Astfel, Simona Halep, locul 2 WTA, a devenit jucătoarea cel mai bine clasată la competiţia de la Foro Italico.
Serena Williams, care a acuzat probleme la cotul drept, şi Simona Halep s-ar fi putut întâlni în finala turneului. Românca s-a calificat, joi, în sferturile de finală, după ce a învins-o pe sora mai mare a Serenei, Venus, cu scorul de 6-2, 6-1.
Următoarea adversară a Simonei Halep este Alexandra Dulgheru, locul 72 WTA.
“Ministerul Fondurilor Europene continuă demersul privind eforturile de a reduce cât mai mult birocraţia asociată implementării proiectelor FSE (Fondul Social European), pentru un flux al cererilor de rambursare simplificat, bazat pe sistemul electronic, dar şi consolidarea măsurilor pe piaţa muncii pentru tinerii care nu se află în evidenţele autorităţilor şi pentru şomerii pe termen lung”, informează, joi, MFE, în urma aprobării de către CE a recomandărilor de ţară pentru fiecare stat membru. Pentru România, una dintre recomandări vizează “consolidarea măsurilor pe piaţa muncii, în special pentru tinerii care nu se află în evidenţele autorităţilor şi pentru şomerii pe termen lung”.
Astfel, cu privire la tinerii neînregistraţi, MFE reitereaza intenţia de a lansa în iunie un prim apel de proiecte dedicat tinerilor care nu urmează un program de educaţie, formare şi nici nu au un loc de muncă. Aceştia vor fi înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) ca tineri NEETs şomeri, pentru a beneficia de sprijin din Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020.
Potrivit comunicatului, măsurile prevăzute prin POCU vor fi furnizate sub forma unor pachete integrate personalizate, incluzând în mod obligatoriu (după înregistrarea tinerilor NEETs inactivi care devin, astfel, tineri NEETs şomeri) furnizarea unui card profesional (care cuprinde background-ul educaţional şi profesional al tânărului), realizarea profilului individual, informare, orientare şi consiliere, precum şi alte măsuri în funcţie de şansele de angajare ale fiecărui tânăr.
Totodata, măsurile care pot fi furnizate vizează inclusiv acţiuni de stimulare a angajatorilor (finanţate în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul ajutorului de stat): formare profesională specifică pentru competenţe necesare la un anumit angajator, stimulente financiare pentru angajarea tinerilor şi sprijin financiar pentru angajatori pentru derularea de programe de ucenicie şi stagii.
“Pentru eficientizarea implementării operaţiunilor în care vor fi implicaţi tinerii NEETs, un rol esenţial îl va avea cardul profesional furnizat de ANOFM. Acest card va conţine informaţii structurate cu privire la educaţia şi experienţa tânărului, în formatul CV Europass, dar va constitui, totodată, şi un instrument facil de înregistrare şi validare a participării respectivului tânăr la programe de formare în cadrul proiectelor finanţate din POCU, fără a mai fi necesară completarea formularelor de înregistrare şi semnarea zilnică a listelor de prezenţă”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, citat în comunicat.
Comisia Europeană a adoptat, miercuri, recomandările de politică economică specifice fiecărei ţări pentru 2015 şi 2016, prin care a lansat un apel în vederea luării de măsuri la nivel naţional pentru crearea de locuri de muncă şi stimularea creşterii.
În ceea ce priveşte România, CE recomandă ca, în perioada 2015-2016, să fi luate toate măsurile necesare pentru a finaliza programul de asistenţă financiară.
Totodată, României i se recomandă să limiteze abaterea de la obiectivul bugetar pe termen mediu din 2015 la maximum 0,25 % din PIB, astfel cum se specifică în cadrul programului de asistenţă pentru balanţa de plăţi 2013-2015 şi, în 2016, să revină la obiectivul pe termen mediu.
Autorităţile de la Bucureşti trebuie să pună în aplicare strategia cuprinzătoare de respectare a obligaţiilor fiscale, să consolideze sistemele de control pentru a combate munca nedeclarată şi să continue procesul de egalizare a vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei.
Comisia recomandă consolidarea măsurilor privind piaţa forţei de muncă, în special în cazul tinerilor neînregistraţi şi al şomerilor pe termen lung. Autorităţilor li se cere să se asigure că Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă dispune “de personalul adecvat” şi să stabilească, în consultare cu partenerii sociali şi în conformitate cu practicile naţionale, “orientări clare privind stabilirea transparentă a salariului minim”.
De asemenea, se recomandă introducerea venitului minim de inserţie, creşterea ofertei şi calităţii serviciilor de educaţie şi îngrijire a copiilor preşcolari, în special în cazul romilor, precum şi adoptarea strategiei naţionale pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii.
Printre recomandările pentru România se mai numără continuarea Strategiei Naţionale de Sănătate 2014-2020 “pentru a remedia aspecte precum gradul redus de accesibilitate, nivelul scăzut de finanţare şi ineficienţa resurselor” şi adoptarea legii privind reformarea guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat.
Reprezentanţii Societăţii Române de Televiziune (SRTv) au făcut aceste precizări joi, ca urmare a unei solicitări transmise miercuri instituţiei conduse de Stelian Tănase de agenţia MEDIAFAX.
Precizările vin după ce Adrian Ştefan Bădescu, care este membru în Consiliul de Administraţie (CA) al SRTv din partea Guvernului, a sesizat Comisiile pentru Cultură din Parlament privind posibile abuzuri făcute de Stelian Tănase la Ştirile TVR, unde Claudiu Lukacsi (cunoscut şi sub numele Claudiu Lucaci, n.r.) a fost înlocuit cu Raluca Stroe Brumaru (cunoscută şi sub numele Raluca Stroe Brumariu, n.r.), după cum agenţia MEDIAFAX a relatat miercuri.
Adrian Ştefan Bădescu a susţinut că Raluca Stroe Brumaru “nu a semnat, din februarie 2013 şi până săptămâna trecută, noul CIM (Contract Individual de Muncă, n.r.) cu funcţia obţinută după selecţie (selecţia care a avut loc în TVR, n.r.) şi nici fişa postului în care sunt prevăzute atribuţiile sale de jurnalist TV”. “Prin urmare, TVR este pasibilă de sancţiune (ITM-Inspecţia Muncii), iar persoanele care au ascuns această situaţie (DRU şi Dep Juridic) trebuie cercetate disciplinar. În mod normal, Codul muncii obligă angajatorul să desfacă contractul de muncă al unui angajat care refuză neîntemeiat semnarea CIM şi a fişei de post. Se pune întrebarea în ce bază juridică a fost efectuată prestaţia de către acest angajat, ce salariu i-a fost acordat (cel dinainte de selecţie sau după?)”, a spus Adrian Ştefan Bădescu. El a precizat că toate actele semnate de Raluca Stroe Brumaru pot fi lovite de nulitate în perioada în care titularul, Claudiu Lucaci, nu şi-a încetat mandatul.
De cealaltă parte, reprezentanţii SRTv au declarat joi, pentru MEDIAFAX, că Raluca Stroe Brumaru “a semnat actul adiţional la contractul individual de muncă şi fişa postului corespunzatoare funcţiei de jurnalist TV”.
Reprezentanţii SRTv nu au precizat când a semnat Brumaru aceste documente, însă au spus că ea “este încadrată pe funcţia de jurnalist TV, anterior ocupând funcţia de producător TV”.
“Preluarea temporară a sarcinilor de coordonator cu atribuţii de director al Direcţiei Ştiri a fost făcută în baza prerogativelor Preşedintelui – Director General al TVR «de intervenţie operativă, în cadrul prevăzut de lege, în orice problemă care priveşte organizarea, funcţionarea şi activitatea SRTv»”, conferite de Legea numărul 41 din 1994 şi de Codul Muncii, articolul 40, alineatul 1, literele a, b şi c, au mai spus reprezentanţii TVR.
Conform sursei citate, preşedintele-director general al SRTv, Stelian Tănase, a desemnat-o pe Raluca Stroe Brumaru coordonator al structurii, “luând act de faptul ca şeful Direcţiei Ştiri (Claudiu Lucaci, n.r.) se află în incapacitate temporară de muncă (în concediu medical, n.r.)”.
Reprezentanţii SRTv au mai spus că Ralucăi Stroe Brumaru “nu i-a fost conferită şi calitatea de membru cu drept de vot în Comitetului Director al SRTv”.
William Brînză a fost dus la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), joi la prânz, în baza unui mandat de aducere emis pe numele lui.
Procurorii l-au audiat pe William Brânză, i-au prezentat acuzaţiile şi au luat în cazul fostului deputat măsura controlului judiciar, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.
Aceeaşi măsură a fost luată de procurori şi în cazul lui Daniel Brînză, fratele fostului deputat, care a fost dus la DIICOT tot în baza unui mandat de aducere.
Potrivit surselor citate, că William Brînză este suspectat în dosarul în care, în decembrie 2014, au fost făcute 36 de percheziţii, între care şi la Ministerul Fondurilor Europene. În acest dosar se fac cercetări pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, în legătură cu livrări de produse, în special carne, precum şi pentru încercarea de accesare ilegală de fonduri europene. Prejudiciul în acel moment era estimat la aproximativ 100 de milioane de lei.
În urma percheziţiilor au fost duse atunci la audieri aproximativ o sută de persoane, printre care şi mama lui William Brînză.
Surse din rândul anchetatorilor au declarat că acum în acest dosar cercetările îi vizează pe fostul deputat William Gabriel Brînză şi pe fratele acestuia, Daniel Brînză, care în calitate de administratori a două societăţi – SC Willis Finance SRL şi Alrod Consult SRL – ar fi înregistrat mai multe facturi fictive, luate de la o grupare infracţională, privind achiziţii de consultanţă. Ulterior, banii viraţi în baza facturilor false ar fi fost retraşi din bancă, iar în acest mod s-ar fi produs un prejudiciu de patru milioane de lei.
William Brînză a avut două mandate de deputat în perioada 2004-2012, pentru primul mandat candidând din partea PRM, iar pentru cel de-al doilea din partea PDL. De altfel, el a fost şi preşedinte al PDL Diaspora.
William Brînză a candidat şi la alegerile prezidenţiale din 2014, din partea Partidului Ecologist Român.
În declaraţia de avere depusă cu ocazia candidaturii sale la alegerile prezidenţiale, William Brînză menţiona că are un teren intravilan de 1.528 de metri pătraţi, cumpărat în 2001 în Câmpina şi un teren extravilan de 1.075 de metri pătraţi achiziţionat în 2004, la Snagov. Acesta deţine un apartament în Câmpina, cumpărat în 2004, şi patru spaţii comeriale – două în Bucureşti (182 metri pătraţi) şi două în Ploieşti (1.070 metri pătraţi).
El declara atunci trei conturi curente în care deţinea peste 31.000 de euro, unul dintre conturi fiind deschis pe numele cabinetului său de avocatură, iar un altul fiind la o bancă din Spania.
William Brînză mai nota în declaraţie datorii totale de 650.000 de euro: un credit de 200.000 euro, luat de la Bancaja Europesa – Spania în 2007, scadent în 2047, un credit de 300.000 euro, luat, în 2011, de la Millenium Bank, scadent în 2026, şi un împrumut de 150.000 euro luat de la o persoană fizică în 2011, pe care trebuie să îl restituie până în 2026.
În anul 2013, Brînză a realizat venituri de aproape 6.000 lei, ca lector la Universitatea Creştină ”Dimitrie Cantemir” şi 30.000 euro, ca avocat. La acese venituri s-au adăugat uzufructul pentru perioada 2012-2017 de 20.000 euro pentru un imobil din Ploieşti şi 19.125 euro pe lună din închirierea unor spaţii comerciale, conform declaraţiei sale de avere.
Uber Techologies a dezvoltat o aplicaţie pentru tablete şi smartphone-uri care le pemite clienţilor să comande limuzine cu şofer sau taxiuri.
Datele autorităţii pentru transporturi din Londra arată că cererile pentru licenţele destinate taxiurilor negre au scăzut cu 20% în acest an, vina fiind atribuită aplicaţiei Uber, relatează Bloomberg.
În acelaşi timp, numărul şoferilor care au solicitat să dea dificilul test “The Knowledge”, obligatoriu pentru toţi şoferii de taxiuri negre, a scăzut cu peste două treimi la unul dintre principalele centr organizatoare.
Declinul accentuat al acestor solicitări provoacă temeri că o trăsătură a vieţii londoneze care merge înapoi în timp dincolo de perioada lui Oliver Cromwell este în pericol.
Şoferii taxiurilor negre mai sunt îngrijoraţi şi de perspectivele pe care le mai poate avea o profesie care, potrivit unor estimări, aduce venituri anuale de până la 50 de mii de lire sterline pe an.
“Nu am mai văzut astfel de scăderi şi sunt şofer de taxi de 30 de ani”, a declarat Steve McNamara, preşedintele Asociaţiei Şoferilor de Taxi Licenţiaţi, care estimează că 1.200 de noi şoferi ai Uber încep să profeseze în Londra în fiecare lună.
Uber Technologies refuză să dezvăluie informaţii de acest tip.
Testul The Knowledge, care poate necesita patru ani de studiu şi memorarea a 25.000 de străzi, nu este necesar la Uber, ai cărei şoferi se bazează pe GPS pentru a circula în oraş.
Circa 15.000 de şoferi din capitala britanică lucrează pentru Uber, care a apărut în 2012. Numărul acestora este încă mai mic decât cei 25.000 de şoferi ai taxiurilor negre.
Declinul noilor recruţi pentru taxiurile negre înseamnă că numărul şoferilor de la Uber poate să îl depăşească în curând pe cel al taxiurilor tradiţionale, fenomen care a avut deja loc în New York City.
Uber, cu sediul în San Francisco, evaluată la 40 de miliarde de dolari, a întâmpinat în general dificultăţi în Europa.
Justiţia din Spania şi Portugalia au interzis activitatea Uber, iar compania a fost nevoită să renunţe la serviciul de ridesharing (care permite pasagerilor să împartă costul călătoriei) în Germania, după ce a fost interzis de un judecător.
Platforma Uber este disponibilă din luna februarie şi în România, primul oraş în care poate fi folosită fiind Bucureştiul.
Autorităţile de reglementare europene analizează din luna aprilie reclamaţiile făcute de Uber Technologies împotriva legislaţiei din mai multe state europene şi, pentru a clarifica problema, au pus o întrebare serioasă referitoare la companie şi anume dacă este o aplicaţie web sau un serviciu de taximetrie. Executivul UE analizează problema în urma reclamaţiilor făcute de compania din San Francisco împotriva Spaniei, Germaniei şi Franţei.
În Londra, serviciul Uber este respins de taximetriştii tradiţionali, dar este popular în rândul orăşenilor. Spre deosebire de multe dintre taxiurile negre, şoferii Uber acceptă cardurile de credit, taxiurile pot fi comandate să vină la uşa locuinţei, iar tarifele sunt mai mici.
“Ultimul an a fost incredibil, a fost o explozie a afacerii”, a declarat Harry Porter, purtător al Uber la Londra.
Istoria taximetriştilor profesionişti din Londra ajunge până în 1654, când Oliver Cromwell a înfiinţat organizaţia Fellowship of Master Hackney Carriages, denumire care face şi acum trimitere la taxiurile negre moderne.
The Knowledge a fost infiinţat în 1951, pentru trăsuri, primele taxiuri negre motorizate apărând în 1898.
Numărul total al şoferilor de taxiuri negre din Londra a fost ridicat în ultimul deceniu, de circa 25.000, dar numărul vehiculelor private care oferă astfel de servicii de transport a crescut din 2010, iar sosirea Uber a accelerat procesul.
Între timp, numărul total al vehiculelor private de transport din Londra a devenit de trei ori mai mare decât cel al taxiurilor negre.
Potrivit Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB), autobuzele de pe linia specială, înfiinţată cu ocazia desfăşurării evenimentului cultural “Noaptea Europeană a Muzeelor”, vor circula pe traseul: Palatul Parlamentului (Muzeul Naţional de Artă Contemporană), Calea 13 Septembrie, strada Izvor, Bd. B.P. Hasdeu, strada Vasile Pârvan, Calea Plevnei, strada Mircea Vulcănescu (Muzeul Militar Naţional), strada Baldovin Pârcălabul, Bd. Gării de Nord, Piaţa Gării de Nord, Calea Griviţei, Bd. Dacia (Muzeul Literaturii), Piaţa Romană, Calea Dorobanţilor (Muzeul Naţional al Harţilor şi Cărţii Vechi), Bd. Constantin Prezan, Arcul de Triumf, Şoseaua Kiseleff (Muzeul Naţional de Geologie), Piaţa Victoriei, Calea Victoriei (Muzeul Naţional George Enescu, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Municipiului şi Muzeul Naţional de Istorie), Splaiul Independenţei, Piaţa Unirii, Bd. Dimitrie Cantemir, Calea Şerban Vodă, Piaţa Eroii Revoluţiei (Muzeul Bellu), cu întoarcere pe Şoseaua Viilor, strada Dr. Istrate, Parcul Carol (Muzeul Tehnic Naţional), strada 11 Iunie, Bd. Regina Maria, Bd. Libertăţii, Calea 13 Septembrie.
Autobuzele vor avea staţii la Muzeul Naţional de Artă Contemporană – Calea 13 Septembrie, Muzeul Militar – strada Mircea Vulcănescu, Muzeul Literaturii – Bd. Dacia, staţia “Piaţa Romană” (aferentă liniilor 79 şi 86), staţia “Piaţa Dorobanţilor” (aferentă liniilor 131, 301, 330, 331, 335) – Calea Dorobanţilor, Şoseaua Kiseleff – înainte de intrarea în Piaţa Victoriei, în staţia aferentă liniei turistice, Muzeul Naţional George Enescu – Calea Victoriei, înainte de intersecţia cu strada Gh. Manu, Muzeul Naţional de Artă al Romaniei – în Piaţa Revoluţiei (staţia aferentă liniei turistice), Muzeul Municipiului Bucureşti – Calea Victoriei, după intersecţiile cu Bd. Regina Elisabeta.
De asemenea, pe linia specială, autobuzele vor avea staţii la Muzeul Naţional de Istorie (staţia aferentă liniei turistice) – strada Lipscani, staţia “Piaţa Unirii 1” (aferentă liniilor 104, 116, 117, 123, 124, 312, 313, 783), Piaţa Eroii Revoluţiei, în dreptul Cimitirului Şerban Vodă, Muzeul Tehnic Naţional – strada 11 Iunie, în staţia “Parcul Carol I” (aferentă liniei 232).
Autobuzele vor pleca pe trasee de la Palatul Parlamentului, la orele 21.00, 22.30, 24.00, 1.30, 3.00, 4.30, şi de la Piaţa Unirii, la orele 22.00, 23.30, 1.00, 2.30 şi 4.00.
Şi autobuzele de pe 16 linii de noapte (102, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 114, 115, 116, 117, 119 şi 121), ale căror trasee sunt în zona muzeelor deschise cu ocazia evenimentului, vor circula în noaptea de sâmbătă spre duminică, la intervale de 50 de minute.
Noaptea Muzeelor are loc în fiecare an sâmbăta, în jurul datei de 18 mai – Ziua Internaţională a Muzeelor, sărbătoare instituită de International Council of Museums (ICOM). În această zi, numeroase muzee, în parteneriat cu alte instituţii de cultură, îşi deschid liber porţile, simultan, până târziu în noapte.
Ajuns în 2015 la a 11-a ediţie, Noaptea Muzeelor este unul dintre cele mai populare şi longevive evenimente culturale destinate publicului larg, sărbătorit la nivel european. Iniţiată de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, manifestarea atrage anual în România sute de mii de participanţi.
Anul trecut, în România, la Noaptea Muzeelor au participat peste 150 de instituţii muzeale şi organizaţii de cultură şi educaţie din aproximativ 50 de localităţi.
Facebook şi Google au realizat în primul trimestru din 2015 venituri cumulate de 20,8 miliarde de euro. Cifra reprezintă aproximativ jumătate din produsul intern brut al României, estimat tot trimestrial.
Google a raportat venituri de 17,3 miliarde de dolari în primul trimestru din 2015 şi un profit de 3,6 miliarde de dolari, iar Facebook – venituri de 3,5 miliarde de dolari şi profit de 0,51 miliarde de dolari.
Pe de altă parte, mai ales Google, dar, mai nou, Facebook stabilesc stadarde în marketingul digital, generează industrii colaterale de sine stătătoare (agenţii specializate, aplicaţii), iar deciziile lor pot face să dispară sau să apară zone întregi de business online – şi nu numai.
Astfel, “titulatura” de giganţi li se cuvine cu siguranţă playerilor de acest tip, atât din punct de vedere al business-ului, cât şi din punct de vedere strategic.
Ambele companii vor susţine prezentări-cheie şi câteun workshop dedicat în cadrul ICEEfest 2015 – www.iceefest.com – , în cea de-a doua zi a festivalului (vineri, 12 iunie).
Cei de la Facebook vor susţine workshopul “Facebook: Performance Marketing in Multi-Device World” (“Facebook: Marketing de performanţă într-o lume cu multiple device-uri”), care va avea loc vineri, 12 iunie, pe scena Know-How (www.iceefest.com/agenda-2015-know-how).
Gazda acestui workshop va fi Mert Canli, Regional Product Marketing Manager Facebook, iar speakerii vor fi Rustam Ziganshin, Agency Partner
CEE Facebook, şi Robert Bednarski, Head of CEE Facebook.
Tot vineri, 12 iunie, va avea loc şi workshopul Google, care are ca temă “Video and mobile: the two winning strategies in online performance” (“Video şi mobil: cele două strategii câştigătoare în performanţa în online”). Trainerii vor fi Julia Karr, Branding Expert Google US, şi Oana Dumitrescu, Analytical Lead, Google România.
“Din abordarea temelor propuse de cei doi playeri cheie se vede clar că ambele companii pun accent pe ecosistemele pe care le-au creat şi care sunt capabile să genereze vânzări şi business. În plus, regăsim câteva tendinţe clare: importanţa video, cu vizarea clară a veniturilor mult mai mari, încă, regăsite în zona de TV, cât şi migrarea consumatorilor către platformele mobile care, în curând, vor deveni «primul ecran» la care se raportează consumatorul”, explică Dragoş Stanca, organizator ICEEfest.
Facebook şi Google vor fi reprezentate şi pe scena Innovation (www.iceefest.com/agenda-2015-innovation). Astfel, în cea de-a doua zi a festivalului va avea loc sesiunea “A Room With A Global Giant View”, la care vor participa Robert Bednarski şi Rustam Ziganshin de la Facebook, Doina Costache, Regional Client Partener Manager, Google APAC (Asia-Pacific).
În sesiunea gigatilor va prezenta şi Scott Thwaites, Partener Manager EMEA (Europa, Orientul Mijlociu, Africa) la Twitter, platforma care înregistrează o creştere vizibilă de popularitate şi în România şi în regiunea CEE.
ICEEfest – Interactive Central and Eastern Europe Festival – este organizat de ThinkDigital, în parteneriat cu Orange. Maşina oficială a festivalului este Toyota Hybrid.
Bilete se găsesc pe site-ul oficial, www.iceefest.com, unde poate fi găsită şi agenda evenimentelor din cadrul festivalului.
“Vicepreşedintele Consiliului Director va fi desemnat de membrii Consiliului în prima şedinţă. Consiliul Director este organul deliberativ şi decizional al ARB, durata mandatului membrilor fiind de trei ani”, se arată într-un comunicat al asociaţiei.
Totodată, au fost aleşi în caliatate de membri ai consiliului Cătălin Pârvu (directorul general al Piraeus Bank), Gabriela-Ştefania Gavrilescu (director general adjunct al BRD) şi Luminiţa Delia Runcan (director general adjunct al Băncii Transilvania, divizia de risc).
Laurenţiu Gabriel Mitrache, Mirela Bordea şi Cornel Theodor Stănescu îşi continuă mandatele de membri.
Gheţea a făcut parte din conducerea ARB 17 ani, dintre care 15 ani a ocupat poziţia de preşedinte. Conducerea executivă este asigurată în continuare de Florin Dănescu.
Radu Gheţea va pleca şi de la conducerea CEC Bank, unde Ministerul Finanţelor l-a propus ca preşedinte – director general pe Enache Jiru, şeful Trezoreriei. Până la aprobarea schimbărilor de la banca de stat, Gheţea îşi va continua însă activitatea în aceeaşi funcţie.
Constituită în mai 1991 ca asociaţie profesională, Asociaţia Română a Băncilor are în prezent 39 de membri, instituţii de credit cu capital majoritar privat sau de stat, sucursale şi reprezentanţe ale unor bănci străine.
ARB este membră a Federaţiei Bancare Europene din 1992 (cu drepturi depline din 2007), a Consiliului European al Plăţilor, a Federaţiei Ipotecare Europene şi face parte din 26 de organisme naţionale lucrative privind dezvoltarea şi perfecţionarea cadrului economic. Pentru aceasta, comunitatea bancară pune la dispoziţie peste 800 de specialişti care participă la cele 23 de comisii tehnice ale asociaţiei.
Avansul rulajului a fost susţinut de creşterea numărului de contracte din portofoliu, arată reprezentanţii companiei.
“Piaţa din România s-a maturizat, iar noi am reuşit să luăm de la concurenţă, pentru că la nivel de piaţă nu s-a înregistrat o creştere de 37%. Au dispărut diletanţii din construcţii, iar dezvoltatorii şi chiriaşii s-au maturizat. În 2014 a fost o conjunctură care ne-a avantajat”, a declarat Alin Gorga, şeful Wilo România.
Reprezentanţii SkyTower şi ai furnizorului de sisteme de pompare au deschis joi porţile subsolului tehnic al celei mai înalte clădiri de birouri din România, cu 36 de etaje şi o înălţime de 137 de metri. Valoarea contractului pentru achiziţia sistemelor de pompare a apei furnizate pentru SkyTower s-a ridicat la aproximativ 300.000 euro.
Wilo SE produce pompe şi sisteme de pompare pentru instalaţii de încălzire, climatizare şi răcire, alimentare cu apă şi evacuarea apei uzate, finalizând anul trecut cu un rulaj de 1,23 miliarde euro.
Filiala din România a fost înfiinţată în 1998, produsele Wilo acoperind segmentul de construcţii, apă-canal şi industrial. Serviciile generează aproximativ 10% din rulajul companiei.
Printre proiectele importante din portofoliul Wilo România se numără SkyTower, AFI Park Cotroceni, Bucharest One Office Building, Mega Mall Bucureşti, Palace Mall din Iaşi, United Business Center Cluj-Napoca, fabricile Continental Timişoara şi Sibiu, uzina Ford din Craiova sau RADET Bucureşti.
Instituţia financiară a îmbunătăţit uşor, cu 0,2 puncte procentuale, estimarea referitoare la creşterea economică a României în 2015, de la 2,8%.
Potrivit BERD, reducerile recente şi viitoare ale ratelor dobânzilor în România, permise de încetinirea inflaţiei determinată de scăderea preţurilor energiei şi alimentelor, vor continua să stimuleze cererea internă în 2015 şi 2016.
Creşterea încrederii în industrie şi reducerea stocurilor ar putea conduce la creşterea investiţiilor din România, după doi ani.
Totodată, scăderea din ultima perioadă a împrumuturilor neperformante, în urma politicii proactive a băncii centrale în domeniul provizioanelor, este de aşteptat că ajute la revenirea creditării.
BERD anticipează şi o creştere a cheltuielilor guvernamentale, pentru o absorbţie mai mare de fonduri europene, care rămâne cea mai scăzută din UE.
Pe ansamblu, toate aceste evoluţii ar trebui să contribuie la creşterea cererii interne din România, consideră BERD.
Inflaţia medie anuală va rămâne la un nivel de 0,5% în 2015, ca urmare a reducerii TVA pentru produsele alimentare, dar şi ca efect al preţurilor scăzute ale mărfurilor.
România este inclusă de BERD între ţările din Europa de Sud-Est, alături de Albania, Bosnia şi Hezegovina, Bulgaria, Cipru, Grecia, FYR Macedonia, Kosovo, Muntenegru şi Serbia. În această regiune, BERD prognozează, excluzând Cipru şi Grecia, o creştere economică de 2,3% în 2015 şi 2,8% în 2016. Incluzând Cipru şi Grecia, creşterea din regiune este anticipată la 1,3%, respectiv 2,4%.
Grecia, cel mai nou beneficiar al investiţiilor BERD, este grav afectată de temerile că ţara ar putea intra în incapacitate de plată şi chiar să iasă din zona euro. Pentru 2015 BERD estimează că economia elenă va stagna, iar în 2016 va avansa cu 2%.
Scenariul de bază al BERD este că Grecia va reuşi să evite măsurile politice drastice şi, cu ajutorul unor reforme suficiente, să revină la creştere şi să îşi asigure continuarea sprijinului financiar din partea comunităţii internaţionale.
Pe ansamblul celor 35 de state unde BERD este prezentă, instituţia financiară anticipează stagnare în acest an, urmată de o creştere economică de numai 1,4% în 2016.
Estimarea maschează însă diferenţe regionale mari, notează BERD.
În Europa Centrală şi Regiunea Baltică (CEB), estimările referitoare la Polonia, Slovenia, Slovacia şi Ungaria au fost îmbunătăţite, reflectând efectul măsurilor de stimulare din zona euro, care s-a adăugat preţurilor scăzute ale petrolului.
Regiunea CEB va înregistra o creştere de 2,9% în 2015, comparativ cu estimăarea din ianuarie, de 2,6%. Pentru 2016 este anticipat un avans de 3%.
Perspectivele de dezvoltare pot fi afectate însă de instabilitatea provocată de situaţia din Grecia.
Prin contrast cu programul de suplimentare a lichidităţilor din zona euro, înăsprirea condiţiilor monetare în SUA, aşteptată în prezent la începutul anului viitor, va spori presiunile asupra pieţelor emergente dependente de intrările de capital şi de necesarul mare de refinanţare a datoriilor denominate în dolari.
În acelaşi timp, recesiunea profundă din Rusia are un impact peste aşteptări în ţările cu care are legături economice puternice. Din acest motiv, BERD a înrăutăţit estimările pentru Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală.
Potrivit BERD, economia Rusiei se va contracta cu 4,5% în acest an şi cu aproape 2% în 2016, urmând ca ţara să fie afectată o lungă perioadă de timp de creştere lentă sau stagnare. Preţurile scăzute ale petrolului şi sancţiunile şi-au pus amprenta pe o economie deja slabă, cu probleme structurale profunde.
În Ucraina, întreruperea activităţilor economice în estul ţării, impactul negativ al deprecierii grivnei, politicile economice de austeritate şi majorarea ctarifelor la energie, precum şi contractarea creditelor vor menţine presiunile asupra economiei în acest an.
Banca anticipează că economia ucraineană se va contracta în acest an cu 7,5%, peste estimarea din ianuarie a unui declin de 5%. Dacă situaţia de securitate nu se va înrăutăţi, este posibil ca economia să crească cu 3% în 2016.
În Turcia, care a devenit anul trecut cel mai mare beneficiar al investiţiilor BERD, banca prognozează o creştere economică de 3% în 2015 şi 2016, cu mult sub potenţialul pe termen lung al ţării. Potrivit BERD, Turcia este un exmplu de ţară prinsă între politicile monetare divergente ale zonei euro şi Statelor Unite.