BusinessMagazin

Author: adison

  • Camera Reprezentanţilor a votat o lege ce interzice NSA să mai colecteze în masă datele telefonice

    Conform legislaţiei, aprobată de Camera Reprezentanţilor cu 338 de voturi pentru şi 88 împotrivă, Patriot Act va fi modificat pentru a interzice colectarea în masă de către NSA a datelor telefonice ale americanilor. În plus, legislaţia interzice colectarea datelor în baza unor instrumente precum scrisorile de securitate naţională, un fel de citaţii administrative.

    Legislaţia nu beneficiază însă de aceeaşi susţinere în Senat, unde un grup bipartid care sprijină proiectul se confruntă cu opoziţia liderului majorităţii, senatorul Mitch McConnell, şi a altor senatori puternici care nu vor schimbarea prevederilor. Un alt grup, condus de senatorul republican Rand Paul, exercită presiuni pentru restricţii şi mai mari privind colectarea datelor.

    Un compromis trebuie găsit până la 1 iunie, când prevederea din Patriot Act care permite colectarea datelor de către NSA expiră.

    “Cred că am găsit un echilibru între a proteja atât securitatea, cât şi viaţa privată”, a declarat Adam B. Schiff, membru democrat al Camerei Reprezentanţilor.

    Legislaţia adoptată de Camera Reprezentanţilor “nu ne va menţine în siguranţă şi nici nu va proteja viaţa privată”, a apreciat McConnell.

    “Avem obligaţia de a proteja drepturile constituţionale ale fiecărui cetăţean american”, a declarat la rândul său senatorul republican Ted Cruz. “USA Freedom Act pune capăt colectării în masă a datelor telefonice de la milioane de cetăţeni care respectă legea. Acesta este un lucru corect”, a adăugat el.

    Dezbaterea pe această temă, care s-a intensificat după ce eforturile de supraveghere au fost dezvăluite de Edward J. Snowden, a fost complicată de o decizie de săptămâna trecută a unei Curţi federale de Apel, care a declarat ilegală colectarea în masă a datelor telefonice de către NSA, dar şi de expirarea Patriot Act la sfârşitul lunii.

  • Banca Angliei reduce estimările privind creşterea economică a Marii Britanii

    Potrivit băncii centrale, economia Marii Britanii va avea anul acesta o creştere de 2,5 %, faţă de proiecţia de 2,9 % făcută în februarie.

    În anul 2014, Marea Britanie a avut cea mai rapidă creştere economică dintre ţările avansate, recuperând terenul pierdut în timpul crizei economice, dar ritmul economiei a început să scadă anul acesta.

    Banca Angliei a explicat estimarea prin faptul că rata dobânzilor probabil va creşte într-un ritm mai accelerat decât profiturile pieţelor financiare. În plus, valoarea lirei sterline a crescut, iar perspectivele în sectorul construţiei de locuinţe şi productivităţii sunt în scădere.

    “Productivitatea nu este ceva ce poate fi stabilit prin politici monetare, iar momentul şi amploarea relansării productivităţii rămân cele mai dificile decizii”, a declarat Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei.

  • Cel mai ieftin bilet la finala Cupei României costă 15 lei

    Pentru această partidă FRF va comercializa bilete doar pentru inelul 1 al Arenei Naţionale.

    Preţurile biletelor pentru finala Cupei României:

    VIP 1: 250 de lei

    VIP 2: 150 de lei

    Tribuna 2 EST, inel 1 central: 60 de lei

    Tribuna 2 EST, inel 1 periferic: 50 de lei

    Peluze, inel 1: 15 lei

    Suporterii îşi pot cumpăra bilete online prin intermediul site-urilor biletefrf.ro şi bilete.ro şi le pot printa personal. Fanii care vor veni însoţiţi de un copil vor beneficia de un discount şi vor avea locuri în sectorul family zone.

    Finala Cupei României se va disputa duminică, 31 mai, pe Arena Naţională.

  • John Kerry i-a informat pe miniştrii de Externe din NATO despre discuţiile avute cu Vladimir Putin

    În deschiderea unei reuniuni a miniştrilor de Externe din statele NATO, desfăşurată în Turcia, Kerry le-a spus omologilor săi că “este un moment critic pentru acţiuni din partea Rusiei şi a separatiştilor în vederea implementării acordului de la Minsk”.

    “Există o oportunitate enormă în acest moment ca acest conflict să găsească o cale spre soluţionare”, a apreciat Kerry, care are programate întrevederi cu ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, şi cu premierul turc, Ahmet Davutoglu.

    Miniştrii NATO discută în Antalya despre criza din Ucraina şi instabilitatea în Orientul Mijlociu, inclusiv în Siria şi Irak.

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că Rusia trebuie să înceteze să îi mai susţină pe rebelii separatişti din estul Ucrainei şi să îşi retragă forţele din aceste regiuni.

    “Acum este vremea să acţioneze, este urgent să se implementeze acordul de la Minsk”, a subliniat Stoltenberg.

  • Florin Mergea s-a calificat în optimi de finală la Roma, la dublu, şi îl va întâlni pe Horia Tecău

    Mergea şi Bopanna au învins, în runda inaugurală, cu scorul de 6-3, 6-4, după o oră şi două minute, cuplul argentinian Leonardo Mayer/Juan Monaco.

    Perechea Tecău/Rojer, cap de serie numărul 3, au fost direct acceptaţi în optimi de finală la Roma.

    Pentru calificarea în optimi de finală, Florin Mergea şi Rohan Bopanna vor primi un cec în valolare de 12.670 de euro.

    Cei doi români au mai fost adversari de două ori în acest an, de fiecare impunându-se Tecău: în sferturile de finală de la Australian Open, cu scorul de 6-4, 7-6 (3) şi în primul tur la Miami, cu scorul de 6-4, 6-2. În aceste meciuri, Tecău a făcut pereche cu Rojer, iar Mergea cu britanicul Dominic Inglot.

    Anterior, Tecău şi Mergea au mai fost adversari în circuitul ATP de trei ori, echipa sportivului din Constanţa câştigând de fiecare dată. Anul trecut, în sferturile de finală ale turneului de la s-Hertogenbosch, Tecău şi Rojer au dispus, cu scorul de 6-3, 6-4, de Mergea şi partenerul lui de atunci, croatul Marin Draganja. În 2012, în primul tur al turneului de la Bucureşti, Horia Tecău şi Robert Lindstedt au câştigat, cu scorul de 4-6, 6-4, 10-2, în faţa cuplului Florin Mergea/Andrei Dăescu. La ediţia anterioară a competiţiei bucureştene, perechea româno-suedeză a depăşit, cu scorul de 6-7 (8), 6-4, 10-8, echipa formată din Florin Mergea şi Victor Anagnastopol.

  • CA al TVR a aprobat menţinerea unei facilităţi de credit de 14 milioane de lei la Raiffeisen Bank

    CA al TVR a aprobat menţinerea acestei facilităţi de credit prin prelungirea contractului încheiat de SRTv cu Raiffeisen Bank SA pe 14 iulie 2014, potrivit hotărârii publicate pe site-ul televiziunii.

    În vederea garantării acestei facilităţi, CA al Televiziunii Române a aprobat menţinerea garanţiilor deja constituite, astfel cum acestea sunt descrise în contractul de credit.

    Totodată, au fost autorizaţi şi împuterniciţi Stelian Tănase, preşedinte-director general al TVR, Camelia Patru, director economic al Televiziunii Române, şi Marioara Dudu, şef al Serviciului Achiziţii din instituţie, să negocieze şi să semneze cu puteri depline toate actele adiţionale aferente contractului de facilitate de credit, contractului de ipotecă mobiliară asupra creanţelor şi a contractului de ipotecă mobiliară asupra conturilor, precum şi orice alte documente necesare derulării facilităţii de credit şi aducerii la îndeplinire a acestei hotărâri a CA.

  • BP al Camerei: Adoptarea tacită a modificărilor la Legea ANI a fost o eroare de procedură

    “A fost o eroare. Senatul este primă Cameră sesizată cu aceste proiecte. S-a constat în Biroul Permanent că Senatul trebuie să fie prima Cameră sesizată în legătură cu acest proiecte şi atunci au fost trimise la Senat, iar apoi, vor veni la Cameră în calitate de cameră decizională”, a explicat, după şedinţa Biroului Permanent, secretarul Camerei, deputatul Niculae Mircovici.

    Camera Deputaţilor a adoptat tacit, miercuri, două proiecte de modificare a legii ANI care prevăd că persoanele aflate în incompatibilitate sau în conflict de interese nu vor mai putea ocupa timp de trei ani funcţia în care au fost găsite în incompatiblilitate sau în conflict de interese, nu orice funcţie.

    Un proiect de modificare a legii ANI a fost iniţiat de deputaţii Ciprian Nica, Eugen Nicolicea, Kerekeş Karoly, Florea Daniel, Marton Arpad, Niculae Mircovici, Cosmin Necula, Luminiţa Adam,Victor Roman.

    Cel de-al doilea proiect adoptat tacit şi care modifică legea ANI în aceeaşi problemă este iniţiat de senatorul PC Cristina Anghel.

    Cele două proiecte au fost trecute pe ordinea de zi cu termen depăşit la 8 mai şi au fost citite în plen de preşedintele de şedinţă.

     

  • Asociaţia Editorilor din România a sesizat Avocatul Poporului privind neconstituţionalitatea timbrului literar

    Alte 4.702 persoane au semnat o petiţie online, pe www.petitieonline.com, având acelaşi subiect, informează un comunicat remis MEDIAFAX de AER.

    Petiţia iniţiată de AER şi semnată în librăriile partenere – Cărtureşti, Compania de Librării Bucureşti, Diverta, Humanitas, Litera, Mihai Eminescu şi Nemira – a fost depusă miercuri, la ora 11.00, la Avocatul Poporului, în cadrul unei întâlniri între Victor Ciorbea, şeful instituţiei, şi Mihai Mitrică, directorul AER. Odată cu cele 12.604 semnături şi un memoriu juridic, Avocatului Poporului i-a fost înmânată o scrisoare transmisă de Gabriel Liiceanu, directorul grupului editorial Humanitas, referitoare la “legea 35/1994 a timbrului cultural – a cărei neconstituţionalitate este, pentru toţi iubitorii de carte din România, un prilej de continuă perplexitate”.

    “Piaţa de carte din România, valoric vorbind, se află pe ultimul loc din Europa. Ea se limitează la 60 de milioane de euro anual, sumă pe care n-am s-o compar, desigur, cu cea a Germaniei (9, 6 miliarde de euro anual!), ci cu cea a Ungariei (230 milioane euro anual) sau a Cehiei (432 milioane euro anual), ţări care au mai puţin de jumătate din populaţia României. Cred că vă veţi cutremura citind aceste cifre! Iar o asemenea lege fără pereche – nu există nicăieri pe glob o lege a timbrului literar! – există într-o ţară în care limba se degradează văzând cu ochii, în care spiritul şi gândirea oamenilor sunt în suferinţă, în care 50% din locuitorii României nu iau niciodată o carte în mână, în care 1 milion din 20 de milioane de oameni citesc maximum şase cărţi pe an şi-n care bugetul culturii este de 0,10%! Când am aflat aceste statistici mi-am zis că ţara noastră se pregăteşte să iasă din istorie!”, mai spune Gabriel Liiceanu, în scrisoarea transmisă lui Victor Ciorbea.

    În opinia lui Mihai Mitrică, respectivul act normativ încalcă prevederile art. 44 şi art. 33 alin. (2) din Constituţia României privind dreptul de proprietate privată şi accesul la cultură.

    În discuţia avută cu directorul AER, Avocatul Poporului a fost receptiv la argumentele referitoare la situaţia pieţei de carte din România şi a cerut un timp de analiză şi de consultare cu toţi factorii din domeniu pentru a lua o decizie în această privinţă.

    Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a declarat că instituţia pe care o conduce va solicita punctele de vedere ale Uniunilor de Creaţie, Ministerului Culturii şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Acesta a precizat că vor fi analizate punctele de vedere ce vor fi primite de la respectivele instituţii, ca şi argumentele prezentate de Asociaţia Editorilor din România şi va fi furnizat un răspuns în conformitate cu prevederile legale, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de reprezentanţii instituţiei Avocatul Poporului.

    Potrivit legii 35/ 1994, care instituie timbrul cultural, orice carte de beletristică trebuie să aibă adăugat în preţ un timbru literar în cuantum de 2%, care să fie virat uniunilor de creaţie din domeniu, principalul beneficiar fiind Uniunea Scriitorilor din România (USR), condusă de Nicolae Manolescu.

    Un grup de parlamentari a iniţiat, anul trecut, o propunere legislativă care transformă timbrul într-unul cu valoare fixă, de 1 leu. Propunerea a fost adoptată tacit în Senat în decembrie 2014 şi a fost oprită de la adoptarea în Comisia pentru cultură a Camerei Deputaţilor la începutul lunii februarie 2015, la intervenţia editorilor, a producătorilor de fonograme şi a organizatorilor de spectacole, care nu au fost consultaţi în niciun stadiu al elaborării proiectului, potrivit unui comunicat remis la momentul respectiv MEDIAFAX.

  • Cosmetice expirate sau fără informaţiile obligatorii pe ambalaj, găsite de ANPC

    Controlul a fost efectuat timp de două zile, la sfârşitul lunii aprilie. Au fost verificaţi 474 de operatori economici (din care 25 de distribuitori şi 449 de vânzători), respectiv produse cosmetice controlate în valoare de 2.267.067 de lei.

    La 352 de operatori economici (din care 19 distribuitori şi 333 de vânzători) din cei 474 controlaţi, reprezentând 74,26 la sută, s-au depistat abateri de la prevederile legale, valoarea produselor cu abateri fiind de 149.252 de lei.

    Prin urmare, au fost aplicate 405 sancţiuni, dintre care 232 de amenzi contravenţionale în valoare de 773.200 de lei şi 173 de avertismente. În plus au fost oprite temporar de la comercializare produse cosmetice în valoare de 104.713 lei şi oprite definitiv produse cu data de minimă durabilitate depăşită, în valoare de 1.429 de lei.

    Pe lângă existenţa unor produse expirate, unele chiat şi nouă luni, inspectorii ANPC au mai constatat lipsa informaţiilor obligatorii pe ambalaj (denumirea şi adresa producătorului sau importatorului, gramajul sau volumul ori modul de utilizare, simbolul PAO (perioada/durata de utilizare după deschidere pentru care produsul este sigur şi poate fi folosit fără a avea efecte nocive asupra consumatorului), faptul că acestea erau ilizibile sau că traducerea în limba română era incorecta şi/sau incompletă, precum şi abateri privind promoţiile (lipsa informării asupra perioadei de desfăşurare a promoţiei sau a faptului că oferta specială se referea la stocul de bunuri disponibil) şi afişarea preţurilor.

     

  • Guvernul Greciei exclude organizarea imediată a unui referendum pe tema austerităţii

    “Depunem eforturi pentru un compromis onorabil”, a declarat ministrul grec de Interne, Nikos Voutsis, într-un interviu acordat Mega TV.

    “Recurgerea în scurt timp la un referendum sau la alegeri anticipate nu este în planurile noastre în acest moment”, a spus Voutsis, citat de Reuters.

    Guvernul de la Atena a promis accelerarea reformelor, în schimbul primirii unei noi tranşe din ajutorul acordat de Comisia Europeană / Banca Centrală Europeană / Fondul Monetar Internaţional.

    “Vom accelera ritmul reformelor, vom face tot ce am stabilit”, a declarat Nikos Pappas, un consilier al premierului Alexis Tsipras. “Vom lucra cu aceeaşi vigilenţă şi determinare pentru îndeplinirea actualului acord, în pofida celor care vor să îl submineze”, a subliniat Pappas.

    Miniştrii de Finanţe din zona euro au salutat luni progresele Greciei în discuţiile referitoare la reluarea programului de susţinere financiară, dar oficialii europeni sunt încă îngrijoraţi că Alexis Tsipras ar putea să nu fie pregătit să accepte concesiile necesare unui acord. Înainte ca finanţarea să fie reluată, Grecia trebuie să prezinte un program cuprinzător de reforme economice, să obţină acordul creditorilor instituţionali, sprijinul miniştrilor de Finanţe din zona euro, precum şi aprobarea parlamentelor din statele membre.

    Ministrul elen de Finanţe, Yanis Varoufakis, a declarat luni că Grecia va rămâne fără lichidităţi în două săptămâni, dacă nu primeşte ajutor.

    Germania a semnalat, luni, că ideea organizării unui referendum în Grecia pe tema aplicării unor reforme economice dure ar fi logică, schimbând tonul pe fondul impasului negocierilor cu Atena.

    Izolată pe pieţele financiare, Grecia ar putea rămâne fără fonduri pentru plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor, existând riscul de a intra în faliment şi de a fi nevoită să părăsească zona euro. În contextul promisiunilor privind depăşirea austerităţii, Guvernul de la Atena, condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, nu a putut ajunge la un acord cu creditorii internaţionali pentru primirea unor fonduri de urgenţă suplimentare. Actualul program de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro oferit de CE/BCE/FMI expiră la sfârşitul lunii iunie.