BusinessMagazin

Author: adison

  • Opinie Lavinia Raşca: Cum cresc afacerile antreprenoriale (VI)

    de Lavinia Raşca (MEMBRU FONDATOR AL ASEBUSS ŞI DIRECTORUL GENERAL AL EXEC-EDU)

    Nu a fost pregătită să le satisfacă nevoile, care se diversificaseră şi se modificaseră. De aceea, contractele nu s-au reînnoit; au fost preferaţi concurenţi, cu un portofoliu mai larg de produse şi de servicii. Şocul a dus la analize, asumări şi decizii. S-a lărgit gama de produse şi servicii, s-au înnoit cele existente, fie prin iniţiative interne, fie prin parteneriate. Acum sunt regândite procesele în vederea creşterii eficienţei, se modifică sistemul de evaluare a performanţei. În tot acest timp, se caută şi se negociază contracte cu clienţi noi. Schimbarea este în curs, mai sunt multe de făcut, dar compania şi-a reluat deja creşterea.

    Sună cunoscut, nu-i aşa? Doar cine nu a fost niciodată în business poate crede că toate companiile au o creştere lină. Nici vorbă de aşa ceva: creşterea este volatilă, cu urcuşuri şi coborâşuri. Pe parcursul dezvoltării apar permanent crize, uneori foarte serioase, legate de produse şi servicii, de clienţi, de parteneri, de reacţia la anumite schimbări din mediu, sau altele. Prin urmare, în acest context, criză nu înseamnă recesiunea care a caracterizat economia în ultimii ani, ci provocările majore cu care se confruntă antreprenorii în anumite perioade, în afacerile lor. Gestionarea corectă a crizelor face diferenţa între moartea subită şi supravieţuirea pe termen lung a companiilor.

    Reintrarea pe trendul ascendent presupune ca antreprenorii să fie decişi, să nu obosească în a fi perseverenţi, să aibă reale abilităţi de business şi să-şi schimbe comportamentul. Foarte important este să-şi recunoască repede greşelile şi să ia măsuri decise şi corecte de a le îndrepta, în loc să se plângă de ce ghinion au avut şi să dea vina pe factori externi – şpagă, fa-voritisme, norocul altora etc. Sigur, există şi astfel de factori, dar ei nu pot fi controlaţi, de aceea nu merită să se irosească energie şi timp cu analizarea lor. E important ca focusul să se îndrepte spre ceea ce poate fi gestionat şi schimbat. Dacă antreprenorii înţeleg că îşi joacă ultima şansă şi dacă fac mutările corecte, cartea va fi câştigătoare. Nu numai că firmele îşi reiau creşterea, dar, învăţând din greşeli, ele devin de cele mai multe ori chiar şi mai performante ca înainte de intrarea în criză.

    De la preocuparea de a convinge la disponibilitatea de a asculta. Pentru a-şi putea dezvolta afacerile, antreprenorii folosesc toate metodele de persuasiune faţă de clienţi, investitori, parteneri, angajaţi. Tot vorbind şi explicând, unii din-tre ei se dezobişnuiesc să-i asculte pe cei din jur şi astfel nu pot afla ce greşeli fac. Mai grav este că, uneori, succesul le sădeşte în minte ideea că au întotdeauna dreptate şi că tot ceea ce fac este perfect. Sunt antreprenori care, ajunşi în dificultate, îşi consumă energia dând vina pe mediul extern pentru situaţia gravă a firmei, nu ascultă sfaturi şi critici, ba uneori se izolează de toţi cei de la care acestea pot veni. În loc să procedeze astfel, ar fi bine să se înconjoare de oameni de încredere care ştiu şi au curajul să le spună sincer ce au de schimbat, să-i asculte cu foarte multă atenţie până la capăt, pe toţi, apoi să tragă cu obiectivitate concluzii, să ia decizii şi să se apuce de schimbările necesare.

    Antreprenorul din povestea de la începutul articolului a depăşit rapid tentaţia de a cădea în păcatul autovictimizării (care nu l-a ocolit), a avut noroc de sfătuitori buni, dar şi meritul că a ştiut să-i asculte. Şi-a dat seama, cu ajutorul lor, ce greşeli făcuse şi a iniţiat acţiunile care au readus compania pe creştere.

    De la rolul de erou principal la cel de facilitator. Foarte multe crize apar pentru că, la un moment dat, când activi-tatea devine foarte complexă, antreprenorii nu mai pot face faţă singuri tuturor lucrurilor pe care le au de făcut şi înţeleg că nu au pe cine să se bazeze. În primele etape după înfiinţarea companiei, se obişnuiesc să ţină sub con-trol tot ce se întâmplă. Studiază piaţa, află noutăţile şi tendinţele, vorbesc cu clienţii, se ocupă de tot ce e important în operaţiuni. Le place că toate rezultatele pozitive li se datorează şi de aceea nu simt suprasolicitările şi oboseala. În timpul acesta, oamenii din firmă se simt subutilizaţi şi nebăgaţi în seamă.

  • Opinie Lavinia Raşca: Cum cresc afacerile antreprenoriale (VI)

    de Lavinia Raşca (MEMBRU FONDATOR AL ASEBUSS ŞI DIRECTORUL GENERAL AL EXEC-EDU)

    Nu a fost pregătită să le satisfacă nevoile, care se diversificaseră şi se modificaseră. De aceea, contractele nu s-au reînnoit; au fost preferaţi concurenţi, cu un portofoliu mai larg de produse şi de servicii. Şocul a dus la analize, asumări şi decizii. S-a lărgit gama de produse şi servicii, s-au înnoit cele existente, fie prin iniţiative interne, fie prin parteneriate. Acum sunt regândite procesele în vederea creşterii eficienţei, se modifică sistemul de evaluare a performanţei. În tot acest timp, se caută şi se negociază contracte cu clienţi noi. Schimbarea este în curs, mai sunt multe de făcut, dar compania şi-a reluat deja creşterea.

    Sună cunoscut, nu-i aşa? Doar cine nu a fost niciodată în business poate crede că toate companiile au o creştere lină. Nici vorbă de aşa ceva: creşterea este volatilă, cu urcuşuri şi coborâşuri. Pe parcursul dezvoltării apar permanent crize, uneori foarte serioase, legate de produse şi servicii, de clienţi, de parteneri, de reacţia la anumite schimbări din mediu, sau altele. Prin urmare, în acest context, criză nu înseamnă recesiunea care a caracterizat economia în ultimii ani, ci provocările majore cu care se confruntă antreprenorii în anumite perioade, în afacerile lor. Gestionarea corectă a crizelor face diferenţa între moartea subită şi supravieţuirea pe termen lung a companiilor.

    Reintrarea pe trendul ascendent presupune ca antreprenorii să fie decişi, să nu obosească în a fi perseverenţi, să aibă reale abilităţi de business şi să-şi schimbe comportamentul. Foarte important este să-şi recunoască repede greşelile şi să ia măsuri decise şi corecte de a le îndrepta, în loc să se plângă de ce ghinion au avut şi să dea vina pe factori externi – şpagă, fa-voritisme, norocul altora etc. Sigur, există şi astfel de factori, dar ei nu pot fi controlaţi, de aceea nu merită să se irosească energie şi timp cu analizarea lor. E important ca focusul să se îndrepte spre ceea ce poate fi gestionat şi schimbat. Dacă antreprenorii înţeleg că îşi joacă ultima şansă şi dacă fac mutările corecte, cartea va fi câştigătoare. Nu numai că firmele îşi reiau creşterea, dar, învăţând din greşeli, ele devin de cele mai multe ori chiar şi mai performante ca înainte de intrarea în criză.

    De la preocuparea de a convinge la disponibilitatea de a asculta. Pentru a-şi putea dezvolta afacerile, antreprenorii folosesc toate metodele de persuasiune faţă de clienţi, investitori, parteneri, angajaţi. Tot vorbind şi explicând, unii din-tre ei se dezobişnuiesc să-i asculte pe cei din jur şi astfel nu pot afla ce greşeli fac. Mai grav este că, uneori, succesul le sădeşte în minte ideea că au întotdeauna dreptate şi că tot ceea ce fac este perfect. Sunt antreprenori care, ajunşi în dificultate, îşi consumă energia dând vina pe mediul extern pentru situaţia gravă a firmei, nu ascultă sfaturi şi critici, ba uneori se izolează de toţi cei de la care acestea pot veni. În loc să procedeze astfel, ar fi bine să se înconjoare de oameni de încredere care ştiu şi au curajul să le spună sincer ce au de schimbat, să-i asculte cu foarte multă atenţie până la capăt, pe toţi, apoi să tragă cu obiectivitate concluzii, să ia decizii şi să se apuce de schimbările necesare.

    Antreprenorul din povestea de la începutul articolului a depăşit rapid tentaţia de a cădea în păcatul autovictimizării (care nu l-a ocolit), a avut noroc de sfătuitori buni, dar şi meritul că a ştiut să-i asculte. Şi-a dat seama, cu ajutorul lor, ce greşeli făcuse şi a iniţiat acţiunile care au readus compania pe creştere.

    De la rolul de erou principal la cel de facilitator. Foarte multe crize apar pentru că, la un moment dat, când activi-tatea devine foarte complexă, antreprenorii nu mai pot face faţă singuri tuturor lucrurilor pe care le au de făcut şi înţeleg că nu au pe cine să se bazeze. În primele etape după înfiinţarea companiei, se obişnuiesc să ţină sub con-trol tot ce se întâmplă. Studiază piaţa, află noutăţile şi tendinţele, vorbesc cu clienţii, se ocupă de tot ce e important în operaţiuni. Le place că toate rezultatele pozitive li se datorează şi de aceea nu simt suprasolicitările şi oboseala. În timpul acesta, oamenii din firmă se simt subutilizaţi şi nebăgaţi în seamă.

  • Asigurările de sănătate aşteaptă reformă

    “Estimăm că piaţa asigurărilor private de sănătate va continua să crească cel puţin în acelaşi ritm şi anul acesta, motivul principal fiind faptul ca beneficiile de tip medical se află în topul celor mai apreciate de către angajaţi. În acelaşi timp, asigurările de sănătate câştigă tot mai mult teren în faţa abonamentelor medicale“, explică Daniela Bărbieru, sales leader Mercer Marsh Benefits pentru Austria/CEE, motivele pentru care piaţa asigurărilor de sănătate va înregistra creşteri de două cifre şi anul acesta.

    Marsh România a intermediat anul trecut contracte de asigurări de sănătate pentru cei aproximativ 20.000 de angajaţi ai Petrom, ce au contribuit la creşterea cu 40% a pieţei asigurărilor medicale, până la aproximativ 28 de milioane de euro, potrivit ZF. Asigurările de sănătate (clasa B2) au generat un volum de prime brute subscrise în valoare de 38,77 milioane lei la finalul trimestrului III din 2014, în creştere cu 45% faţă de sfârşitul anului, potrivit datelor centralizate de ASF. Totuşi, piaţa asigurărilor de sănătate ocupă o pondere mică în piaţa serviciilor medi-cale private care însumează aproximativ 600 milioane de euro.

    Scenariile de evoluţie demografică, cererea din ce în ce mai mare de servicii medicale sau incidenţa anumitor categorii de boli accentuează presiunile asupra sistemului public şi scot la iveală nevoia redefinirii domeniului sănătăţii în ansamblul său, observă Marius Popescu, director general al NN Asigurări de Viaţă, ce a anunţat extinderea pe acest segment de anul acesta, printr-un produs de asigurare de sănătate individual care să răspundă atât nevoilor pacienţilor, cât şi contextului de piaţa.

    Extinderea pe o astfel de piaţă este opor-tună pentru NN, compania lider pe segmentul asigurărilor de viaţă, care are o cotă de piaţă de 37% (cu prime de aproape 614 milioane de lei în 2014) şi care a acumulat experienţă în zona sănătăţii prin asigurările suplimentare de sănătate oferite clienţilor de asigurări de viaţă. „Deja subfinanţat şi fără perspective de creştere a finanţării din cauza rigorilor politicii fiscale, sistemul public de sănătate din România îşi poate găsi ca principal aliat industria de asigurări private de sănătate“, explică Marius Popescu.

    Cheltuielile cu sănătatea în România sunt mult sub cele înregistrate în alte ţări – 5,11% din PIB, comparativ cu 6,7% din PIB în Polonia, 9,11% din PIB în Grecia, 11,16% din PIB în Franţa – cifre la nivelul anului 2012. Pe termen scurt, dezvoltarea mai accelerată a asigurărilor private de sănătate, determinată de acordarea unui anumit nivel al deductibili-tăţilor fiscale, s-ar traduce prin direc-ţionarea pacienţilor din sistemul de stat către cel privat, reducându-se astfel cheltuielile din sistemul public de sănătate. Directorul general al NN a observat că românii au început să înţeleagă necesitatea unui comportament individual de economisire pentru a beneficia de protecţie financiară pentru probleme viitoare de sănătate, piaţa înregistrând în ultimii cinci ani o rată medie anuală de creştere de 22%, potrivit unei estimări făcute de Popescu pe baza datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Pentru anul acesta, Popescu previzionează o creştere de 15%.

    Creşterea segmentului de abonamente medicale este explicabilă, după aproape două decenii de dezvoltare a sistemu-lui privat de sănătate şi de educare a pacienţilor şi a viitorilor pacienţi care au testat diverse servicii private şi au văzut pe pielea lor diferenţele faţă de sistemul public. „În mod firesc, disponibilitatea a fost mai ridicată pentru produsele cele mai simple, care oferă servicii de bază, acoperă nevoi imediate şi evidente“. Astfel, în timp ce aproximativ 93% din populaţie este asigurată în sistemul public, doar 2% dintre români au abonament la o clinică privată plătit integral sau parţial de anga-jator şi tot 2% deţin o asigurare privată de sănătate, potrivit unui studiu realizat de GfK România. Reticenţa românilor în ce priveşte planificarea financiară pe termen lung se simte în toată piaţa asigurărilor şi are legătură cu obişnuinţa românilor de a nu privi dincolo de momentul imediat, dar şi de amprenta culturală ce ne face să considerăm că „altcineva trebuie să aibă grijă de noi în situaţia în care ni se va întâmpla ceva“, spune Popescu.

    În plus, regimul fiscal de care beneficiază asigurările de sănătate a influenţat evoluţia acestora, în prezent doar asigurările facultative de sănătate încheiate de angajatori pentru salariaţi beneficiind de deductibilitate, într-o limită de 250 de euro pe an pentru un angajat. „Mă aştept ca, treptat, aceste lucruri să se schimbe, pe măsură ce factorii limitativi vor dispărea, iar asigurările de sănătate să devină un instrument fi-nanciar uzual pentru tot mai mulţi români, ca mijloc de a avea acces la acoperiri mai variate şi complexe decât cele pe care le oferă abonamentele medicale“, spune Popescu. Schimbările despre care vorbeşte ar fi o extindere a nivelului de deductibilităţi fiscale pentru primele subscrise la asigurările private de sănătate, dar şi mărirea limitei de deductibilitate de la 650 de euro, limită la care se află în noul cod fiscal, la 800 de euro, atât pentru angajat, cât şi pentru angajator, dat fiind faptul că un produs de asigurare de sănătate relevant pentru clienţi costă în jur de 400-450 de euro anual, dar se pot dubla sau chiar tripla pentru asigurări de sănătate cu beneficii şi servicii complexe.

    Până atunci, piaţa asigurărilor de sănătate este dirijată de achiziţiile făcute de companii din sectoarele în care piaţa muncii este foarte competitivă (IT, telecom, oil & gas/energetic) şi unde permanent este nevoie de îmbunătăţiri şi de ex-tinderi ale pachetelor de beneficii pentru angajaţi, potrivit Danielei Bărbieru: „Companiile cu foarte mulţi angajaţi, dar care sunt în acelaşi timp vizibile în piaţă datorită obiectului de activitate şi numelui, deschid «apetitul» şi pentru alte companii din industria lor, cum s-a întâmplat şi în cazul Dacia şi Petrom anul trecut. În ce priveşte dezvoltarea serviciilor medicale actuale, acestea sunt apreciate de angajaţi şi semnalează accesarea unor domenii noi precum consilierea psi-hologică, alimentaţia sănătoasă, îngrijirea stomatologică, tratamentul privat al unor afecţiuni medicale grave. De aseme-nea, pentru asigurările private de sănătate mai există loc de noi jucători în piaţă, care să vină cu produse competitive, cu facilităţi, şi care să investească la rândul lor în dezvoltarea sistemului privat de sănătate“.

  • Pensiile private facultative devin o ţintă pe termen lung

    Creşterea salarială de mici dimensiuni şi stagnarea bugetelor alocate pentru beneficiile extrasalariale pot fi explicate de contextul economic fragil din ultimii ani“, explică Marius Popescu, directorul general al NN Asigurări de Viaţă, referindu-se la modul în care angajatorii din România distribuie beneficiile propriilor angajaţi. Dacă salariile din mediul privat au crescut anul trecut cu 4,1%, toate tipurile de beneficii extrasalariale au scăzut, arată studiul PayWell realizat de firma de audit şi consultanţă fiscală PwC România la finalul anului trecut.

    Astfel, venitul fix, reprezentat de salariul de bază şi de bonusurile fixe, reprezenta 92% din totalul pachetului total de remunerare (în comparaţie cu 69% în 2008), în timp ce bonusurile de performanţă au scăzut la 5% din totalul remuneraţiei, iar beneficiile extrasalariale la 3%. Spre comparaţie, în Germania, ponderea salariului în totalul pachetului salarial este de doar 75%.

    „Pentru industria pe care o reprezint, este mai impor-tantă dublarea numărului de companii care oferă angajaţilor pensii facultative în perioada 2010 – 2014 şi faptul că, dintr-o paletă largă de beneficii – de la tichete de masă şi până la servicii medicale – , pensiile facultative sunt beneficiul ex-trasalarial cel mai puţin accesat de companii pentru a-şi motiva, răsplăti şi loializa angajaţii. Astfel, există un potenţial mare ca pensiile facultative să urce în clasamentul beneficiilor oferite de către angajatori angajaţilor lor“, argumentează Popescu referindu-se la potenţialul de creştere al pieţei, pe seama creşterii numărului de participanţi înscrişi la fondurile de pensii facultative (Pilon III). În 2011, contribuţiile pentru pensia facultativă erau plătite de angajator pentru 40% dintre noii partici-panţi, în 2012 procentul a crescut la 41%, iar în 2014 ponderea a fost de 49%.

    În acelaşi timp, în 2014 au fost înregistrate 10% contracte cu contribuţie mixtă a angajatorului şi angajatului, procent relativ similar cu cel înregistrat în 2011. Un argu-ment în plus pentru creşterea pieţei este măsura reducerii CAS cu cinci puncte procentuale implementată la finalul anului trecut, ce ar putea să impulsioneze companiile din România să utilizeze acest tip de beneficii.

    Preferinţele angajaţilor în materie de beneficii extrasalariale sunt în continuare dominate de tichetele de masă, urmate de vacanţe, de servicii de transport (carduri de combustibil şi abonamente la Metrorex/RATB), de pensii private, de cursuri de dezvoltare profesională sau de limbi străine şi de asigurările de sănătate, potrivit unui studiu realizat prin platforma de beneficii personalizate Benefit Systems, după un an de activitate pe piaţa locală. Alegerea unei pensii facultative ca benefi-ciu a fost desemnată de 12,9% dintre respondenţi, fiind aleasă pentru utilitatea ei în planificarea viitorului financiar, pentru salariaţii care au posibilitatea de a opta.

    „Între beneficiile oferite de angajatori angajaţilor lor nu ar trebui să existe concurenţă, iar soluţia ar fi un pachet de benefi-cii extrasalariale echilibrat, care să răspundă nevoilor imediate ale acestora, dar care să le ofere şi siguranţă pe termen lung, fiind incluse astfel şi pensiile facultative“, descrie Marius Popescu modul ideal în care ar trebui să funcţioneze schemele de beneficii extrasalariale. 11% dintre respondenţii unui studiu realizat la iniţiativa NN Asigurări de Viaţă consideră angajatorul drept principalul responsabil pentru asigurarea veniturilor proprii după momentul pensionării. „Există încă un decalaj în privinţa gradului de cunoaştere a beneficiilor pensiilor facultative şi a modului în care funcţionează sistemul, atât în rândul angajatorilor, cât şi la nivel individual. Lucrurile se schimbă însă treptat, un rol extrem de important în acest sens avându-l demersurile de informare pe care administratorii fondurilor de pensii facultative le-au intensificat în ultimii ani“, explică Popescu.

  • ASFOR: Se exportă peste 7 milioane metri cubi de produse din lemn, iar buşteni sub un milion metri cubi

    Preşedintele ASFOR, Nicolae Ţucunel, arată, într-un comunicat, că în România se recoltează anual cantitatea de aproximativ 19 milioane metri cubi de masă lemnoasă, din care 12 milioane metri cubi se prelucrează industrial, iar diferenţa de şapte milioane metri cubi este destinată încălzirii şi altor utilizări.

    Din cantitatea destinată industriei, se exportă anual ca lemn brut (buşteni) 0,8 milioane de metri cubi, în timp ce diferenţa se prelucrează în cherestea, furnir, panouri din lemn masiv şi diferite tipuri de plăci (PAL, MDF, Panel).

    În cadrul procesului tehnologic, se pierde aproximativ 20 la sută din masa lemnoasă, iar din cei aproximativ nouă milioane de metri cubi rămaşi, industria mobilei din România preia doar 1,6 milioane de metri cubi, restul de 7,4 milioane de metri cubi de produse mergând spre export, a explicat, pentru MEDIAFAX, Nicolae Ţucunel.

    “Aceste produse (cantitatea de 7,4 milioane de metri cubi, n.r.) nu au desfacere în România”, a declarat acesta.

    El a mai arătat că, pe pieţele externe, produsele din lemn românesc se vând, în medie, la preţuri de peste 12 ori mai mari decât preţul mediu al lemnului vândut pe picior, Astfel, dacă lemnul pe picior este vândut la un preţ mediu de 123 de lei/ metru cub, preţul mediu al produselor vândute în fară este de 1.600 de lei/ metru cub, dar sunt şi produse care se vând cu peste 2.000 de lei/ metru cub.

    Pieţele externe tradiţionale ale României sunt în Orinetul Mijlociu şi Îndepărtat, Africa de Nord şi Europa, iar în ultimii doi – trei ani, pe fondul ultimelor evoluţii politice, România vinde mai mult în Emiratele Arabe Unite, Japonia şi China, şi mai puţin în alte ţări arabe şi Europa.

    România şi importă lemn, dar nu în cantităţi foarte mari, în 2014 fiind vorba de un milion de metri cubi de buştean, în principal din ţările vecine: Ucraina, Bulgaria, Serbia, Croaţia, a mai spus preşedintele ASFOR.

    Potrivit lui Ţucunel, importurile se fac în principal pentru a mai acoperi din nevoile interne, pentru că “industria de lemn românească este obişnuită să cumpere mai ieftin”, astfel că producătorii preferă să vândă în afară.

    “Chiar dacă face şi importuri de lemn, România a fost întotdeauna un exportator net. Este de remarcat că la această dată producţia industriei lemnului din România se situează la cel mai înalt nivel istoric, atât ca valorificare a masei lemnoase, cât şi sub aspectul productivităţii randamentelor şi preţurilor obţinute pe pieţele noastre tradiţionale”, se arată în comunicatul ASFOR.

    Ţucunel a precizat că, dacă ne lăudăm cu exporturi de peste 50 de miliarde de euro în 2014, la acestea a contribuit şi industria lemnului cu aproximativ două miliarde de euro, în condiţiile în care cifra de afaceri a industriei lemnului din România este de circa 4,5 miliarde de euro.

    Întreruperea chiar temporară a unor relaţii comerciale ale producătorilor români cu partenerii externi “ar produce un blocaj general, ceea ce va determina o scădere semnificativă a preţului lemnului pe picior, cu pierderi mari pentru deţinătorii de păduri şi cu afectarea gravă până la faliment a multor agenţi economici”, se mai spune în comunicatul ASFOR, preşedintele asociaţiei adăugând că interzicerea exportului ar fi o măsură “total împotriva domeniului”.

    “Dacă se închid astfel de fabrici, nu mai repornesc. Nu poţi să omori un domeniu şi o industrie de acest nivel”, a mai declarat Ţucunel.

    ASFOR precizează că în exploatări forestiere şi industria de prelucrare a lemnului activează 12.000 de agenţi economici, sunt angajaţi peste 100.000 de oameni, iar cifra de afaceri realizată anual este de peste 18 miliarde lei.

    Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, că Guvernul intenţionează să interzică, pe o perioadă limitată, exporturile de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată, procedura fiind deja pregătită printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă care a fost însă blocat în discuţii la Ministerul Justiţiei.

    El a precizat că a avut o discuţie în acest sens cu ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

    “Am solicitat încă de aseară doamnei ministru Gavrilescu, şi, sigur, cu Departamentul pentru Relaţii Europene, cu Economia şi cu Justiţia, să adoptăm azi o ordonanţă de urgenţă prin care să interzicem pe un termen limitat exportul de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată. Din păcate, înţeleg că, Justiţia, nu aţi găsit soluţia, restul la dumneavoastră s-a blocat”, a spus Ponta, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern.

    El le-a cerut reprezentanţilor Ministerului Justiţiei să găsească o soluţie juridică până săptămâna viitoare, avertizându-i că, în caz contrar, îşi pot găsi de lucru în altă parte.

    “Eu vreau să vă rog, până săptămâna viitoare, să găsiţi o soluţie sau să vă găsiţi toţi de la Justiţie altceva de lucru! Până săptămâna viitoare, vreau să veniţi cu soluţia legislativă temporară până când avem o soluţie pe termen lung, cu siguranţă. Cred că, dacă vă puneţi mintea la contribuţie, treceţi peste «Nu»-ul tradiţional şi găsiţi o soluţie”, a arătat prim-ministrul.

    Anunţul lui Ponta a fost făcut după ce, marţi, proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului trecut de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor.

    Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic. Camera Deputaţilor este forul decizional privind propunerea legislativă, pe care Senatul a readoptat-o în aceeaşi formă, după ce preşedintele a trimis-o spre reexaminare.

    La sfârşitul săptămânii trecute, în mai multe localităţi au fost organizate proteste pe tema defrişărilor, iar preşedintele Klaus Iohannis a decis ca subiectul să fie discutat în următoarea şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

  • Dragnea a venit la Guvern, în contextul în care este aşteptat să demisioneze din funcţia de ministru

    Ministrul Dezvoltării şi Administraţiei, Liviu Dragnea, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia luată vineri de instanţa supremă nefiind definitivă.

    Dragnea a anunţat anterior că va demisiona din toate funcţiile pe care le deţine dacă va fi condamnat, vineri, în dosarul “Referendumul”.

     

  • Epava elicopterului american dispărut în Nepal a fost găsită

    Un elicopter al armatei nepaleze l-a reperat de la o altitudine de 3.400 de metri.

    Elicopterul american a dispărut la începutul săptămânii, în timp ce efectua o misiune umanitară în apropiere de graniţa cu China. La bordul său se aflau şase militari americani şi doi nepalezi.

    Aproximativ 300 de militari americani se află în Nepal pentru a contribui la operaţiunile de salvare, după cutremurul cu magnitudinea de 7,3 produs marţi în această ţară, la mai puţin de trei săptămâni de la devastatorul seism cu magnitudinea de 7,8 care a afectat ţara la 25 aprilie, provocând moartea a peste 8.000 de persoane.

  • Circa 50.000 de români vor pleca în vacanţă de Rusalii

    “De Rusalii cele mai multe vacanţe le-am vândut deja pe litoral, atât în România, cât şi în Bulgaria. Românii vor profita de weekendul prelungit şi de tarifele hoteliere care în această perioadă sunt cu până la 30% mai mici decât în plin sezon, iar în unele unităţi se oferă şi masa de Rusalii gratuită. Mulţi îşi vor lua şi ziua de vineri liberă pentru a uni cu weekendul şi atunci vor prefera să aleagă destinaţii în aproapierea casei, iar între litoralul românesc şi bulgăresc nu e o diferenţă foarte mare nici la distanţă, nici la tarife”, a declarat Alin Burcea, proprietarul agenţiei.

    Anul trecut, aproximativ 40.000 de români au plecat în vacanţă de Rusalii, cu 30% mai puţini decât în 2013.

  • Boştină şi Asociaţii: Doru Boştină nu este asociat al casei de avocatură, activitatea nu e afectată

    “În urma solicitărilor venite din partea presei, Casa de avocatură Boştină şi Asociaţii doreşte să facă următoarele precizări: Colaboram cu autorităţile în acest caz. Activitatea casei noastre de avocatură nu este afectată. Dl. Doru Boştină nu mai este asociat în cadrul casei noastre de avocatură, fiind suspendat din calitatea de avocat, membru al baroului Bucureşti. Cum ancheta este la început, nu putem oferi detalii suplimentare şi ne exprimăm speranţa că lucrurile se vor lămuri în cele din urmă”.

    Avocatul Doru Boştină şi alte patru persoane, duşi la audieri în urma percheziţiilor care au avut loc joi dimineaţă, în Bucureşti şi în două judeţe, au fost reţinuţi în dosarul de evaziune fiscală în domeniile IT şi consultanţă cu un prejudiciu evaluat la peste un milion de euro.

    Procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti au emis, pe numele celor cinci suspecţi ordonanţe de reţinere pentru 24 de ore şi vor cere vineri instanţei arestarea lor preventivă.

    Joi dimineaţă, poliţiştii au făcut 18 percheziţii în Bucureşti şi în două judeţe, într-un dosar de evaziune fiscală în domeniile IT şi consultanţă cu un prejudiciu evaluat la peste un milion de euro şi în care era vizat şi avocatul Doru Boştină.

    Conform unor surse din Poliţie, vor fi emise mandate de aducere pe numele a 16 persoane, printre acestea fiind şi avocatul Doru Boştină şi fiul acestuia.

    Poliţiştii şi procurorii au descins la locuinţa lui Doru Boştină şi la locuinţele altor persoae din Bucureşti şi Corbeanca, precum şi la cabinetul de avocatură al lui Boştină.

    Într-un comunicat transmis joi dimineaţă, Poliţia Română anunţa că poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice, sub coordonarea procurorilor Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, desfăşoară o operaţiune pentru combaterea evaziunii fiscale în domeniul IT şi al consultanţei, astfel că au avut loc 18 percheziţii domiciliare în Bucureşti şi în judeţele Ilfov şi Ialomiţa la 16 persoane suspectate că ar fi cauzat un prejudiciu de peste 1.000.000 de euro.

    Conform sursei citate, persoanele vizate sunt suspectate că s-ar fi sustras de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale prin evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive.

    “Una dintre societăţile comerciale care ar fi evidenţiat în actele contabile sau în alte documente legale cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale este o casă de avocatură din municipiul Bucureşti”, mai preciza Poliţia Română.

  • Klaus Iohannis, Adina Rosetti şi Adrian Buz, printre câştigătorii Galei “Bun de Tipar” 2015

    Gala Industriei de Carte din România “Bun de Tipar” îşi propune să contribuie la promovarea celor mai importante proiecte anuale ale pieţei de carte româneşti, cât şi la profesionalizarea celor din industria de carte.

    Astfel, joi seară, au fost acordate premii la mai multe categorii, câştigătorii fiind anunţaţi de personalităţi ale vieţii culturale.

    Bestesellerul românesc a fost desemnat volumul “Pas cu pas”, scris de preşedintele Klaus Iohannis.

    La categoria “cea mai bună librărie”, a fost aleasă câştigătoare Librăria Humanitas de la Cişmigiu din Bucureşti, iar Book Corner Librarium din Cluj-Napoca a primit o menţiune specială a juriului.

    În ceea ce priveşte categoria “cea mai bună bibliotecă”, au fost alese câştigătoare două instituţii: Biblioteca Judeţeană “Astra” Sibiu şi Biblioteca Comunală Hangu.

    La Gala Industriei de Carte din România au fost premiate şi cele mai frumoase cărţi ale anului. Astfel, la subcategoria “carte ilustrată”, a fost ales câştigător volumul “În faţa blocului. O colecţie de 55 de jocuri şi «faze» ale generaţiei cu cheia la gît”, de Vlad Tomei, Mihai Gheorghe (Supersomething Studio), iar, la subcategoria “concepţie grafică”, câştigătoare a fost cartea “Ioana Nemeş. Carte de artist” – concept, publicaţie şi editor: Alina Şerban (Asociaţia pepluspatru) – concepţie grafică: Radu Manelici, şi o menţiune specială a juriului a fost acordată volumului “Să creştem mici: carte pentru cei mici care trebuie neapărat citită de cei mari”, de Laura Grünberg (editura Arthur) – concepţie grafică: Ana-Maria Nica şi Alexandru Ciubotariu.

    Totodată, a fost acordat şi premiul pentru cea mai bună colecţie, care a fost câştigat de “Savoir-Vivre” (Baroque Books and Arts).

    În ceea ce priveşte categoria “cea mai bună carte netipărită”, câştigătorii au fost: la subcategoria audiobook – Mariana Marin, cu “Scrisoare deschisă sau Nu mă mai aşteptaţi la ore mici” (Editura Casa Radio), şi la subcategoria e-Book – “Casele vieţilor noastre” (Humanitas Multimedia).

    Premiul la categoria “cea mai bună traducere” a fost câştigat de Adriana Liciu, pentru traducerea din limba rusă a volumului “Laur”, de Evgheni Vodolazkin (editura Humanitas Fiction), şi de Luminiţa Munteanu, pentru traducerea din limba turcă a volumului “Casa tăcerii”, de Orhan Pamuk (editura Polirom).

    La categoria “cea mai bună carte a anului”, au fost mai multe subcategorii premiate. Astfel, la subcategoria “beletristică”, volumul câştigător a fost “1989”, de Adrian Buz (editura Polirom), iar volumul “Şi cuvintele sînt o provincie”, de Adela Greceanu (editura Cartea Românească), a primit o menţiune specială a juriului. La subcategoria “nonficţiune”, cartea câştigătoare a fost “Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană”, de Mirel Bănică (editura Polirom), iar, la subcategoria “carte pentru copii şi tineret”, volumul laureat a fost “Domnişoara Poimîine şi joaca de-a Timpul”, de Adina Rosetti şi Cristiana Radu (Curtea Veche Publishing).

    De asemenea, cea mai bună carte a anului, la subcategoria “carte de ştiinţă”, a fost aleasă “Proiectul feroviar românesc (1842-1916)”, de Toader Popescu (editura Simetria), iar, la subcategoria “carte de popularizare”, a câştigat volumul “Ştirbey: reşedinţe, moşii, ctitorii”, de Oana Marinache (editura ACS), iar “Basarabia. Coloniştii germani de la Marea Neagră”, de Ute Schmidt (editura Cartier) – traducere de Cristina Grossu-Chiriac -, a câştigat o menţiune specială a juriului.

    La categoria “best ney entry’”, s-au afirmat editura Ozalid (subcategoria “edituri”) şi Librăria Bizantină (subcategoria “librării”). De asemenea, o menţiune specială a primit Librăria Habitus.

    La Gala Industriei de Carte din România “Bun de tipar” s-au acordat şi două premii speciale. Acestea au fost pentru cel mai bun redactor/ îngrijitor de ediţie, câştigat de Cătălin Strat (îngrijire de ediţie) – “Podul Mogoşoaiei. Povestea unei străzi”, de Gheorghe Crutzescu (editura Humanitas), şi Eugenia Dima (îngrijitor de ediţie) – “Poemul Erotocrit al lui Vincenzo Cornaro în cultura română (versiunea lui Alecu Văcărescu)” (Editura Universităţii “Al.I. Cuza”), şi pentru cea mai bună campanie de marketing/ PR/ CSR, câştigat de “Cărţile copilăriei în fiecare casă” (Asociaţia Curtea Veche), iar “Cărţile pe faţă” (Victor Miron) a câştigat o menţiune specială a juriului.

    Câştigătorii au fost desemnaţi de un juriu format din: Mircea Vasilescu (preşedinte) – eseist, critic, istoric literar, jurnalist, profesor dr. al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti, redactor-şef al săptămânalului Dilema Veche, Simona Kessler – agent literar, “Simona Kessler Copyright International Agency”, Cosmin Ciotloş – critic literar (România literară), asistent dr. al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, Luca Niculescu – jurnalist, redactor-şef al RFI România, Oana-Valentina Suciu – lector dr. Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti, Victoria Pătraşcu – autoare de cărţi pentru copii, foarte activă în promovarea lecturii în rândul şcolarilor, preocupată să susţină ilustraţia de carte românească, Carmen Apetrei – lector univ. dr, director Departament Grafică al Facultăţii de Arte Plastice din cadrul Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti, Cristina Foarfă – editor coordonator Bookaholic, specialistă în comunicare digitală, Tudor Creţu – directorul Bibliotecii Judeţene Timiş, scriitor, şi Daniel Voinea – Brand Manager Cărtureşti.

    Preşedintele juriului, Mircea Vasilescu, a prezentat, la evenimentul de decernare a premiilor Galei Industriei de Carte din România, trei idei legate de situaţia ediorială din România, menţionând că, deşi se spune că moare cultura şi tinerii nu mai citesc, această afirmaţie nu este adevărată, iar piaţa editorială din ţara noastră a evoluat mult în ultimii 25 de ani. De asemenea, Mircea Vasilescu i-a îndemnat pe cei prezenţi să citească.

    “De 25 de ani se spune «moare cultura, nu mai citeşte nimeni». Dacă noi ne aflăm în continuare aici, înseamnă că aceste două afirmaţii nu sunt adevărate. Cum de suntem noi aici? Asta e o problemă mai complicată. Prin insistenţa şi încăpăţânarea editorilor, prin fiecare leu pe care-l numără cumpărătorul de carte pentru a-şi mai lua una şi încă una, prin multe alte mecanisme pe care dumneavoastră le cunoaşteţi mai bine ca mine. De aia suntem noi aici. Dar, una peste alta, nu moare cultura, nu e adevărat că lumea nu mai citeşte, nu e adevărat că tindem aşa cu toţii spre o prostire generală şi o lipsă totală de apetit pentru a citi ceva. A doua idee fixă pe care o am este că, în aceşti 25 de ani, piaţa editorială din România s-a schimbat foarte mult. Editurile s-au profesionalizat, dacă ne aducem aminte ce era pe tarabe în pasajul Universităţii, în 1990 -1991, şi ce se găseşte acum în librării adevărate, cu edituri adevărate, cu lansări, cu târguri şi aşa mai departe, ne dăm seama că, în ciuda depresiei noastre temporare sau de lungă durată, am mers spre bine. A treia idee pe care vreau s-o spun este legată de prima. Vreau să aduc un omagiu tuturor celor care au muncit în aceşti ani pentru piaţa de carte, pentru vânzarea de carte, pentru tot ceea ce se află în jurul cărţii, pentru toate meseriile din jurul cărţii – cum îmi place mie să spun. Lor li se datoarează această (…) rezistenţă prin cultură. E un lucru bun care ni s-a întâmplat, chiar dacă a fost greu şi chiar dacă a necesitat eforturi, uneori, grele. Nu stăm rău. (…) Cartea în România există, merge, ajunge unde trebuie, sunt încă destui oameni care ţin în viaţă producţia de carte, nu ne-ar strica, e adevărat, nişte politici culturale pe termen mai lung, care să stimuleze cartea şi lectura – poate că vor veni şi ele, dacă până acum n-au venit-, aşa încât închei cu un mesaj tonic: «Citiţi!»”, a declarat preşedintele juriului, la ceremonia de decernare a premiilor Galei Industriei de Carte din România.

    La cea de-a patria ediţie a Galei Industriei de Carte din România a fost prezent şi ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu, care a spus că trebuie găsite modalităţi pentru a sprijini cultura, pentru că există cititori de carte.

    “Este evident că nu numai că n-o să moartă cultura. Cărţile au suflet, cum spunea Nicolae Manolescu, dar au şi viitor. N-am nicio îndoială aici. Sigur că trebuie găsite nişte modalităţi ca între târguri sau între lansările care sunt – am văzut câtă lume a venit când s-a inaugurat o librărie în Centrul Vechi -, înseamnă că există public pentru asta. Eu cred că politicile publice ţin într-adevăr de modul în care gândim, are legătură şi cu educaţia, încurajarea unor campanii de lectură. Când am aflat că este o Gală a Industriei de Carte, acum două-trei săptămâni, mi-am spus că neapărat trebuie să particip şi ce altă modalitate puteam decât să organizăm la noi în Minister, în Aula Ministerului Culturii, ca să participăm (toate cele patru ediţii ale Galei Industriei de Carte din România au avut loc în Aula Bibliotecii Naţionale a României, care are sediul în aceeaşi clădire cu Ministerul Culturii, n.r.). Deci, interes există. Sigur că sunt 25 de ani, în care au apărut în România foarte, foarte multe cărţi. Acum este Târgul Internaţional de la Praga, este o distribuţie foarte importantă, iar România este reprezentată acolo, şi în alte târguri, de scriitori foarte, foarte buni. Eu aş vrea să-i felicit pe cei care sunt implicaţi în acest domeniu – pe editori, pe cei care scriu – şi îi asigur că au cititori şi au în Ministerul Culturii. Sigur… de patru ani, sper să creăm continuităţi şi măsurile bune să fie urmate de măsuri şi mai bune şi să credem şi să fim solidari, cărţile ne adună şi nu ne dezbină”, a declarat Ionuţ Vulpescu, la Gala “Bun de Tipar”.

    Gala Industriei de Carte din România “Bun de Tipar” este un eveniment organizat de Headsome Communication şi Asociaţia Editorilor din România (AER).