BusinessMagazin

Author: adison

  • Asociaţiile de mediu susţin că autorizarea fabricii Schweighofer de la Reci continuă în mod nelegal

    În continuare, fabrica de prelucrare a lemnului ar urma să prelucreze anual aproximativ 1.000.000 de arbori fără ca acest aspect să intre în atenţia APM Covasna, informează un comunicat al Asociaţiei Bankwatch România, Fundaţiei Greenpeace România, Asociaţiei Neuer Weg şi Asociaţiei E-JUST. Asociaţiile în cauză au cerut săptămâna aceasta Agenţiei pentru Protecţia Mediului Covasna să respingă cererea de emitere a autorizaţiei integrate de mediu pentru proiectul “Instalaţii aferente obţinerii energiei verzi la fabrica de debitare şi prelucrare lemn – Reci” şi să anuleze dezbaterea publică programată pentru data de 18.05.2015.

    Beneficiarul proiectului nu a depus întreaga documentaţie pentru emiterea autorizaţiei, lipsind astfel elemente cu privire la gestionarea deşeurilor, prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale, autorizaţia de gospodărire a apelor. Din documentaţie lipseşte şi autorizaţia de construire a centralei, deşi aceasta este un act esenţial în procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu.

    Evaluarea impactului asupra mediului este făcută numai pentru centrala de cogenerare a energiei termice şi electrice de 60 MW putere termică instalată, nu şi pentru fabrica de prelucrare a lemnului ce ar urma să prelucreze anual 848.000 metri cubi de lemn.

    “Centrala de cogenerare constituie parte integrantă a fabricii de cherestea, formează un proiect pentru care trebuia realizată o singură procedură de emitere a acordului de mediu. Împărţirea proiectului în porţiuni mai mici şi evaluarea impactului asupra mediului doar pentru anumite părţi contravine prevederilor legislalaţiei europene în vigoare“, a declarant Hans Hedrich, preşedintele asociaţiei Neuer Weg.

    „Considerăm că procedura de consultare a publicului este nelegală. Nu se poate organiza o dezbatere publică fără ca în prealabil întreaga documentaţie să fie comunicată publicului în mod efectiv. Menţiunea că documentaţia se găseşte la sediul autorităţii de mediu este nelegală şi încalcă Convenţia de la Aarhus” a declarat Cătălina Rădulescu, membru al Asociaţiei Bankwatch România.

  • Asociaţiile de mediu susţin că autorizarea fabricii Schweighofer de la Reci continuă în mod nelegal

    În continuare, fabrica de prelucrare a lemnului ar urma să prelucreze anual aproximativ 1.000.000 de arbori fără ca acest aspect să intre în atenţia APM Covasna, informează un comunicat al Asociaţiei Bankwatch România, Fundaţiei Greenpeace România, Asociaţiei Neuer Weg şi Asociaţiei E-JUST. Asociaţiile în cauză au cerut săptămâna aceasta Agenţiei pentru Protecţia Mediului Covasna să respingă cererea de emitere a autorizaţiei integrate de mediu pentru proiectul “Instalaţii aferente obţinerii energiei verzi la fabrica de debitare şi prelucrare lemn – Reci” şi să anuleze dezbaterea publică programată pentru data de 18.05.2015.

    Beneficiarul proiectului nu a depus întreaga documentaţie pentru emiterea autorizaţiei, lipsind astfel elemente cu privire la gestionarea deşeurilor, prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale, autorizaţia de gospodărire a apelor. Din documentaţie lipseşte şi autorizaţia de construire a centralei, deşi aceasta este un act esenţial în procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu.

    Evaluarea impactului asupra mediului este făcută numai pentru centrala de cogenerare a energiei termice şi electrice de 60 MW putere termică instalată, nu şi pentru fabrica de prelucrare a lemnului ce ar urma să prelucreze anual 848.000 metri cubi de lemn.

    “Centrala de cogenerare constituie parte integrantă a fabricii de cherestea, formează un proiect pentru care trebuia realizată o singură procedură de emitere a acordului de mediu. Împărţirea proiectului în porţiuni mai mici şi evaluarea impactului asupra mediului doar pentru anumite părţi contravine prevederilor legislalaţiei europene în vigoare“, a declarant Hans Hedrich, preşedintele asociaţiei Neuer Weg.

    „Considerăm că procedura de consultare a publicului este nelegală. Nu se poate organiza o dezbatere publică fără ca în prealabil întreaga documentaţie să fie comunicată publicului în mod efectiv. Menţiunea că documentaţia se găseşte la sediul autorităţii de mediu este nelegală şi încalcă Convenţia de la Aarhus” a declarat Cătălina Rădulescu, membru al Asociaţiei Bankwatch România.

  • Povestea banditului român “Whisky Man”, cel mai temut spărgător de bănci din Europa. Johnny Depp ar putea face un film despre viaţa sa

    Ambrus Attila, poreclit ‘Whisky Man’, este un fost spărgător de bănci  devenit celebru după zeci de jafuri comise în Ungaria. Attila s-a născut într-o localitate din apropierea municipiului Miercurea Ciuc şi din 1988 trăieşte în Ungaria. Autorităţile maghiare au reuşit să-l prindă după şase ani de căutări, timp în care devenise deja un personaj celebru.

    El a fost unul dintre cei mai căutaţi hoţi de bănci din Europa; prima spargere a dat-o în 1993, iar şase ani mai târziu, în 1999, a fost arestat şi ulterior condamnat la 17 ani de închisoare. A ispăşit din pedeapsă 13 ani, fiind eliberat anticipat pentru bună purtare.

    Porecla de “Whisky bandit” i se trage de la o legendă, şi anume că obişnuia să bea un whisky dublu înainte de fiecare jaf. În jurul lui s-au construit şi alte poveşti, precum aceea că trimitea sticle de vin poliţiştilor care se ocupau de cazul său.

    În cadrul unor interviuri, Attila a declarat că a început să jefuiască bănci din cauza datoriilor. “A fost o alegere conştientă. Nu-mi pare rău de nimic, mi-am ispăşit pedeapsa, am tras multe consecinţe şi multe învăţături din toate astea, dar nu recomand nimănui să mă ia ca exemplu”, a mai spus bărbatul.

    Ambrus Atiila a devenit cunoscut în lumea întreagă după ce un american a scris o carte despre el. De curând, drepturile de ecranizare au fost cumpărate de actorul Johnny Depp, care intenţionează să producă un film despre Attila.
     

  • Povestea banditului român “Whisky Man”, cel mai temut spărgător de bănci din Europa. Johnny Depp ar putea face un film despre viaţa sa

    Ambrus Attila, poreclit ‘Whisky Man’, este un fost spărgător de bănci  devenit celebru după zeci de jafuri comise în Ungaria. Attila s-a născut într-o localitate din apropierea municipiului Miercurea Ciuc şi din 1988 trăieşte în Ungaria. Autorităţile maghiare au reuşit să-l prindă după şase ani de căutări, timp în care devenise deja un personaj celebru.

    El a fost unul dintre cei mai căutaţi hoţi de bănci din Europa; prima spargere a dat-o în 1993, iar şase ani mai târziu, în 1999, a fost arestat şi ulterior condamnat la 17 ani de închisoare. A ispăşit din pedeapsă 13 ani, fiind eliberat anticipat pentru bună purtare.

    Porecla de “Whisky bandit” i se trage de la o legendă, şi anume că obişnuia să bea un whisky dublu înainte de fiecare jaf. În jurul lui s-au construit şi alte poveşti, precum aceea că trimitea sticle de vin poliţiştilor care se ocupau de cazul său.

    În cadrul unor interviuri, Attila a declarat că a început să jefuiască bănci din cauza datoriilor. “A fost o alegere conştientă. Nu-mi pare rău de nimic, mi-am ispăşit pedeapsa, am tras multe consecinţe şi multe învăţături din toate astea, dar nu recomand nimănui să mă ia ca exemplu”, a mai spus bărbatul.

    Ambrus Atiila a devenit cunoscut în lumea întreagă după ce un american a scris o carte despre el. De curând, drepturile de ecranizare au fost cumpărate de actorul Johnny Depp, care intenţionează să producă un film despre Attila.
     

  • LOTERIA FISCALĂ, la finalul înscrierilor: Câţi români au câştigat şi care este valoarea premiului

    Dacă toate bonurile ar fi validate, câştigul la loterie ar fi de 54,9 lei.

    Astfel, în Bucureşti au fost depuse 2.348 de cereri de către persoanele care au avut bonuri fiscale emise pe 7 februarie, cu valori între 6 lei şi 6,99 lei, cele mai multe în Sectorul 6 (512 solicitări), urmat de Sectorul 2 (429), Sectorul 4 (415 solicitări), Sectorul 3 (399 solicitări), Sectorul 5 (338 solicitări) şi Sectorul 1 (255 solicitări).

    La Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Cluj s-au înregistrat 1.025 de cereri, în Braşov au fost depuse 888 de cereri, la Iaşi – 767 cereri, Hunedoara – 709 cereri şi în Constanţa – 684 cereri.

    Cele mai puţine solicitări de revenidicare a premiului la loterie au fost primite de administraţiile ANAF din Giurgiu (105), Călăraşi (113), Ilfov (150), Mehedinţi (154) şi Harghita (170).

    “În luna iunie 2015 va fi organizată o nouă extragere ocazională, pentru bonurile fiscale emise în lunile aprilie şi mai 2015. Precizăm că în luna mai nu a fost programată nicio extragere”, a comunicat Ministerul Finanţelor Publice la solicitarea MEDIAFAX.

    Ordonanţa privind Loteria bonurilor fiscale prevede că prima extragere lunară va fi organizată în luna iulie, la care vor participa bonurile emise în iunie.

    După încheierea primei etape a extragerii din 13 aprilie, de revendicare a premiilor, urmează ca ANAF să verifice bonurile fiscale depuse de solicitanţi, precum şi firmele care le-au emis. Comercianţii trebuie să aibă înregistrat şi în contabilitate bonul fiscal respectiv, altfel bonul va fi invalidat, iar firma amendată.

    Permiul total, de un milion de lei, va fi împărţit egal la numărul câştigătorilor validaţi de către inspectorii fiscali. Lista câştigătorilor va fi publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor, iar plata premiilor se va efecua în maxim 60 de zile de la încheierea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, respectiv până la 13 iulie.

    Finanţele intenţionează să modifice modalitatea de organizare şi selecţie a câştigătorilor la loterie pentru a asigura premii mai consistente celor care au bonuri câştigătoare.

    Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorivici, a declarat la începutul lunii că la viitoarele extrageri ar putea fi selectaţi doar 100 de câştigători la loterie, astfel încât premiile să fie mai consistente, iar solicitarea bonului să fie stimulată.

  • LOTERIA FISCALĂ, la finalul înscrierilor: Câţi români au câştigat şi care este valoarea premiului

    Dacă toate bonurile ar fi validate, câştigul la loterie ar fi de 54,9 lei.

    Astfel, în Bucureşti au fost depuse 2.348 de cereri de către persoanele care au avut bonuri fiscale emise pe 7 februarie, cu valori între 6 lei şi 6,99 lei, cele mai multe în Sectorul 6 (512 solicitări), urmat de Sectorul 2 (429), Sectorul 4 (415 solicitări), Sectorul 3 (399 solicitări), Sectorul 5 (338 solicitări) şi Sectorul 1 (255 solicitări).

    La Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Cluj s-au înregistrat 1.025 de cereri, în Braşov au fost depuse 888 de cereri, la Iaşi – 767 cereri, Hunedoara – 709 cereri şi în Constanţa – 684 cereri.

    Cele mai puţine solicitări de revenidicare a premiului la loterie au fost primite de administraţiile ANAF din Giurgiu (105), Călăraşi (113), Ilfov (150), Mehedinţi (154) şi Harghita (170).

    “În luna iunie 2015 va fi organizată o nouă extragere ocazională, pentru bonurile fiscale emise în lunile aprilie şi mai 2015. Precizăm că în luna mai nu a fost programată nicio extragere”, a comunicat Ministerul Finanţelor Publice la solicitarea MEDIAFAX.

    Ordonanţa privind Loteria bonurilor fiscale prevede că prima extragere lunară va fi organizată în luna iulie, la care vor participa bonurile emise în iunie.

    După încheierea primei etape a extragerii din 13 aprilie, de revendicare a premiilor, urmează ca ANAF să verifice bonurile fiscale depuse de solicitanţi, precum şi firmele care le-au emis. Comercianţii trebuie să aibă înregistrat şi în contabilitate bonul fiscal respectiv, altfel bonul va fi invalidat, iar firma amendată.

    Permiul total, de un milion de lei, va fi împărţit egal la numărul câştigătorilor validaţi de către inspectorii fiscali. Lista câştigătorilor va fi publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor, iar plata premiilor se va efecua în maxim 60 de zile de la încheierea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, respectiv până la 13 iulie.

    Finanţele intenţionează să modifice modalitatea de organizare şi selecţie a câştigătorilor la loterie pentru a asigura premii mai consistente celor care au bonuri câştigătoare.

    Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorivici, a declarat la începutul lunii că la viitoarele extrageri ar putea fi selectaţi doar 100 de câştigători la loterie, astfel încât premiile să fie mai consistente, iar solicitarea bonului să fie stimulată.

  • Eurobank, proprietarul Bancpost, a trecut pe profit în România în primul trimestru, cu 2,3 milioane de euro

    În 2014, Eurobank a înregistrat în România pierderi de 151,2 milioane de euro şi provizioane de 145,4 milioane de euro.

    Activele băncii elene în România se situau la sfârşitul primului trimestru la 3,3 miliarde de euro, în creştere de la 3,26 miliarde de euro în trimestrul patru al anului trecut.

    Veniturile operaţionale ale Eurobank în România au atins în primul trimestru 36,5 milioane de euro după venituri de 37,3 milioane de euro în trimestrul patru.

    Soldul brut al creditelor a crescut cu 2% în intervalul analizat, faţă de ultimul trimestru al anului trecut, la 2,59 miliarde de euro. În primul trimestru, soldul creditelor se ridica la 2,65 miliarde de euro.

    Portofoliul depozitelor a scăzut cu 3,2% comparativ cu sfârşitul anului trecut, la 1,82 miliarde de euro, dar este peste nivelul de 1,8 miliarde de euro din primul trimestru al anului 2014.

    Eurobank a înregistat în primul trimestru, în România, cheltuieli operaţionale de 25,2 milioane de euro.

    În primul trimestru, creditele cu întârzieri la plată de peste 90 de zile s-au ridicat la 825 milioane de euro, faţă de 800 de milioane de euro la sfârşitul anului trecut.

    Banca a constituit în primele trei luni provizioane pentru credite neperformante de 9,8 milioane de euro, faţă de 41,4 milioane de euro în trimestrul al patrulea.

    Eurobank, a treia mare instituţie de credit din Grecia, a raportat pentru primul trimestru pierderi de 94 milioane de euro, în scădere de la 524 milioane euro în trimestrul patru, respectiv 207 milioane euro în primul trimestru al anului trecut. Veniturile operaţionale au fost de 463 milioane de euro. Grupul a constituit provizioanele pentru credite neperformante de 303 milioane de euro.

    În România, Eurobank controlează Bancpost (a zecea mare bancă din România în funcţie de nivelul activelor), ERB Retail Services IFN, ERB Leasing IFN, Eurobank Finance, Eurobank Securities, Eurobank Property Services, Eliade Tower (55,94%), IMO Property Investments Bucureşti, IMO – II Property Investments, EFG IT Shares Services, EFG Eurolife Asigurări Generale, EFG Eurolife Asigurări de Viaţă, Retail Development (55,94%) şi Seferco Development.

  • Eurobank, proprietarul Bancpost, a trecut pe profit în România în primul trimestru, cu 2,3 milioane de euro

    În 2014, Eurobank a înregistrat în România pierderi de 151,2 milioane de euro şi provizioane de 145,4 milioane de euro.

    Activele băncii elene în România se situau la sfârşitul primului trimestru la 3,3 miliarde de euro, în creştere de la 3,26 miliarde de euro în trimestrul patru al anului trecut.

    Veniturile operaţionale ale Eurobank în România au atins în primul trimestru 36,5 milioane de euro după venituri de 37,3 milioane de euro în trimestrul patru.

    Soldul brut al creditelor a crescut cu 2% în intervalul analizat, faţă de ultimul trimestru al anului trecut, la 2,59 miliarde de euro. În primul trimestru, soldul creditelor se ridica la 2,65 miliarde de euro.

    Portofoliul depozitelor a scăzut cu 3,2% comparativ cu sfârşitul anului trecut, la 1,82 miliarde de euro, dar este peste nivelul de 1,8 miliarde de euro din primul trimestru al anului 2014.

    Eurobank a înregistat în primul trimestru, în România, cheltuieli operaţionale de 25,2 milioane de euro.

    În primul trimestru, creditele cu întârzieri la plată de peste 90 de zile s-au ridicat la 825 milioane de euro, faţă de 800 de milioane de euro la sfârşitul anului trecut.

    Banca a constituit în primele trei luni provizioane pentru credite neperformante de 9,8 milioane de euro, faţă de 41,4 milioane de euro în trimestrul al patrulea.

    Eurobank, a treia mare instituţie de credit din Grecia, a raportat pentru primul trimestru pierderi de 94 milioane de euro, în scădere de la 524 milioane euro în trimestrul patru, respectiv 207 milioane euro în primul trimestru al anului trecut. Veniturile operaţionale au fost de 463 milioane de euro. Grupul a constituit provizioanele pentru credite neperformante de 303 milioane de euro.

    În România, Eurobank controlează Bancpost (a zecea mare bancă din România în funcţie de nivelul activelor), ERB Retail Services IFN, ERB Leasing IFN, Eurobank Finance, Eurobank Securities, Eurobank Property Services, Eliade Tower (55,94%), IMO Property Investments Bucureşti, IMO – II Property Investments, EFG IT Shares Services, EFG Eurolife Asigurări Generale, EFG Eurolife Asigurări de Viaţă, Retail Development (55,94%) şi Seferco Development.

  • FBI arestează un fost translator militar pentru că a minţit în privinţa legăturilor sale cu Stat Islamic

    Într-o plângere depusă în faţa unei tribunal federal din Dallas, FBI l-a acuzat pe Bilal Abood, în vârstă de 37 de ani, că a călătorit, trecând prin mai multe ţări, inclusiv Mexic şi Turcia, către Siria în aprilie 2013 şi s-a întors în septembrie anul trecut în Statele Unite.

    După întoarcerea sa, afirmă plângerea, Abood, care a încercat să părăsească Statele Unite în martie 2013 dar i s-a interzis accesul la bordul avionului, a fost interogat de FBI. Plângerea afirmă că el a recunoscut în faţa agenţilor că a mers în Siria pentru a lupta cu Armata Siriană Liberă.

    Când FBI, înarmat cu un mandat de percheziţie, i-a confiscat computerul anul trecut, a descoperit că Abood depusese “jurământ de credinţă faţă de liderul Statului Islamic, Abu Bakr al-Baghdadi”, potrivit plângerii. Aceasta afirmă că la 19 iulie 2014, folosind un pseudonim islamic, Abood a scris pe Twitter: “Jur supunere califului Abu Bakr al-Baghdadi”.

    Plângerea afirmă că atunci când agenţii FBI au mers la locuinţa lui Abood pentru a returna computerul, acesta a negat orice supunere faţă de liderul Statului Islamic.

    Abood, care a fost translator pentru armata americană, a compărut în faţa tribunalului din Texas joi după-amiază şi ar urma să rămână în custodie până la audierea de vineri.

  • FBI arestează un fost translator militar pentru că a minţit în privinţa legăturilor sale cu Stat Islamic

    Într-o plângere depusă în faţa unei tribunal federal din Dallas, FBI l-a acuzat pe Bilal Abood, în vârstă de 37 de ani, că a călătorit, trecând prin mai multe ţări, inclusiv Mexic şi Turcia, către Siria în aprilie 2013 şi s-a întors în septembrie anul trecut în Statele Unite.

    După întoarcerea sa, afirmă plângerea, Abood, care a încercat să părăsească Statele Unite în martie 2013 dar i s-a interzis accesul la bordul avionului, a fost interogat de FBI. Plângerea afirmă că el a recunoscut în faţa agenţilor că a mers în Siria pentru a lupta cu Armata Siriană Liberă.

    Când FBI, înarmat cu un mandat de percheziţie, i-a confiscat computerul anul trecut, a descoperit că Abood depusese “jurământ de credinţă faţă de liderul Statului Islamic, Abu Bakr al-Baghdadi”, potrivit plângerii. Aceasta afirmă că la 19 iulie 2014, folosind un pseudonim islamic, Abood a scris pe Twitter: “Jur supunere califului Abu Bakr al-Baghdadi”.

    Plângerea afirmă că atunci când agenţii FBI au mers la locuinţa lui Abood pentru a returna computerul, acesta a negat orice supunere faţă de liderul Statului Islamic.

    Abood, care a fost translator pentru armata americană, a compărut în faţa tribunalului din Texas joi după-amiază şi ar urma să rămână în custodie până la audierea de vineri.