nu sunt membre NATO, sunt implicate, alături de Danemarca, Norvegia şi Islanda, în eforturile de sporire a cooperării regionale în domeniul apărării pentru a contracara manevrele Rusiei în regiune. De asemenea, Suedia participă pentru prima dată la exerciţii antisubmarin efectuate de NATO.

    Activitatea militară intensă a Rusiei în regiune a determinat de asemenea unele ţări să-şi consolideze apărarea pe plan intern. La 19 martie, Parlamentul Lituaniei a votat să reintroducă serviciul militar obligatoriu, iar Finlanda a început în mai să trimită scrisori unui număr de 900.000 de rezervişti pentru a-i informa despre rolul lor în cazul unei eventuale situaţii de criză.

    În plus, mai multe ţări, în special Suedia şi statele baltice, au fost implicate în eforturile de a construi o alianţă regională mai amplă pentru a contracara acţiunile Rusiei în Europa Centrală şi de Est. La 4 mai, miniştrii de Externe suedez şi lituanian, Margot Wallstrom şi Linas Linkevicius, au vizitat Republica Moldova pentru a pregăti summitul Parteneriatului Estic. Suedia şi ţările baltice au încurajat de asemenea Ucraina, Georgia şi Republica Moldova să facă eforturi de integrare cu Uniunea Europeană şi să consolideze relaţiile cu Turcia şi România pentru a crea o alianţă susţinută de SUA care să se întindă de la Marea Baltică până la Marea Neagră şi Turcia.

    Cu toate acestea, activitatea militară rusă în apropierea statelor baltice şi nordice nu se va încheia, pentru că exerciţiile militare şi mişcările au ca scop să amintească constant ameninţarea pe care Rusia o poate reprezenta pentru regiune.

     

  • Echipajul navei Maersk Tigris, din care fac parte şi români, a fost eliberat, a anunţat Iranul

    Cargobotul Maersk Tigris, care efectua o cursă pentru compania daneză Maersk Line şi naviga sub pavilionul Insulelor Marshall, a fost interceptat în timp ce tranzita Strâmtoarea Hormuz pe 28 aprilie, în baza unei decizii a justiţiei în favoarea unei societăţi iraniene.

    Echipajul navei Maersk Tigris este format din 24 de membri – patru români, un bulgar, un rus, 13 cetăţeni din Myanmar, un ucrainean, un britanic, un polonez şi doi cetăţeni din Sri Lanka.

    Grupul danez a cerut în mod repetat eliberarea echipajului, precizând că “nu este salariat al Maersk Line şi nava nu mai aparţine Maersk Line”. Transportatorul afirmă că nava este exploatată de Rickmers Shipmanagement şi efectua o cursă pentru Maersk Line.

    “Cei 24 de membri ai echipajului acestei nave sunt liberi. Ei beneficiază de ajutor consular şi din punctul nostru de vedere nu sunt vizaţi de confiscarea navei”, a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a Ministerului iranian de Externe, Marzieh Afkham.

    “Negocierile continuă între societatea privată reclamantă şi cealaltă parte şi este posibil ca acest caz să fie soluţionat în una sau două zile”, a explicat Marzieh Afkham. Ea a reiterat că este vorba despre un “dosar judiciar şi nu de un caz politic sau militar”.

  • Propunerea de numire a lui Daniel Horodniceanu în funcţia de şef al DIICOT, transmisă preşedintelui Iohannis

    Conform legii, procurorul şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

    Daniel Horodniceanu a primit, luni, avizul favorabil de la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru ocuparea funcţiei de procuror şef al DIICOT, acesta primind cinci voturi “pentru” şi două “împotrivă”.

    “În şedinţa din data de 4 mai 2015, după parcurgerea activităţilor prevăzute în procedura de avizare, analizarea proiectului de management şi susţinerea interviului, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat – cu majoritate de voturi – propunerea ministrului Justiţiei de numire a domnului Daniel-Constantin Horodniceanu, procuror şef al DIICOT – Serviciul Teritorial Iaşi, în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Propunerea pentru numirea domnului procuror Daniel-Constantin Horodniceanu în funcţia de procuror şef al DIICOT a fost înaintată Consiliului Superior al Magistraturii de către ministrul justiţiei în data de 9 aprilie 2015”, se arăta într-un comunicat de presă al CSM.

    Procurorul Daniel Horodniceanu a spus, în interviul susţinut la CSM, luni, că trebuie îmbunătăţită imaginea DIICOT şi readusă încrederea în procurori.

    “Echipa care va conduce DIICOT este important să readucă spiritul acestei structuri de până acum. Trebuie readusă încrederea în rândul efectivelor de procurori. Este importantă specializarea procurorilor. Este foarte important ca procurorul şef să se poată sprijini pe procurorii şefi de servicii”, spunea, la începutul interviului, procurorul Daniel Horodniceanu, propus de ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, în funcţia de procuror şef al Direcţiei.

    Horodniceanu a mai spus că este important ca imaginea DIICOT în rândul opiniei publice, care a fost afectată şi nu mai este atât de bună ca în urmă cu câţiva ani, să fie îmbunătăţită prin intermediul Biroului de Informaţii şi Relaţii cu Publicul.

    În timpul interviului, unul din membrii CSM l-a întrebat pe Daniel Horodniceanu cum ar reacţiona dacă un procuror de la o structură teritorială a DIICOT s-ar afla la o masă cu un primar şi un oficial de rang înalt şi ar discuta despre un dosar, în loc să socializeze.

    Horodniceanu a răspuns că, dacă ar fi procuror-şef al DIICOT, ar căuta să vadă dacă relaţia dintre procurorul respectiv şi persoanele cu care discută este anterioară dobândirii calităţii de magistrat, ce l-a determinat să intre în astfel de discuţii şi, mai ales, care este impactul respectivelor discuţii asupra activităţii acelui procuror. El a adăugat că, în cazul în care s-ar impune, ar sesiza procurorul general al României şi ministrul Justiţiei, pentru luarea unor eventuale măsuri.

    Întrebat de ce nu ar sesiza direct Inspecţia Judiciară, Horodniceanu a spus că procurorul şef al DIICOT este subordonat direct procurorului general, acesta fiind motivul pentru care acesta ar fi primul sesizat, şi nu IJ.

    Conform legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

    Funcţia de procuror-şef al DIICOT a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupţie privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.

    Şase procurori au candidat pentru această funcţie – adjunctul procurorului şef al DIICOT, Giorgiana Hosu, cea care asigură interimatul postului de şef al DIICOT, Nicolae Lupulescu, procuror militar şef adjunct secţie în cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, din Direcţia Naţională Anticorupţie, Adrian Glugă, procuror şef al DIICOT Craiova, Ioana-Bogdana Albani, procuror şef în cadrul Serviciului de prevenire şi combatere a criminalităţii informatice, de la Structura centrală a DIICOT, Cătălin Laurenţiu Borcoman, şeful DIICOT Braşov şi Daniel-Constantin Horodniceanu, procurorul şef al DIICOT Iaşi – aceştia fiind audiaţi în 18 martie la Ministerul Justiţiei.

    Ministrul Robert Cazanciuc declara, în 14 aprilie, că preşedintele Klaus Iohannis a fost informat despre propunerea ca Daniel Horodniceanu să preia şefia DIICOT, el adăugând că şeful statului va stabili dacă este sau nu de acord cu această nominalizare după ce magistratul va fi audiat la CSM.

    În momentul în care a fost propus pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT, s-a ţinut cont de faptul că Daniel Horodniceanu are o vechime de 16 ani în funcţia de procuror, iar şase ani a ocupat funcţii de conducere. De asemenea, experienţa managerială anterioară a fost un criteriu important în alegerea sa, Horodniceanu ocupând funcţia de procuror-şef al DIICOT Iaşi, în perioada iunie 2006 – iunie 2009, respectiv în perioada iunie 2012 – 2015.

    Procurorul Daniel Horodniceanu este formator în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii în probleme de etică şi deontologie profesională a magistratului, formator în domeniul ascultării copilului în cadrul procedurilor judiciare, precum şi în domeniul protecţiei victimelor infracţiunilor de violenţă şi trafic de persoane.

    Potrivit MJ, el a participat la numeroase forme de pregătire profesională organizate în ţară şi în străinătate. Horodniceanu a absolvit cursuri postuniversitare în domeniul dreptului penal, al eticii şi deontologiei profesionale a magistraţilor, protecţiei victimelor infracţiunilor de violenţă şi trafic de persoane, infracţionalităţii informatice, consolidării capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi instituţionale. El este autor al unor articole de specialitate juridică.

    “În cadrul dialogului cu ministrul Justiţiei, domnul procuror Daniel Constantin Horodniceanu a identificat şi prezentat obiective şi măsuri clare şi pragmatice privind eficientizarea activităţii structurii, dovedind abilităţi de organizare, comunicare, spirit de echipă şi viziune strategică asupra direcţiilor de dezvoltare a DIICOT”, preciza Ministerul Justiţiei.

    Potrivit proiectului de management al procurorului Daniel Horodniceanu, între obiectivele pe care şi le asumă se află şi “readucerea încrederii în cadrul colectivelor, în special în cel al Structurii Centrale, grav afectate, în special psihologic, după evenimentele din ultimul trimestru al anului 2014, ceea ce a dus la un blocaj ce a cauzat şi o diminuare a dorinţei de performanţă a procurorilor”. Horodniceanu face, astfel, referire la arestarea Alinei Bica, fosta şefă a DIICOT.

    De asemenea, magistratul arată, în documentul citat, că doreşte să se “reîncarce responsabilizarea fiecărui procuror” în ceea ce priveşte actele şi activităţile desfăşurate, dar şi readucerea spiritului de echipă, “caracteristic structurii”.

    “Crearea unui proiect serios şi convingător, pe termen mediu, de cooptare în cadrul structurii a poliţiştilor de poliţie judiciară, proiect în care trebuie antrenat Ministerul Justiţiei, prin specialiştii săi; implementarea de către procurorul şef al DIICOT a principiilor specializării procurorilor şi continuităţii în desfăşurarea activităţii”, sunt alte două obiective majore asumate de Daniel Horodniceanu.

    Procurorul Daniel Horodniceanu a identificat, în proiectul de management, şi mai multe riscuri la care este expusă DIICOT.

    Astfel, el aminteşte, în primul rând, de scurgerile de informaţii din dosare. De asemenea, procurorul susţine că un alt risc la care este expusă instituţia constă în interesul unor persoane din lumea interlopă locală de a recruta poliţişti şi magistraţi.

    Creşterea gradului de specializare a infractorilor în domeniul criminalităţii organizate, lipsa de protecţie fizică a procurorilor şi campaniile de presă care au indus o presiune psihologică asupra procurorilor sunt alte trei riscuri cu care se confruntă structura din Ministerul Public.

    Daniel Constantin Horodniceanu este unul dintre cei mai cunoscuţi procurori ieşeni, DIICOT Iaşi remarcându-se, sub conducerea sa, prin numărul foarte mare de arestări şi percheziţii care au dus la destructurarea unor reţele de contrabandă de tutun de la graniţa României cu Republica Moldova.

    Horodniceanu, care va împlini 41 de ani pe 26 mai, şi-a început activitatea profesională în anul 1998, pe postul de consilier juridic la Consiliul Judeţean Iaşi, unde a stat din august până în decembrie, din luna ianuarie a anului următor intrând pe postul de procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni. Acesta a stat aproape un an şi jumătate la Fălticeani, trecând apoi prin posturi similare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Paşcani şi la Iaşi.

    În noiembrie 2005, a devenit procuror al DIICOT – Biroul Teritorial Iaşi, fiind numit şef al acestei instituţii în 2006, pentru trei ani, până în 2009. Atunci, a revenit timp de trei ani pe postul de procuror al Serviciul Teritorial Iaşi al DIICOT, iar din 2012 conduce din nou acest serviciu ca procuror-şef.

    În toţi anii de activitate la Ministerul Public, în evaluările periodice, acesta a obţinut calificativul de “foarte bine”.

    Este specializat, printre altele, în audierea copiilor în procedurile judiciare şi în combaterea şi înţelegerea fenomenului traficului de femei în Europa.

  • Ponta îi cere ministrului să îndrepte eventuale probleme la CNAS privind cardul de sănătate

    “Avem nevoie de cardul de sănătate şi de combaterea risipei şi fraudei din sănătate. Domnul ministru, nu ştiu, sunt probleme la Casă, le îndreptaţi!”, a cerut premierul Ponta, în şedinţa de guvern.

    El a arătat că, prin introducerea cardului, unii medici nu mai pot pretinde că au 2.000 de pacienţi pe zi şi consumă medicamente de două milioane de euro.

    “Sunt convins că trebuie îmbunătăţit sistemul, dar, în acelaşi timp, e cea mai importantă schimbare pe care o facem în sănătate”, a mai spus Ponta.

    Aproape 1.000 de persoane au aşteptat la coadă, luni, la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti pentru a-şi lua cardul de sănătate sau o adeverinţă, după ce la sfârşitul săptămânii trecute medicii de familie le-au spus că din 1 mai nu vor mai fi primiţi în spitale fără acesta.

    Unele dintre problemele identificate luni au fost cauzate şi de faptul că unii medici nu au înţeles cum poate fi utilizat cardul de sănătate. Spre exemplu, cardul de sănătate trebuia introdus în cititor şi menţinut acolo până când asiguratul îşi tasta PIN-ul ales de el şi primea validarea acestuia din partea sistemului. Toate celelalte operaţii, respectiv consultaţia şi redactarea reţetei, puteau fi făcute după scoaterea cardului din cititor.

    Din acest motiv, unii medici de familie au avut nevoie şi de patru ore pentru a consulta trei pacienţi, după cum au semnalat aceştia.

    Cei mai mulţi medici au reclamant faptul că sistemul se blochează frecvent, iar validarea cardului este greoaie. Potrivit Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, medicii din toată ţara au primit două tipuri de erori, ambele făcând imposibilă activarea cardurilor, respectiv UM indisponibilă şi Token – lipsă.

    Dacă la medicul de familie au fost situaţii, potrivit declaraţiilor acestora, în care în patru ore au putut consulta trei pacienţi, cu totul alta a fost situaţia la spitale. De exemplu, la Spitalul “Sfânta Maria” din Capitală, fişa de internare putea fi întocmită în medie în 15 minute, pe baza cardului de asigurări de sănătate.

    Un semnal de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii este acela că toţi furnizorii trebuie să acorde servici medicale, întrucât nu-i poate fi anulată unei persoane calitatea de asigurat doar pentru că nu a intrat în posesia cardului.

  • ArCuB a lansat programul de finanţare nerambursabilă “Eşti Bucureşti”, cu o valoare de 4,5 mil. lei

    Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, ArCuB este permanent preocupat să contribuie la dezvoltarea vieţii culturale a Capitalei, fie prin desfăşurarea programelor proprii, fie prin programe de finanţare, care, la rândul lor, promovează patrimoniul cultural artistic.

    Astfel, la începutul lunii mai, ArCuB a lansat programul “Eşti Bucureşti”, obiectivele principale ale acestei sesiuni de finanţare derulate de ArCuB vizând următoarele domenii culturale de referinţă: arte vizuale, artele spectacolului, fără a se limita însă la teatru, muzică, dans, educaţie prin cultură, film (eveniment, festival).

    Priorităţile de finanţare în anul 2015 au în vedere ofertele culturale din domeniile amintite care: pun în valoare identitatea culturală locală şi modalităţile de integrare a acesteia în spaţiul european; utilizează arta ca mijloc de regenerare a comunităţilor locale şi activarea urbană; urmăresc contribuţia artei la înlăturarea/ diminuarea stereotipurilor şi la schimbarea mentalităţilor; pun în valoare clădiri, monumente, spaţii publice, zone relevante pentru identitatea şi istoria locală/ comunitară; oferă fiecărui copil/ tânăr, indiferent de mediul socio-economic din care provine, posibilitatea de a participa la evenimente culturale de valoare, în interiorul sau în afara şcolii; oferă fiecărui copil/ tânăr oportunitatea de a-şi aprofunda interesul sau talentul pentru expresiile artistice, în cadrul sau în afara şcolii; au drept scop formarea profesională în sectorul artei şi culturii, la standarde competitive la nivel european şi internaţional; promovează schimbul de experienţă între creatori/ organizaţii care dezvoltă propuneri/ proiecte culturale.

    Suma totală disponibilă pentru sesiunea de finanţare nerambursabilă în cadrul “Eşti Bucureşti” este de 4.500.000 lei, iar solicitanţii vor putea beneficia de un plafon maxim de finanţare de 70.000 lei pentru fiecare proiect în parte. Data limită pentru depunerea dosarelor este 29 mai.

    Pentru a primi finanţare nerambursabilă pot candida persoane fizice autorizate, asociaţii, fundaţii şi instituţii publice de cultură înfiinţate în condiţiile legii române (altele decât cele din subordinea Primăriei Municipiului Bucureşti) şi societăţi comerciale autorizate care derulează activităţi culturale.

    În cadrul acestei sesiuni de finanţare, solicitanţii pot depune maximum două oferte culturale.

    Informaţii suplimentare privind conţinutul dosarelor de aplicaţie, detalii referitoare la modalitatea de transmitere a acestora, precum şi procedura de selectare şi evaluare a propunerilor de proiecte sunt disponibile pe site-ul www.arcub.ro, la secţiunea Finanţare. Pentru eventuale clarificări, toţi cei interesaţi să beneficieze de finanţare în cadrul programului “Eşti Bucureşti” pot trimite un e-mail pe adresa finantare@arcub.ro.

    ArCuB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti cultivă identitatea culturală a Capitalei din 1996. Proiectele iniţiate şi desfăşurate de ArCuB în anii de activitate au contribuit la diversificarea vieţii culturale a oraşului, precum şi la înscrierea acestuia în rândul marilor capitale ale lumii. ArCuB este organizatorul Festivalului Internaţional de Teatru de Stradă – B-FIT in the Street!, al singurului festival internaţional de jazz din Capitală, Bucharest Jazz Festival, al festivalului de muzică clasică, al Bucharest Music Film Festival şi al Zilelor Bucureştiului.