BusinessMagazin

Author: adison

  • Deputaţii au respins proiectul lui Cernea privind declararea delfinilor drept persoane non umane

    Propunerea legislativă a fost respinsă cu 192 de voturi la 72.

    “Tema protecţia animalelor este una deosebit de importantă. Vă este cunoscut citatul din Gandhi care spunea că progresul moral al unei societăţi se recunoaşte prin felul în care sunt tratate femeile şi animalele în acea societate. Tocmai pentru că şi în ţara noastră şi în foarte multe alte locuri din lume se petrec scene de cruzime faţă de animale, şi în mod special faţă de delfini, am iniţiat acest proiect”, a spus, în plen, Remus Cernea.

    El a explicat că delfinii au o inteligenţă deosebit de ridicată, unii dintre ei “acordându-şi numele”, au un mod complex de comunicare prin zeci de mii de sunete distincte şi salvează vieţi omeneşti.

    “India este prima ţară care a recunoscut acest statut delfinilor, Curtea supremă a statului New York a recunoscut acest statut pentru cimpanzei, Curtea supremă din Argentina pentru urangutani. Criteriul este inteligenţa, faptul că aceste specii se recunosc în oglindă, ceea ce arată gradul de conştientizare a propriei identităţi deosebit de dezvoltate, pe care doar oamenii îl mai au”, a adăugat Cernea.

    El a spus că ştie că proiectul de lege nu va trece, principala problemă fiind de natură juridică, acest concept de persoane non umane nu se regăseşte în Constituţie şi a anunţat că va depune un nou proiect de lege privind protecţia delfinilor.

    “Problematica aceasta a protecţiei animalelor este într-adevăr importantă pentru legislaţia noastră, avem nevoie de o lege care să confere mai multă protecţie animalelor, e adevărat, dar forma în care a fost propusă această modificare lasă de dorit. Pe lângă, să zicem aşa, fantasmagoria de declarare ca persoane non umane a unor mamifere, vreau să vă spun că şi eu am acasă trei câini şi un motan şi sunt extrem de inteligenţi şi comunică între ei, de ce nu considerăm că pot să îşi pună şi nume? Nu ştim noi ce se întâmplă cu adevărat dincolo de acele schimburi de sunete dintre animale”, a replicat deputatul Daniel Iane.

    Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui proiect de lege.

  • Armata Ucrainei va ajunge la standardele NATO în doi ani, cu ajutorul fondurilor fiduciare

    Potrivit sursei citate, trei dintre cele cinci fonduri – programe finanţate de către comitete de state NATO menite să ajute la reformarea Ucrainei şi la modernizarea capacităţilor Apărării ucrainene – sunt prevăzute să se desfşoare pe o perioadă de doi ani, unul va dura trei ani, iar celălalt va fi realizat în 2015.

    Fondul Fiduciar NATO-Ucraina pentru Managementul carierei militare (de trei ani) a fost creat pentru a ajuta tranziţia militarilor din cadrul Ministerului Apărării de la viaţa militară la cea civilă, prin organizarea unor consultări, seminarii şi împărtăşirea experienţei statelor membre ale Alianţei. Principalul contributor este Norvegia, care administrează fondul.

    Fondul pentru Logistică şi Standardizare (care urmează să fie finalizat până la sfârşitul lui 2015) are scopul să ajute Kievul să-şi reformeze sistemul logistic militar şi să-l aducă la standardele NATO. Cehia, Olanda şi Polonia sunt principalii contributori, iar Alianţa Nord-Atlantică administrează programul.

    Fondul Fiduciar NATO-Ucraina pentru Apărare Cibernetică urmează să fie finalizat în doi ani. Programul are scopul să ajute Ucraina să-şi dezvolte capacităţile tehnice în vederea contracarării ameninţărilor cibernetice. În funcnţie de banii disponibili, asistenţa poate include înfiinţarea unui Centru pentru Managementul Incidentelor (IMC) – cu misiunea de a monitoriza incidente în domeniul securităţii cibernetice – şi a unor laboratoare de investigare a acestui tip de incidente. România este contributorul fondului şi va acţiona prin intermediul companiei RASIROM R.A.

    Fondul pentru Comandă, Control, Comunicaţii şi Computere (C4) este menit să ajute Ucraina să-şi modernizeze structurile şi capabilităţile C4 şi să faciliteze interoperabilitatea acestora cu Alianţa în vederea consolidării capacităţii Ucrainei de a-şi furniza singură securitatea şi de a contribui la exerciţiile şi operaţiunile conduse de NATO. În funcţie de banii disponibili şi prioritatea zonelor de asistenţă – care urmează să fie identificate printr-un studiu de fezabilitate -, asistenţa practică poate include evaluarea, introducerea şi implementarea unei reţele C4 cu o arhitectură modernă, procurarea de echipament C4, achiziţia de Servicii de Comunicaţii şi Informaţii (CIS) moderne şi tehnologii şi furnizarea formării CIS asociate. Canada, Germania şi Marea Britanie sunt principalii contributori.

    În plus, în doi ani Fondul pentru Reabilitare Medicală urmează să asigure servicii de reabilitare adecvate pentru personalul militar ucrainean şi echiparea adecvată a centrelor medicale ucrainene în vederea furnizării acestor servicii. În funcţie de banii disponibili, programul poate include sprijin medical direct, terapie fizică şi psihologică pentru pacienţi, construirea, renovarea, remobilarea şi echiparea instalaţiilor medicale ucrainene şi furnizarea unei formări de tip vocaţional în vederea dezvoltării unui personal medical specializat. Bulgaria este principalul contributor al acestui program.

  • ANAF va rambursa în mai TVA de 1,1 miliarde lei pentru deconturile cu decizii până la 22 martie

    “În selecţia lunii mai au fost cuprinse în ordinea vechimii toate deconturile de TVA, solutionate prin decizii de rambursare înregistrate în baza de date DNOR până la data de 22.03.2015, excepţie făcând deconturile de TVA aferente operaţiunilor de import soluţionate până la 27.04.2015”, se arată într-un comunicat al ANAF.

    Deconturile cu compensare şi restituire totalizează 951,95 milioane lei, din care se compensează 61,8 milioane lei şi se restituie 890,15 milioane lei.

    Plata efectivă pentru acestă sumă se realizează în două tranşe, prima fiind marţi, în valoare de 315,4 milioane lei, iar a doua, de 574,7 milioane lei urmând pe 29 mai.

    Totodată, deconturi cu compensare integrală însumează 109,63 milioane lei, iar cele cu compensare parţială sunt de 39,53 milioane lei, pentru aceste categorii soluţionându-se toate deconturile pentru care s-a emis decizia de rambursare.

  • Uniunea Editorilor: Se repetă haosul la licitaţia pentru manuale. Situaţia este mult mai gravă

    “Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECS) şi Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE) n-au învăţat nimic din catastrofa licitaţiei pentru manualele de clasa I şi a II-a din 2014, începută foarte târziu (abia la 14 martie), gestionată defectuos şi finalizată cu mult după începerea anului şcolar, ceea ce a determinat o bulversare fără precedent a întregii societăţi”, au declarat, miercuri, reprezentanţii Uniunii Editorilor din România (UER), precizând că au analizat documentaţia pentru achiziţia noilor manuale de clasa a III-a.

    Aceştia avertizează că anul acesta, deşi ministrul Educaţiei a asigurat recent că sistemul este mai bine pregătit, situaţia este mult mai gravă.

    “Licitaţia a fost anunţată în 23 aprilie, cu o lună şi jumătate mai târziu ca în 2014, şi este grevată de mari deficienţe juridice şi de organizare, care anunţă un nou dezastru educaţional: manuale ieftine, elaborate pe fugă, evaluate după ureche, selectate de cadrele didactice pe drumuri de vacanţă şi distribuite în şcoli până la Crăciun. Practic, MECS şi CNEE, care tratează problema manualelor cu nepăsare, aroganţă şi dispreţ, vor să perfecţioneze catastrofa administrativă de anul trecut, pentru care nimeni n-a fost tras la răspundere, deşi consecinţele au fost devastatoare pentru şcoală şi societate, afectând calitatea învăţământului”, consideră UER.

    În opinia editorilor, incompetenţa celor care au organizat această nouă achiziţie va duce din nou la un “simulacru de competiţie”, cu un număr restrâns de posibili câştigători pe lot (trei faţă de şase în 2014), după ce au fost eliminate printr-un prag abuziv ofertele cupreţuri de 14 la sută peste cel mai mic preţ (chiar dacă au cel mai performant conţinut).

    “După o evaluare pe criterii farmaceutice, dar care lasă loc la uriaşe interpretări, ce vor genera probabil numeroase contestaţii, se va ajunge în august ca proiectele să fie selectate pe fugă de cadrele didactice aflate în vacanţă, iar producţia şi distribuţia manualelor (printate şi digitale) să se încheie cu mult după începerea noului an şcolar”, au mai precizat editorii.

    UER susţine că există o soluţie simplă, respectiv piaţa liberă de manuale, care funcţionează peste tot în Europa, dublată de o reală protecţie socială a elevilor proveniţi din familii aflate în dificultate. Practic, ministerul ar trebui doar să avizeze conţinutul manualelor, iar achiziţia ar fi realizată de şcolile beneficiare ale bugetelor descentralizate.

    “Noile piedici pe care MECS le pune în faţa competiţiei corecte pentru manuale de calitate determină breasla producătorilor profesionişti din domeniu să reacţioneze prin contestaţii, sigurele căi de comunicare cu un minister tot mai rigid şi mai puţin dispus la dialog, care îngroapă tot mai mult o importantă industrie culturală şi creativă, dar şi învăţământul românesc”, au concluzionat editorii.

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, afirmă că nu poate garanta finalizarea la timp a licitaţiei pentru manualele de clasa a III-a, explicând că nu se poate garanta pentru nicio achiziţie publică, dar că elevii vor avea din toamnă manuale pe bănci, noi sau vechi, deoarece sunt “transmisibile”.

    “Nimeni nu poate garanta, în condiţiile actualei legislaţii, data la care se poate finaliza un proces de achiziţie publică, însă pot să vă garantez că situaţia din anul trecut nu se va mai repeta, lucrurile find diferite la nivel de principiu. Anul trecut a fost vorba de abecedare, de manuale de clasa I, care nu sunt transmisibile, spre deosebire da manualele de clasa a III-a, care sunt transmibile. Deci, soluţia de rezervă în cazul pe care nu şi-l doreşte nimeni, pentru că ar duce la o întârziere a termenului de implemetare a noii curricule pe care ne-o dorim cu toţii, chiar şi în acest caz cel mai defavorabil, elevii de clasa a III-a vor avea la începutul anului şcolar manuale pe bănci, vechi sau noi”, a declarat Cîmpeanu, în 23 aprilie.

    Ministrul a precizat că a solicitat introducerea în caietul de sarcini a abordărilor cele mai profesionale, care să lase cât mai puţin loc de contestaţii, precum şi a unei clauze “care să evalueze la nivel preliminar calitatea manualelor ofertate”, după care să se respecte întocmai reglementările legislaţiei în vigoare privind achiziţiile.

    Cîmpeanu a mai precizat că numărul maxim de manuale alternative va fi de trei, pentru că altfel, în pofida numărului mai mare, calitatea ar fi mai slabă.

    În anul şcolar 2014-2015, elevii claselor I şi a II-a, care urmau să înveţe după manuale noi, inclusiv în variantă digitală, nu au primit noile materiale la început de an şcolar, fiind folosite o perioadă tot cele vechi.

    Licitaţia organizată de Ministerul Educaţiei a fost contestată de unele edituri, mai multe contestaţii fiind admise de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, care a decis să se facă reevaluarea ofertelor.

  • Cadoul lui Serghei Lavrov pentru John Kerry: Un tricou cu Ziua Victoriei şi coşuri cu roşii şi cartofi

    Serghei Lavrov şi John Kerry s-au întâlnit marţi în staţiunea rusă de la Marea Neagră pentru a discuta despre relaţiile internaţionale şi bilaterale. Ministerul rus de Externe, care nu a făcut comentarii pe tema discuţiilor, a scris pe Facebook despre schimbul de cadouri dintre cei doi diplomaţi, relatează Russia Today în pagina electronică.

    Lavrov i-a oferit omologului său american un tricou cu simbolurile victoriei sovietice în faţa Germaniei naziste, din urmă cu 70 de ani, pe care Rusia a comemorat-o recent printr-o paradă militară de amploare.

    El i-a dat de asemenea lui Kerry două coşuri cu roşii şi cartofi care, potrivit purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, “au o legătură îndepărtată cu cei oferiţi (lui Lavrov) de colegul său american cu ceva timp în urmă”.

    În ianuarie 2014, Kerry i-a oferit lui Lavrov doi cartofi mari din Idaho, cu ocazia unei întrevederi pe care au avut-o la Paris. Lavrov a declarat ulterior că o fermă rusească i-a cerut să doneze cartofii pentru experimente.

    La rândul său, John Kerry i-a oferit marţi lui Serghei Lavrov o colecţie de citate din presa rusă despre care a declarat că “nu reflectă adevăratul potenţial al relaţiilor ruso-americane”, conform paginii de Facebook a Ministerului rus de Externe.

    Ulterior, secretarul de presă al ambasadei SUA la Moscova a scris pe Twitter că John Kerry i-a oferit de fapt lui Lavrov o servietă.

  • Economia Greciei a reintrat în recesiune în primul trimestru, cu o contracţie de 0,2%

    Analiştii anticipau un declin de 0,5% al economiei elene, transmite Bloomberg.

    “Datele referitoare la PIB publicate de Eurostat nu sunt dezastruoase, dar alţi indicatori s-au înrăutăţit mai rapid din martie. Din acest motiv ne aşteptăm ca întregul cost al acestui impas să fie reflectat în datele referitoare trimestrul al doilea”, consideră Michael Michaelides, analist la Royal Bank of Scotland Group în Londra.

    Contracţia economică sporeşte presiunile asupra guvernului condus de premierul Alexis Tsipras să adopte măsurile cerute de creditorii ţării, pentru deblocarea programului de ajutor de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro.

    Oficialii eleni şi-au exprimat optimismul, după reuniunea de luni a miniştrilor de Finanţe din zona euro, că negocierile progresează către un acord, dar reprezentantul Germaniei, Wolfgang Schaeuble, a spus că Grecia trebuie să ofere reforme “de substanţă”.

    Acţiunile şi obligaţiunile elene au crescut miercuri, continuând avansul declanşat cu o zi în urmă de decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de a continua finanţarea băncilor elene. Indicele ASE al bursei din Atena este în urcare cu 1,3%, în timp ce randamentul obligaţiunilor cu scadenţa de 10 ani a coborât cu 0,17 puncte procentuale, la 10,7%.

    Guvernul grec trebuie să strângă cel puţin 3 miliarde de euro, prin reduceri bugetare suplimentare, până la sfârşitul acestui an, pentru a respecta ţintele fiscale acceptate de creditori, a declarat un oficial apropiat situaţiei.

    Reducerile de cheltuieli ar aduce excedentul bugetar primar din 2015 la puţin peste 1% din PIB, ţintă acceptabilă, potrivit ministrului de Interne Nikos Voutsis.

    Reducerea cheltuielilor bugetare nu este singura problemă spinoasă a negocierilor, existând în continuare dezacorduri legate de vârsta de pensionare, reducerea pensiilor, privatizări şi intenţia Guvernului de a reintroduce reguli privind negocierile colective în domeniul muncii, a spus sursa.

    În 2014, economia Greciei a înregistrat o creştere de 0,8%, după şase ani de contracţii care au şters circa 25% din PIB-ul ţării.

    Comisia Europeană a redus săptămâna trecută estimarea referitoare la creşterea economiei Greciei, de la 2,5% la doar 0,5%.

  • Un europarlamentar social-democrat lansează o consultare naţională a companiilor pe tema TTIP

    Consultarea, preconizată să dureze până la 16 octombrie, cuprinde, într-o primă fază trimiterea de scrisori individuale către companii mari şi medii din toate sectoarele economice, în care aceste entităţi sunt “invitate să precizeze, în detaliu, în ce măsură şi în ce fel se confruntă cu dificultăţi de acces pe piaţa americană, cu costuri excesive în aprovizionarea cu produse intermediare din SUA”, sau dacă “sunt îngrijorate de concurenţa prezentă sau potenţială a produselor americane pe piaţa românească sau europeană”, spune Moisă, care este membru al Comisiei pentru Comeţ Internaţional a Parlamentului European.

    De asemenea, “marile organizaţii sindicale, patronale, ale exportatorilor şi importatorilor, IMM-urilor, precum şi ONG-urile de mediu sau de protecţia consumatorilor” vor fi invitate să îi exprime “sensibilităţile, opiniile şi poziţiile în legătură cu TTIP” şi , în funcţie de “consistenţa răspunsurilor şi interesul companiilor sau altor actori din societatea civilă” se vor organiza “seminarii şi dezbateri pe domenii de interes: IT, energie, auto, proprietate intelectuală, mediu, agricultură, cazul pro sau anti- TTIP”.

    Consultarea se va încheia în 16 octombrie, cu o conferinţă internaţională la nivel înalt consacrată TTIP “cu participarea confirmată” a comisarului pentru Comerţ al UE Cecilia Malmström, a ambasadorului SUA la UE, Anthony Luzzatto Gardner, a negociatorului-şef al UE pentru TTIP, Ignacio Garcia Bercero şi se va materializa “în documente de sinteză sectoriale şi, la final, într-un document naţional”.

    “Este un proiect esenţial al acestui mandat, strict nepartizan, o încercare de depăşire prin fapte, arătând că se poate, a sentimentului de derizoriu, abandon şi marginalitate care uneori caracterizează în mod eronat România. Nu doar România oficială, ci şi România firmelor, sindicatelor şi ONG-urilor poate participa direct la un proiect global, de importanţă vitală pentru Occident. Nu în ultimul rând, vreau ca această consultare să fie deschisă tuturor celor interesaţi, aştept toate vocile critice sau opuse TTIP, câtă vreme putem discuta cu deschidere şi bună credinţă”, mai spune europarlamentarul Sorin Moisă, în comunicatul remis MEDIAFAX.

    Negocierea TTIP a început în iulie 2013 şi are loc între Comisia Europeană şi un departament specializat al Administraţiei americane subordonat direct preşedintelui SUA. Miza acestei negocieri este să aducă într-o zonă de liber-schimb primele două economii ale lumii :25.1% din PIB-ul global şi 17% din comerţul mondial (UE), respectiv 21.6% din PIB si 13.4% din comerţul mondial (SUA).

    Din punct de vedere al beneficiilor “pentru Romania exista două studii care arată un câştig de PIB de 0.26% (Cernat si Lakatos, în curs de publicare), respectiv între 0.38% şi 3.9% (IFO 2014), în funcţie de amploarea liberalizării şi metodologia utilizată” însă “niciun studiu nu captează însă în detaliu, cel puţin public, creşteri sau scăderi sectoriale de PIB la nivel naţional”.

    “In plus, niciun model economic nu poate anticipa imaginaţia şi creativitatea companiilor de a inova şi profita de noi oportunităţi comerciale precum cele oferite de TTIP. Consultarea de faţă încearcă, printre altele, să identifice direct de la firmele (potenţial) exportatoare sau importatoare din Romania ce bariere şi dificultăţi întâmpina pe piaţa americană, pentru a încerca eliminarea acestora prin intermediul negocierilor comerciale în curs”, remarcă iniţiatorul consultării.
     

  • CANNES 2015: Niciun film românesc în competiţia oficială. Porumboiu şi Muntean revin pe Croazetă

    Acesta este deja al treilea an consecutiv când România nu are niciun film în competiţia oficială a prestigiosului Festival de la Cannes, care debutează miercuri.

    În 2012, cinematografia românească a fost prezentă pe Croazetă în competiţia oficială prin pelicula “După dealuri”, de Cristian Mungiu, pentru care regizorul român şi-a adjudecat premiul pentru cel mai bun scenariu. De asemenea, premiul pentru cea mai bună interpretare feminină a fost acordat ex-aequo actriţelor Cosmina Stratan şi Cristina Flutur din distribuţia acestui film.

    Însă, în 2013, filmul românesc a absentat din competiţia oficială a Festivalului de pe Croazetă, industria cinematografică românească câştigând totuşi apreciere cu pelicula “În acvariu”, realizată de Tudor Jurgiu, care a primit premiul al III-lea în secţiunea Cinéfondation, şi cu scurtmetrajul “O umbră de nor”, regizat de Radu Jude, care a fost prezentat în premieră mondială în secţiunea Quinzaine des Réalisateurs.

    Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în 2014, când niciun film românesc nu a fost inclus în competiţia oficială a prestigiosului eveniment, însă regizorul Radu Jude a fost selectat, cu scurtmetrajul “Trece şi prin perete”, în secţiunea Quinzaine des Réalisateurs, în timp ce Cristi Puiu s-a numărat printre regizorii care au realizat filmul colectiv “Les ponts de Sarajevo”. Jude a fost în cele din urmă recompensat cu o menţiune specială a secţiunii în care a concurat.

    Nici anul acesta regizorii români nu au bifat competiţia oficială, aceasta incluzând lungmetraje semnate de cineaşti celebri, precum Jacques Audiard, Gus Van Sant, Matteo Garrone şi Paolo Sorrentino. Într-unul dintre cele 19 titluri anunţate în competiţia oficială, lungmetrajul “La giovinezza”, de Paolo Sorrentino, joacă şi fotomodelul Mădălina Ghenea.

    Mădălina Ghenea, în vârstă de 26 de ani, şi Michael Caine, în vârstă de 82 de ani, fac parte din distribuţia filmului “La giovinezza”, alături de alţi actori cunoscuţi, precum Rachel Weisz, Harvey Keitel, Jane Fonda şi Paul Dano.

    Filmul spune povestea a doi bătrâni prieteni – un dirijor şi compozitor, pe de o parte, şi un regizor, pe de altă parte -, care se gândesc la cât timp le-a mai rămas de trăit, în timp ce îşi petrec vacanţa în Munţii Alpi. Filmul urmăreşte eforturile celor doi de a se întoarce la cariera lor, precum şi relaţiile pe care le au cu copiii lor, dar şi modul în care aceştia interacţionează cu ceilalţi oaspeţi ai hotelului la care sunt cazaţi.

    Fără niciun film în competiţia oficială a celebrului festival, România compensează printr-o prezenţă în celelalte secţiuni ale evenimentului cinematografic.

    Astfel, lungmetrajele “Un etaj mai jos”, de Radu Muntean, şi “Comoara”, de Corneliu Porumboiu, au fost incluse în competiţia Un Certain Regard, care face parte din selecţia oficială a Festivalului de la Cannes, având loc în paralel cu competiţia oficială. Secţiunea a fost introdusă în 1978, de fostul preşedinte al Festivalului de la Cannes Gilles Jacob. În fiecare an, secţiunea Un Certain Regard prezintă o serie de filme cu viziuni şi stiluri diverse, originale şi diferite, care caută recunoaştere internaţională.

    “Un etaj mai jos”, de Radu Muntean, este o peliculă “ce tratează problema de conştiinţă a martorului unei crime”, după cum a declarat regizorul pentru MEDIAFAX.

    Teodor Corban şi Iulian Postelnicu sunt actorii care deţin rolurile principale, filmul având un scenariu scris de Radu Muntean, Alexandru Baciu şi Răzvan Rădulescu.

    Aceasta nu este pentru prima dată când Radu Muntean vine pe Croazetă, “Boogie”, film lansat în anul 2008, fiind inclus în secţiunea paralelă Quinzaine des Realisateurs, în festival fiind prezentat, în 2010, în secţiunea Un Certain Regard, şi lungmetrajul “Marţi, după Crăciun”, cu scenariul scris în colaborare cu Răzvan Rădulescu şi Alexandru Baciu.

    Cu o acţiune care se concentrează pe doi bărbaţi care trec printr-o mulţime de întâmplări surprinzătoare în încercarea de a descoperi o comoară, filmul “Comoara”, cu un scenariu care îi aparţine lui Corneliu Porumboiu, are în distribuţie actori profesionişti în egală măsură cu amatori. Astfel, rolurile principale sunt interpretate de Toma Cuzin (“Câinele japonez”, “Domnişoara Christina”) şi de actorii amatori Adrian Purcărescu şi Corneliu Cozmei.

    Corneliu Porumboiu a primit premiul pentru debut Camera d’Or la Festivalul de Film de la Cannes în 2006, pentru “A fost sau n-a fost?”. S-a întors la Cannes, în secţiunea Un Certain Regard, în 2009, cu “Poliţist, adjectiv”, pentru care a primit premiul FIPRESCI şi premiul juriului secţiunii.

    România este prezentă la Festivalul de la Cannes 2015 şi în secţiunea Semaine de la Critique, prin scurtmetrajul “Ramona”, în regia lui Andrei Creţulescu. Semaine de la Critique este o secţiune paralelă a Festivalului de Film de la Cannes, înfiinţată în 1962 şi concentrată pe regizori aflaţi la început de carieră.

    Violent, stilizat şi fără dialoguri, “Ramona” încheie trilogia “impromptu” realizată de Andrei Creţulescu, care mai cuprinde scurtmetrajele “Bad Penny” (2013) şi “Kowalski” (2014). Din distribuţie fac parte aceiaşi actori Rodica Lazăr, Dorian Boguţă, Andi Vasluianu, Şerban Pavlu, cărora li se adaugă Ana Ularu. Scenariul a fost scris de Andrei Creţulescu, imaginea poartă semnătura lui Andrei Butică, montajul a fost realizat de Cătălin Cristuţiu, scenografia, de Mălina Ionescu, iar de sound design sunt responsabili Alex Dumitru şi Marius Leftărache.

    De asemenea, cinema-ul românesc este reprezentat la Cannes, în secţiunea necompetitivă Short Film Corner, prin scurtmetrajele: “Ecouri”, de Dumitru Grosei, “Omuland”, de Matei Branea, “Două maluri”, de Diana Munteanu, “Verigheta”, de Gabriel Achim, “Ninel”, de Constantin Popescu, “N-ai fost acolo”, de Ioana Agatha Paltinel, “Imobil”, de Besenyei Katalin, “Lumina firavă”, de Florina Dumitrache, “Lag”, de Anton Groves şi Bogdan Orcula, “Blue Spring”, de Andreea Borţun, “Micul tata”, de Ioana Turcan, “Dumneavoastră, tu”, de Bogdan Theodor Olteanu, “Fereastra”, de Georgiana Moldoveanu, “This time, last year”, de Ana Savin, “Puzzled”, de Tudor Botezatu, şi “Cristian”, de Doina Ruşti.

    Short Film Corner, program lansat în 2004, este conceput ca o piaţă pentru scurtmetraje şi de aceea participarea nu echivalează cu o selecţie în secţiunile competitive ale Festivalului de la Cannes. Regizorii scurtmetrajelor selecţionate vor fi invitaţi câte patru zile, în două grupe, pentru a participa la evenimentele din jurul Short Film Corner, având şi ocazia să întâlnească oficiali ai Festivalului de la Cannes şi organizaţii europene care se ocupă de susţinerea celor ce aspiră la cariera de cineast.

    Cea de-a 68-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes are loc în perioada 13 – 24 mai. Juriul competiţiei oficiale este prezidat de cineaştii americani Joel şi Ethan Coen. Juriul secţiunii Un Certain Regard va fi prezidat de actriţa şi regizoarea Isabella Rossellini, cel al secţiunii Cinéfondation şi pentru scurtmetraje, de regizorul mauritan Abderrahmane Sissako, iar cel al secţiunii Semaine de la Critique, de actriţa, scenarista şi regizoarea Ronit Elkabetz, figură emblematică a cinema-ului israelian.

  • Luptători din 90 de ţări au încercat să treacă prin Turcia pentru a se alătura grupării Stat Islamic

    “Turcia este singurul stat membru al Alianţei (Nord-Atlantice) care are graniţe comune cu Statul Islamic. Aceasta nu este o situaţie sustenabilă. Reprezintă un risc semnificativ pentru noi”, a precizat ministrul turc.

    Cavusoglu a mai afirmat marţi că reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO, din provincia Antalya, va fi o oportunitate de a discuta această problemă cu membrii Alianţei. Ameninţarea reprezentată de gruparea Stat Islamic pentru graniţele de sud ale Alianţei va fi un subiect major al reuniunii de două zile, a adăugat el.

    “După ce aceştia intră în ţara noastră, este foarte dificil să controlezi graniţele. Trebuie să scăpăm regiunea de terorism. Pentru asta avem nevoie de politici clare”, a mai spus Cavusoglu, adăugând că Turcia a impus restricţii de circulaţie unui număr de 13.800 de presupuşi luptători.

    El a salutat programul de instruire şi dotare a opoziţiei siriene moderate pe teritoriul Turciei, în cooperare cu Statele Unite, dar a apreciat că nu este suficient. “Pentru a eradica terorismul trebuie să ne ocupăm de rădăcinile terorismului”, a notat ministrul turc.

    Miniştrii de Externe ai statelor NATO participă la o reuniune de două zile în Antalya, unde vor discuta de asemenea despre situaţia din Ucraina, precum şi detalii privind summitul Alianţei de la Varşovia, din 2016.

  • Trezoreria va împrumuta cu 40 milioane de lei Complexul Energetic Hunedoarea

    Împrumutul va fi acordat prin ordonanţă de urgenţă.

    Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a arătat, la începutul şedinţei de guvern, că este vorba de un prim pas în salvarea companiei.