Sutele de mii de Loganuri vandute anul trecut au urcat Automobile Dacia, detinuta de grupul francez Renault, pe pozitia a doua a celor mai mari companii din Romania, dupa cifra de afaceri din 2007, compania fiind depasita numai de gigantul Petrom.
Mai multe amanunte, pe www.gandul.info
Oliver Kapusta
Functia actuala: Director de creatie al
TBWA/MERLIN
Functia anterioara: Director de creatie al
GMP. A lucrat la GMP din mai 2006, iar din noiembrie 2006 pana la sfarsitul anului anului trecut a fost director de creatie
Daniela Knecht
Functia actuala: Managing partner
la Scala JWT
Functia anterioara: Deputy managing director client service si business development la BV McCann Erickson (mai 2006-mai 2008)
Adrian Preda
Functia actuala: Chief creative
partner al Tempo Advertising
Functia anterioara: Co-creative director al Leo Burnett & Target (ianuarie 2008-
aprilie 2008)
Miguel Brito Gonçalves
Functia actuala: Director de creatie al
Mercury360
Functia anterioara: Director de creatie al Tempo Advertising (ianuarie 2007-
martie 2008)
Adina Sorescu
Functia anterioara: Managing director al DDB Bucuresti incepand din 2001, functie din care a demisionat in aprilie 2008
Mirela Angelescu
Functia actuala: Director executiv al DDB Bucuresti
Functia anterioara: Director de strategie al GMP (ianuarie 2008-mai 2008). A lucrat la GMP din martie 2005
Carmen Tiderle
Functia actuala: Director de creatie al Leo Burnett & Target
Functia anterioara: Director de creatie al GMP (octombrie 2007-iunie 2008)
Emilian Arsenoaiei
Functia actuala: Chief creative partner al Tempo Advertising
Functia anterioara: Director de creatie al Leo Burnett & Target (octombrie
2007-aprilie 2008)
"Vreau sa lucrez in publicitate pentru ca nu-mi plac multe dintre reclamele romanesti si simt ca as putea face reclame mai bune, mai inteligente. Vreau sa materializez niste idei, sa creez, sa pacalesc consumatorii in cel mai inteligent mod, sa demonstrez ca exista si romani cu idei originale si destepte", spune Ioana Surugiu, studenta in anul al doilea la Facultatea de Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii din cadrul Universitatii din Bucuresti. La fel ca Ioana, sute de tineri se inscriu in fiecare an la o facultate de comunicare, fiindca isi doresc sa lucreze in publicitate, un domeniu in care cei mai "vechi" oameni ajung la 38-40 de ani. Faptul ca in publicitate lucreaza oameni cu varste de aproximativ 25-35 de ani are avantajele clasice – entuziasmul, dorinta de a invata si conectarea la nou a oamenilor, dar reversul medaliei inseamna lipsa de experienta si mai ales tendinta de migrare rapida de la o agentie la alta.
BUSINESS Magazin a vorbit cu reprezentantii a opt dintre cele mai importante agentii si grupuri de comunicare, din declaratiile acestora reiesind ca fluctuatia medie la nivelul industriei a fost anul trecut in jurul a 25-35%. "Ca procent mi se pare mult 25%, chiar si agentiile care nu sunt in topul preferintelor candidatilor au modalitati de a-i atrage si retine pe cei mai buni. Fluctuatia poate avea si valente de revigorare si improspatare; prin urmare, daca e in limita a 10-15% poate avea efecte benefice, in conditiile in care organizatia are liderii capabili de a-i integra pe nou-veniti si a le pune talentul in valoare", declara Eugen Dumbrava, consultant in resurse umane, fost director de HR la Leo Burnett & Target, agentia de publicitate a grupului de comunicare Leo Burnett.
Grupul de comunicare care a fost cel mai vizibil afectat de schimbarile de personal din acest an a fost BBDO Romania, unde fluctuatia a fost mai ales la nivel de management. La inceputul anului a demisionat Liliana Serban, directorul diviziei de relatii publice al Pleon Graffiti; Cristian Mucichescu, directorul executiv al Media Direction, agentia de media a grupului, a plecat la OMD Romania, iar Catalina Cernica, sefa agentiei de publicitate Graffiti BBDO, a anuntat ca va merge la studii in strainatate.
Schimbarile au culminat insa la sfarsitul lunii mai cu numirea unui nou CEO al grupului, in persoana Norei Marcovici, cea care a condus timp de sase ani SBS Radio (alcatuita din posturile Kiss FM, Magic FM, One FM si Kiss TV). La doar doua saptamani de la preluarea conducerii de catre aceasta, Razvan Varabiescu, directorul Media Direction, a fost schimbat cu Nicoleta Padure, fost director de vanzari la Prima TV, SBS Radio. In 2006, grupul BBDO a avut in jur de 140 de angajati, in 2007 ajungand la 180. Cat priveste agentia de publicitate, Melania Stoleru, directorul de resurse umane al Graffiti BBDO, spune ca in fiecare an numarul de angajati creste cu 7%, iar fluctuatia de personal in 2007 a fost in jurul a 15%.
O alta agentie afectata de fluctuatia de personal a fost Leo Burnett & Target. Daca la sfarsitul anului trecut agentia avea 121 de angajati, luna aceasta numarul lor va ajunge la 96. Cele mai multe schimbari au avut loc la sfarsitul lunii aprilie, cand din agentie au plecat 15 oameni, in frunte cu directorii de creatie Emilian Arsenoaiei si Adrian Preda. Cei doi au plecat la Tempo Advertising, unde au fost numiti directori de creatie. La acea vreme, presa a pus demiterile numeroase pe pierderea clientului Orange. Ioana Iordache, CEO al grupului de comunicare Leo Burnett, a refuzat sa comenteze, declarand ca e vorba doar de un "proces de optimizare si eficientizare a resurselor agentiei".
Cei care conduc din aceasta luna departamentul de creatie al agentiei sunt Carmen Tiderle, care s-a reintors la Leo Burnett dupa opt luni petrecute la GMP Advertising si Tudor Cuciuc, care s-a intors in agentie dupa doi ani cand s-a ocupat de fotografie. "Pe parcursul anului trecut, Leo Burnett & Target a avut o fluctuatie de personal de 26%, pe care speram s-o reducem in acest an", spune Ana Carambol, HR manager la Leo Burnett, adaugand ca in primele patru luni ale anului, fluctuatia de personal la Leo Burnett & Target a fost de 10%.
Si la grupul Ogilvy au fost modificari semnificative, numarul angajatilor crescand in ultima jumatate de an de la 180 la 220. "In ultima perioada s-au facut angajari mai ales in cadrul departamentelor de marketing digital, in creatie, retail si shopper marketing", afirma Monica Bazgan, HR manager al Ogilvy Group. Shopper marketing inseamna acele metodologii care ajuta la intelegerea consumatorilor si la pregatirea strategiilor de raspuns la comportamentul cumparatorilor. Alt angajator activ este The Group. Daca in decembrie 2005, la infiintarea agentiei, numarul angajatilor era de 60, numarul acestora a crescut in 2007 cu 50, la peste 200 de oameni, datorita consolidarii a trei agentii. "Angajarile din 2007 nu au fost menite sa acopere posturi ramase vacante prin plecarea colegilor. Adaugand noi competente grupului, am creat noi posturi si nevoi. Asa incat cele mai multe angajari s-au facut in zona de new media, organizare sau productie de evenimente si editare de continut, acestea fiind cele trei mari directii in care grupul s-a dezvoltat anul trecut", spune Simona Firtat, PR manager la The Group.
La Mercury360, cele mai multe angajari au fost la departamentele de client service (departament care mediaza relatia dintre client si agentie), creatie si la noua divizie de field marketing (promovare la punctul de vanzare). La inceputul acestui an, agentia a semnat un parteneriat cu CPM International, una dintre cele mai importante companii internationale pe piata de marketing la punctul de vanzare.
"Angajarile in aceste echipe depasesc de obicei de doua ori numarul plecarilor, intrucat raspund unor nevoi multiple: atat de inlocuire, pentru a sustine nivelul existent la un moment dat al business-ului, cat si de acoperire a unor pozitii nou create, care sa asigure dezvoltarea viitoare a businessului", afirma Ana Aldea, HR director al Mercury360. Daca la Ogilvy, The Group si Mercury au fost modificari importante de personal in mai multe departamente, in schimb la Graffiti si Leo Burnett cea mai mare fluctuatie a fost la client service.
Consultantul Eugen Dumbrava considera ca printre motivele care ii fac pe angajati sa plece din agentii sunt "liderii ce nu vor, nu stiu sau nu pot sa faca" un anumit lucru necesar bunului mers al agentiei, dar si, pe de alta parte, prestigiul mai mare al unei agentii concurente, care le permite "dezvoltarea unui brand personal puternic" si eventual o functie mai buna. "Cei aflati in pozitii de inceput au o mobilitate mai mare, fie ca sunt slab motivati in raport cu un proiect personal in companie, fie ca liderul sau organizatia nu manifesta interes pentru dezvoltarea lor si-i arunca direct in hatisul de proiecte fara sa le ofere feedback adecvat". Dumbrava mai spune ca perioada medie de acomodare cu domeniul publicitatii este de doi-trei ani.
Despre faptul ca tinerii parasesc mai usor o agentie vorbeste si Ana Carambol, HR director la Leo Burnett, considerand ca in timp ce juniorii se muta de la o agentie la alta pentru ca isi doresc o ascensiune rapida, oamenii cu experienta pot pleca "datorita dorintei de dezvoltare personala, pentru ca nu se regasesc in cultura si climatul organizational sau pentru ca vor sa incerce si altceva".
In afara de cultura si atmosfera din organizatie, responsabilitatile, functiile detinute sau clientii pentru care lucreaza, un lucru care face diferenta este desigur salariul. Conform studiului "Salary Survey" realizat anul trecut in 22 de agentii de catre Uniunea Agentiilor de Publicitate din Romania (UAPR) si PricewaterhouseCoopers, salariul unui incepator in publicitate a fost in 2007 intre 800 si 1.200 de lei net, al unei persoane cu experienta putea depasi 6.500 de lei (pentru posturi precum client service director sau strategic planning director), in timp ce media salariilor pentru functia de managing director a fost de 10.500 de lei.
Comparativ cu 2006, media de crestere a salariilor la nivelul intregului domeniu a fost de 17%, aceeasi crestere fiind inregistrata si la nivelul departamentelor de creatie, in timp ce la cele de strategie majorarea a fost de 12%. In agentiile de media s-au inregistrat cresterile cele mai mici de salarii (9%), iar cele mai mari in domeniul relatiilor publice (21%).
Stefan Iordache, presedintele UAPR si COO al grupului de comunicare Leo Burnett, declara in urma cu o luna ca in acest an inflatia salariilor in publicitate va fi de aproximativ 9%. "Exista o inflatie a salariilor, pentru ca plecand de la agentie la agentie, o persoana se duce pentru a obtine un salariu mai bun, nu pentru a avea alte beneficii. Si astfel un om care are doi ani experienta ajunge sa lucreze in patru agentii si are salariul unui senior cu sase ani de experienta, tocmai pentru ca speculeaza aceasta lipsa de personal", afirma la randul sau Marcel Straut, managing director la Bigger Group.
Avand in vedere ca valoarea investitiilor in publicitate creste in fiecare an cu aproximativ 30%, iar numarul de angajati din companii nu are aceeasi evolutie, Liviu David, director de creatie la Next Advertising, compara angajarea de persoane noi cu o licitatie. "Castiga acum cine ofera un pachet mai bun, conditii mai bune, daca satisface toate pretentiile angajatului, dar peste sase luni, daca apare o companie care da mai mult, angajatul se muta in alta parte", descrie David mersul lucrurilor.
Cum este afectata agentia? Daca o fluctuatie de 10-15% este benefica oricarui domeniu si daca in cazul posturilor de nivel inferior o companie nu este foarte afectata, lucrurile se schimba mult in cazul persoanelor din management. "Atunci cand pleaca un om-cheie, un om de baza, este complicat, intregul mecanism trebuie regandit si ajustat", spune Alexandru Badila, managing director la Publicis, agentia de publicitate a grupului de comunicare Publicis. Exista in industrie multe agentii care isi datoreaza reputatia si pozitia pe piata doar catorva angajati si au fost cazuri cand plecarea unor oameni-cheie a afectat iremediabil agentia respectiva, adauga Badila. "Suntem o industrie pentru care elementul uman este vital, vindem idei, iar oamenii care pot genera idei valoroase sunt singurul bun al companiei."
In 2007, grupul de comunicare Publicis a avut 110 oameni (dintre care 40 in agentia de publicitate), iar fluctuatia de personal a fost de aproximativ 15%. Monica Bazgan de la Ogilvy precizeaza ca valoarea pierderilor legate de plecarile oamenilor din agentie echivaleaza cu bugetul de recrutare pe un an, in costurile de inlocuire fiind cuprinse nu doar costurile de recrutare, ci si banii investiti in pregatirea celor care se decid sa plece, timpul investit de manageri si de ceilalti colegi. "Statistic vorbind, un nou angajat poate fi functional 100% in nu mai putin de trei luni. In acest rastimp se aloca resurse pentru training, productivitatea supervizorului sufera evident o diminuare, procesele se incetinesc", spune Stoleru.
Daca reprezentantii Graffiti, Leo Burnett & Target, Mercury360, Ogilvy si The Group spun ca lipsa de personal nu i-a impiedicat pana acum sa participe la licitatia unui cont, in schimb Alexandru Badila spune ca la Publicis aceasta s-a intamplat, desi foarte rar: "Cand s-a intamplat, a fost mai ales din cauza aglomerarii de proiecte rezolvate de personalul existent, structurat pe un anumit volum de munca si nu neaparat din cauza lipsei personalului".
Cat priveste felul in care este afectata intreaga industrie, Badila afirma ca efectele se vad pentru ca nu exista un sistem de invatamant care sa pregateasca viitori specialisti, iar pe piata sunt putini oameni bine pregatiti, ceea ce duce la cresterea salariilor peste posibilitatea data de veniturile agentiilor. "Vechimea medie intr-o agentie este de maximum trei ani si exista si persoane care au lucrat in ultimii cinci ani in patru agentii. Aceasta influenteaza organizarea interna si nivelul performantelor."
De unde ii luam insa pe angajati si cat ne costa? Daca majoritatea agentiilor folosesc pentru posturile de incepatori metode precum trierea de CV-uri sosite pe adresa companiei, anunturi de angajare on-line sau in presa, pentru functiile in care se cere experienta se apeleaza la recomandari si head-hunting. In timp ce Leo Burnett se bazeaza pe studentii pe care ii recruteaza unii dintre seniorii agentiei care predau in diferite facultati de comunicare, cei de la Ogilvy isi pun sperantele in Ogilvy Red Camp, un proiect lansat in aceasta primavara prin care vor fi alesi 15 studenti ce vor face practica in grupul de comunicare intre iulie si septembrie.
Nu numai Ogilvy a lansat o scoala proprie de comunicare, ci si grupurile McCann Erickson si Leo Burnett. La acestea se adauga mai multe scoli infiintate la initiativa unor asociatii ale industriei: IAA School of Marketing & Communications (lansata de International Advertising Association), Scoala de creatie ADC’RO (la initiativa Art Directors Club si a UAPR), seminariile sustinute de Account Planning Group Romania, filiala celei mai importante asociatii de oameni de strategie la nivel mondial, dar si posibila deschidere a unei scoli de media, care sa pregateasca specialisti in planificarea si cumpararea spatiului publicitar, cu sprijinul IAA, al UAPR si al Asociatiei Romane pentru Masurarea Audientelor (ARMA).
Daca metodele de recrutare sunt in general similare, in schimb, in privinta ponderii acceptate de oameni fara experienta, diferentele sunt semnificative. Anul trecut, ponderea celor care nu au mai lucrat in domeniu inainte de a se angaja in agentie a fost de 5% la Ogilvy, iar la Graffiti de 10%, in timp ce la celelalte agentii procentele in favoarea oamenilor fara experienta au fost mai mari. La Publicis, angajatii cu experienta recrutati in 2007 au fost in proportie de 70%, in timp ce la Leo Burnett & Target si Mercury360, cifra a fost doar de 60%, respectiv 50% .
"Cand alegi sa iei un om fara experienta si sa-l
Tinand cont ca unele grupuri de comunicare au cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro, Marcel Straut afirma ca investitiile sunt totusi mici tocmai datorita fluctuatiei de personal. "Nu se investeste pentru ca lumea e mobila. Poti semna orice contract cu angajatul, nu se tine cont de el. Degeaba spui ca trebuie sa-ti plateasca 5.000 de euro, pentru ca atat a costat trainingul, in instanta nu tine nimeni cont de asa ceva", comenteaza managerul Bigger Group.
Daca cei de la Mercury, Ogilvy, Publicis si The Group spun ca nu au contracte prin care sa oblige angajatii sa lucreze la ei o anumita perioada de timp in contul investitiilor in training, reprezentantii Leo Burnett cred ca investitia trebuie recuperata in maxim doi ani de la efectuarea training-ului, pe cand cei de la Graffiti spun ca au un "gentlemen’s agreement" cu angajatii, care ar impiedica plecarile prea precipitate din companie.
In primele cinci luni ale anului, producatorul a inregistrat o cifra de afaceri de 2,5 milioane de dolari (circa 1,6 milioane de euro), compania investind recent 7,5 milioane de euro in lansarea pe piata romaneasca.
Romina Furniture mai este prezenta pe pietele din Rusia, China, Germania si Statele Unite ale Americii, aceasta din urma fiind si cea mai profitabila. Pe viitor, compania ia in considerare posibilitatea inceperii exportului catre Marea Britanie, potrivit declaratiilor reprezentantilor companiei.
Pentru anul acesta, compania si-a bugetat intre 500.000 si 700.000 de euro pentru investitii in consolidarea pozitiei pe pietele externe si pe cea locala. Romina Furniture are o capacitate de productie de 500 de articole de mobilier pe luna, fabrica fiind amplasata langa Bucuresti. Romina Furniture este o afacere de familie, detinuta de totalitate de Dumitru Toader.
Inca 56 de magazine noi pana la sfarsitul anului in curs – acesta este planul cu care Leonardo vrea sa-si pastreze pozitia de lider pe piata de moda. Comerciantul de incaltaminte si marochinarie si-a asigurat suprematia nu doar in termeni de numar de magazine, ci si ca vanzari. La ora actuala are 204 magazine, dintre care 146 sunt in tara, 55 in Ungaria, doua in Bulgaria si unul in Republica Moldova si planuieste sa ajunga la 260 anul acesta. "Leonardo trebuie sa devina unul dintre principalii retaileri de incaltaminte si marochinarie din Europa Centrala si de Est, inclusiv prin intrarea, intr-un an sau doi, pe pietele din Ucraina si Turcia", este scopul enuntat de Florin Panea, proprietarul Leonardo, companie pe care a infiintat-o in 1994 impreuna cu fostul asociat Dan Pavel, care a iesit insa din afacere in 2004.
In ecuatia extinderii retelelor de magazine in orasele din tara si din strainatate, mall-urile sunt principalul element. Numai in tara dezvoltatorii imobiliari au in plan sa deschida in cativa ani peste 60 de spatii comerciale de mari dimensiuni. In acest context, Panea are ambitia sa fie prezent cu magazine in toate centrele comerciale care s-au construit sau urmeaza sa se construiasca in perioada urmatoare. "Intram in toate proiectele mari de retail – mall-uri, hipermarketuri. Daca sunt spatii, este si mult mai usor sa te extinzi", spune Panea.
In urma investitiilor calculate la peste opt milioane de euro, pentru inaugurarea in acest an a 40 de magazine Leonardo in tara, 12 in Ungaria, trei in Bulgaria si unul in Moldova, vanzarile companiei sunt asteptate sa depaseasca 190 de milioane de euro, fata de 143 de milioane de euro in 2007. Dar pariul lui Panea pentru acest an este insa lansarea unei noi retele de magazine sub sigla Da Vinci. "Planul este sa deschidem 20-25 de multibranduri pe suprafete intre 300 si 500 mp, cu care vizam segmentul de cumparatori cu venituri medii si peste medie", precizeaza Gratian Ivan, director comercial al Leonardo.
In segmentul preturilor mici, retailerul opereaza 20 de magazine Libelula. Strategia Leonardo, aceea de a profita de explozia de mall-uri, o aplica si altii: comerciantii romani sau internationali de haine, incaltaminte si accesorii inainteaza spre orasele mari din tara, planurile lor crescand direct proportional cu proiectele de mall-uri si galerii comerciale finalizate de dezvoltatori. Noile magazine si cresterea consumului genereaza o crestere anuala de 30% a pietei de retail de fashion, estimata de Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS), la 2,3 miliarde de euro. Intr-o piata dominata in continuare de marci straine francizate, tot comerciantii care opereaza o retea de peste 50 de magazine (Leonardo, Jolidon, Mondex, House of Art, Kenvelo si Steilmann) par a fi cei mai activi, judecand dupa volumul de investitii (peste 15 milioane de euro in acest an), dar si in ce priveste numarul inaugurarilor programate.
Cand a pus la punct strategia Jolidon, de a creste prin deschiderea de noi magazine, Gabriel Cirlig, fondatorul companiei clujene infiintate in urma cu 15 ani, a mizat in plus si pe nevoia de expunere a gamei complete de produse. "Trei sunt factorii care ne-au crescut vanzarile in reteaua din Romania: dezvoltarea retelei proprii de magazine, acoperirea gamei de produse cu colectii complete si notorietatea brandului", enumera Cirlig.
Principala preocupare a companiei, care are in total in portofoliu noua branduri de lenjerie (Jolidon, Prelude, Argos, Infiore, Chiaro di Luna, Lilly, Eclizia si Kelitha) si doua marci de confectii (Flacara si Falla), este deschiderea de magazine. Proaspat deschise sunt acum magazine proprii la Brasov, Constanta, Braila si Bacau, urmand ca pana la finele lui 2008 Jolidon sa mai deschida in tara inca 13 astfel de magazine, in conditiile in care investitia medie presupusa de un nou magazin este cuprinsa intre 50.000 si 100.000 de euro.
Viitoarele magazine Jolidon vor fi si mai generoase din punctul de vedere al spatiului de prezentare: "Media este undeva in jur de 60 de metri patrati, dar vrem ca pe viitor sa treaca de 100 de metri patrati", precizeaza directorul Jolidon. Cu o retea de 71 de magazine numai in tara, clujenii planuiesc sa ajunga la finalul anului in curs la 85, pentru ca reteaua proprie le-a crescut vanzarile anul trecut cu 44,2%, pana la 28,1 milioane de euro, conform calculelor companiei. In total, Jolidon opereaza o retea de 119 magazine, dintre care 35 in Italia, trei in Ungaria si 10 boutique-uri in Franta, in sistem franciza. Lantul de zece magazine din Franta se va dubla pana la sfarsitul anului in curs. Magazinele proprii detin in prezent circa 40% din totalul vanzarilor Jolidon, care anul trecut au ajuns la 60 de milioane de euro. Vanzarile de pe pietele externe absorb restul de 60% din productie.
Mult mai multe deschideri – 38 de noi magazine cu investitii totale de aproape doua milioane de euro – au planificate sibienii de la Mondex, al treilea lant din tara, dupa numarul de magazine. Ritmul de extindere nu se opreste aici, pentru 2009 fiind planificate sa fie deschise alte 30 de magazine Mondex.
In prezent, reteaua proprie detine 35% din totalul vanzarilor Mondex, 15% din venituri provin din vanzarile in hipermarketuri, iar 50% inseamna distributie catre magazine mici de cartier, conform lui Calin Bogdan Vircolacu, unul dintre cei doi frati actionari ai Mondex, companie sibiana privatizata in 1995 prin metoda MEBO. "Vrem sa ajungem, anul acesta, la o contributie de 60% a magazinelor proprii", estimeaza Vircolacu, precizand ca asteapta si vanzari mai mari cu circa 25% decat anul trecut, pana la 13 milioane de euro. Mondex opereaza deja o retea de 72 de magazine.
Vircolacu explica dezvoltarea mult mai accelerata a retailului prin faptul ca distributia en-gros catre micii comercianti, care anul trecut a avut o contributie de circa cinci milioane de euro, va scadea in pondere din cauza ca s-au inchis multe magazine mici de cartier. "Rand pe rand o sa taiem din distributie. Suntem obligati sa facem asta din moment ce magazinele mici se inchid din cauza concurentei mall-urilor. Daca vom ajunge la 200 de magazine proprii va fi suficient sa producem numai pentru noi", comenteaza directorul Mondex. Dintr-o productie lunara de doua milioane de perechi de sosete si dresuri, firma livreaza acum 65% retelelor de supermarketuri.
Cresterea retelei de distributie ar urma sa aduca anul acesta si companiei Staff Collection, care detine marca House of Art si opereaza lantul de magazine cu acelasi nume, vanzari cu 20% mai mari decat in 2006. In total, reteaua House of Art numara acum 70 de magazine, iar obiectivul fixat pentru 2008 este sa ajunga la 100.
Extinderea ar urma sa ridice veniturile companiei la aproximativ 22 de milioane de euro, conform Staff Collection. Investitia in cele 30 de magazine noi se va ridica la patru milioane de euro, suprafetele spatiilor comerciale variind intre 200-1.200 mp.
Planuri concrete de extindere are si Steilmann, acum sub umbrela grupului italian de textile Miro Radici. Deschiderea primului multibrand Steilmann face parte din strategia companiei de a intra si in alte segmente ale pietei. "Cu linia KS (Klaus Steilmann) tintim clientii cu venituri mari si foarte mari, iar Chic and More se adreseaza clientelor cu masuri mari", explica Flori Panescu, directorul de retail al Steilmann. Noul proiect de magazin se va dezvolta in paralel cu Steilmann clasic, concept pozitionat pe piata medie superioara. Cu 54 de magazine marca proprie in retea, planurile Steilmann pentru 2008 vizeaza deschiderea a inca 9 magazine, conform lui Flori Panescu.
Compania opereaza si sase magazine cu brandul Feel Good, marca aflata tot in portofoliul partenerului Miro Radici, urmand sa mai deschida inca opt pana la sfarsitul anului in curs. Peste granite, compania a preluat administrarea retelelor de magazine ale grupului din Cehia, Bulgaria, Ucraina si Republica Moldova. In prezent, Steilmann Romania are un magazin in Sofia si unul in Chisinau si a semnat pentru deschiderea altor trei in Bulgaria si unul in Republica Moldova. In plus, reteaua de zece magazine din Cehia se va dubla in urmatorii doi ani. Extinderea retelei si diversificarea gamei de produse ar urma sa se traduca in vanzari cu 35-40% mai mari in urmatorii doi ani. Anul trecut, Steilmann Romania a avut o cifra de afaceri de circa 15,5 milioane de euro.
In fapt, extinderile programate de cele mai mari lanturi de magazine sunt si o reactie la aglomeratia sporita din piata de fashion. Ultimii doi ani s-au dovedit a fi cei mai dinamici de pana acum in ceea ce priveste intrarile si tatonarile facute de brandurile internationale care ani intregi au ocolit Romania. Cea mai recenta aparitie este cea a germanilor de la Peek & Cloppenburg. In 4.000 de metri patrati, inchiriati pe doua niveluri in Baneasa Shopping City, Peek & Cloppenburg, care are o retea de 69 de magazine in Germania, plus inca 27 in alte tari, va gazdui sub acelasi acoperis peste 200 de branduri. Anul trecut au intrat pe piata britanicii de la Debenhams, dar si lanturile germane Takko, New Yorker si Deichmann. Comerciantii care au deja vechime nu-si vad insa afacerile puse in pericol. "Avem experienta intr-o piata mult mai concurentiala, cum este cea din Ungtria. Vom folosi avantajul cunoasterii acestei piete pentru a ne consolida pozitia actuala", sustine Gratian Ivan, directorul comercial al Leonardo.
Magazine noi
Pe o piata de retail de imbracaminte estimata la 2,3 miliarde de euro, doar sase branduri opereaza o retea de peste 50 de magazine. Cumulat, planurile lor de investitii depasesc anul acesta 14 milioane de euro.
| Retea | Magazine | Deshideri in 2008 | Investitii 2008 (mil. euro) |
| Leonardo | 146* | 40* | cca. 5 |
| Jolidon | 71* | 14* | cca. 1 |
| Mondex | 72 | 38 | 1,9 |
| House of Art | 69 | 31 | cca. 4 |
| Kenvelo | 62 | 8-10 | cca. 1,6 |
| Steilmann | 54 | 9 | cca. 2 |
* in tara
Sursa: companiile
Cifra de afaceri a Holcim a crescut anul trecut cu 28% comparativ cu 2006, pana la 296,64 milioane de euro, profitul brut fiind insa mai mic cu 33%. "Aceasta reducere se datoreaza pe de o parte cresterii cheltuielilor operationale intr-un ritm mai rapid decat cresterea vanzarilor, dar si deprecierii excesive a monedei nationale fata de euro catre sfarsitul anului 2007 generand astfel o pierdere financiara, din inregistrarea diferentelor de curs valutar la datoriile exprimate in euro", au explicat reprezentantii Holcim.
Situatia din 2007 a fost practic inversa cu cea din 2006, cand aprecierea monedei nationale in raport cu euro a dus la majorarea profitului net. Potrivit datelor comunicate de catre oficialii Holcim, rata de profitabilitate a producatorului de ciment s-a situat anul trecut la 11,5%, fata de 23% in 2006.
Comparativ, directorul financiar al Lafarge, cel mai mare producator de ciment din Romania dupa rezultatele financiare, declara recent pentru BUSINESS Magazin ca profitabilitatea companiei a crescut in 2007, pe fondul surplusului de productie al fabricii de la Medgidia, care a fost redirectionat de la export pe piata locala. Producatorul francez de ciment a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 340 de milioane de euro si, in conditiile unei marje superioare celei din 2006, care a fost de 34%, ar putea consemna un profit de peste 114 milioane de euro aferent anului trecut.
Carpatcement a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 288 de milioane de euro si un profit de 107 milioane de euro, potrivit declaratiilor reprezentantilor companiei din urma cu cateva luni. Adica o marja de 37,17%, cu aproape zece procente mai mare decat cea din 2006.
Cititi aici mai multe despre profiturile producatorilor de ciment.
Pentru primele 5 luni din 2008, managementul companiei de curierat rapid Fastius Curier a anuntat o crestere sustinuta a portofoliului de clienti precum si o crestere cu 100% a serviciilor de curierat rapid pe segmentul business, comparativ cu aceeasi perioada de timp din 2007.
“Cifrele sunt duble fata de ceea ce am inregistrat noi in 2007, dar cresterea este pe deplin justificata in contextul in care unele statistici referitoare la evolutia pietei de curierat arata ca acest domeniu va continua sa inregistreze – cel putin pana in 2009 – un trend ascendent si o crestere de 20-30 % pe an. Se pare ca noi am depasit previziunile”, a declarat Ciprian Pulpa, executive manager in cadrul Fastius Curier.
Fastius Curier se pozitioneaza pe segmentul de servicii de curierat rapid business-premium. In functie de urgenta livrarii, clientii din Bucuresti pot beneficia de trei tipuri de servicii de curierat: Prioritar, cel mai rapid serviciu de curierat rapid (in maxim 2 ore de la efectuarea comenzii), Economic (in maxim 24 ore), MultiMesager – serviciul prin care se efectueaza distributie de reviste, invitatii pentru evenimente, in timpul dorit de client.
“Piata curieratului rapid pe segmentul business este inca una cu potential. Cererea de servicii de calitate este crescanda in continuare, iar companiile se arata tot mai interesate de serviciile oferite de firmele de curierat rapid, in contextul in care presiunea timpului si a dead-line-urilor este tot mai mare, iar deciziile trebuie luate in cea mai mare viteza”, a explicat Ciprian Pulpa.
Printre clienti Fastius Curier se numara Mastercard Romania, Cosmote, Xerox Romania si Sensiblu.
Noul Logan facelift va fi lansat pe 1 iulie, urmand sa fie disponibil incepand de anul viitor impreuna cu un model pe benzina de 133 CP. Restilizarea modelului sedan a fost realizata pentru unitatea cu noua linie de design introdusa prin modelul Sandero.
Sandero este a cincea varianta de caroserie derivata din platforma Logan, dupa sedan, MCV (break), van (furgoneta) si pick-up. In plus, un al saselea model derivat din platforma Logan – un SUV (vehicul cu tractiune integrala) va fi lansat pe piata spre sfarsitul anului viitor, potrivit informatiilor disponibile pe piata.
Pana atunci, gama Sandero este alcatuita din cinci variante de echipare si doua motorizari pe benzina al caror pret variaza intre 6.890 euro si 9.850 euro, cu TVA, potrivit oficialilor Dacia. Versiunea de baza include printre alte dotari airbag pentru sofer, ABS (sistem impotriva blocarii rotilor la franare) si AFU (asistenta la franarea de urgenta).
Cititi aici mai multe despre povestea lui Sandero.
Care e reteta succesului, cum si unde gasim fericirea, sunt intrebari la care am incercat cu toti sa gasim un raspuns. Time Out a citit o carte care incearca sa dea un raspuns la aceste intrebari si care desi nu se vrea un „manual de fericire”, reuseste prin metode stiintifice sa ne ajute sa identificam acele capcane care ne opresc din atingerea scopului urmarit.
„In cautarea fericirii” a obtinut in 2007 premiul Aventis acordat de Royal Society Prizes pentru cea mai buna carte de stiinta adresata unui public nespecializat.
Citeste mai multe despre succesul in afaceri pe www.timeoutbucuresti.ro