BusinessMagazin

Author: adison

  • CANNES 2015: Filmul “Un etaj mai jos”, de Radu Muntean, lăudat de cele mai prestigioase publicaţii cinematografice americane

    “O dilemă morală se îmbină cu o viaţă burgheză construită iscusit pe trei planuri în filmul lui Radu Muntean, un captivant anti-thriller”, îşi începe Variety cronica dedicată celui mai recent lungmetraj regizat de Radu Muntean.

    “Lupta decisivă dintre denunţarea unei crime şi tăcerea este esenţa filmului lui Radu Muntean, «Un etaj mai jos/ One Floor Below», un captivant anti-thriller. Ca şi apa unui vas care se pregăteşte să dea în clocot, drama regizată de Radu Munteanu este foarte bine măsurată asigurând un control al nivelului de tensiune, care rămâne constant şi foarte discret şi care se îmbină plăcut cu construcţia pe trei planuri a vieţii burgheze, realizată de Radu Muntean”, scriu editorii de la Variety.

    Afinitatea regizorului pentru poveştile tinerilor din clasa de mijloc este dezvoltată în cel mai recent film al lui Radu Muntean, iar încrederea pe care o oferă actorilor săi seveşte, ca întotdeauna, dezideratelor sale. Deşi uşor subestimat, “Un etaj mai jos”, un film fără prejudecăţi, mizează pe o temă cu greutate şi merită un loc de frunte în circuitul festivalier, mai spus jurnaliştii de la Variety.

    Pe de altă parte, Variety afirmă că “obiectivul nu îl părăseşte aproape niciodată pe Sandu Păstraşcu (Teodor Corban), dar nu este destul de precisă pentru a arată publicului că acţiunea este transmisă prin ochii lui, ci, mai degrabă, prezenţa constantă a personajului îi forţează pe spectatori să se întrebe de motivaţia lui, fără a-l condamna. E un tip perfect «normal», care împarte o afacere cu soţia lui, Olga (Oxana Moravec). (…) În timp ce merge acasă, aude o ceartă violentă, în apartamentul de la primul etaj, între Laura (Maria Popistaşu) şi vecinul ei căsătorit de la etajul 2, Vali (Iulian Postelnicu). Stând mai mult decât ar fi trebuit în holul blocului, Sandu se întâlneşte cu Vali la ieşirea din apartament”.

    “Aprecierile pot varia privind Noul Val al filmului românesc, dar trebuie să le acordăm cineaştilor creditul pe care-l merită: ei sunt foarte buni atunci când vine vorba de alegerea titlurilor”, afirmă jurnaliştii de la The Hollywood Reporter.

    Ei precizează că acest compliment rămâne valabil şi pentru lungmetrajul “Un etaj mai jos”, cea mai recentă dramă regizată de Radu Muntean, un film puternic şi tăios, o peliculă foarte bună sau dacă nu chiar revoluţionară despre, aşa cum indică titlul, perspectivă şi distanţă.

    “O dilemă a unui martor la o crimă. Restul este de văzut în film”, a declarat Radu Muntean despre filmul său, pentru MEDIAFAX, pe 16 aprilie, după ce organizatorii Festivalului de Film de la Cannes au anunţat competiţia secţiunii Un Certain Regard.

    “Cred că este locul unde îţi doreşti ca filmul tău să aibă premiera, probabil este cel mai important festival din lume şi funcţionează ca un instrument de marketing. Filmul va fi văzut, va fi probabil vândut, dar, în principal, va fi văzut de publicul cinefil, nişa aceasta tot mai mică a iubitorilor de film”, a spus Radu Muntean.

    Filmul regizat de Radu Muntean a obţinut, în 2013, un credit de 921.000 de lei la concursul de proiecte cinematografice organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), regizorul spunând că la bugetul lungmetrajului au participat şi o serie de cofinanţatori din România.

    De asemenea, Radu Muntean a spus că “Un etaj mai jos” este o coproducţie Germania/ Franţa/ Suedia, completând că este un lungmetraj cu un “buget mediu”.

    Teodor Corban şi Iulian Postelnicu sunt actorii care deţin rolurile principale, filmul având un scenariu scris de Radu Muntean, Alexandru Baciu şi Răzvan Rădulescu. Filmul “Un etaj mai jos” va fi lansat anul acesta în cinematografe.

    Secţiunea Un Certain Regard face parte din selecţia oficială a Festivalului de la Cannes, având loc în paralel cu competiţia oficială. Secţiunea a fost introdusă în 1978, de fostul preşedinte al Festivalului de la Cannes Gilles Jacob. În fiecare an, secţiunea Un Certain Regard prezintă o serie de filme cu viziuni şi stiluri diverse, originale şi diferite, care caută recunoaştere internaţională.

    Radu Muntean a regizat în anul 2002 lungmetrajul “Furia”, răsplătit cu premiul UCIN pentru cel mai bun debut. Filmul a participat la festivaluri internaţionale de film în Montpellier (Franţa), Mannheim (Germania), Salonic (Grecia), Sofia (Bulgaria) şi Palic (Serbia).

    A urmat, în anul 2006, “Hârtia va fi albastră”, desemnat cel mai bun film la Festivalul International Eurasia din Antalya şi premiat cu o menţiune specială a juriului la Sarajevo şi cu premiul special al juriului la Festivalul Filmului Francofon de la Namur, Belgia.

    “Boogie”, film lansat în anul 2008, a fost inclus în secţiunea paralelă Quinzaine des Realisateurs a Festivalului de la Cannes, la acelaşi eveniment fiind prezentat, în 2010, în secţiunea Un Certain Regard, şi lungmetrajul “Marţi, după Crăciun”, cu scenariul scris în colaborare cu Răzvan Rădulescu şi Alexandru Baciu.

    Cea de-a 68-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes va avea loc în perioada 13 – 24 mai. Juriul competiţiei oficiale va fi prezidat de cineaştii americani Joel şi Ethan Coen. Juriul secţiunii Un Certain Regard va fi prezidat de actriţa şi regizoarea Isabella Rossellini, iar cel al secţiunii Cinéfondation şi pentru scurtmetraje, de regizorul mauritan Abderrahmane Sissako.

  • CANNES 2015: Filmul “Un etaj mai jos”, de Radu Muntean, lăudat de cele mai prestigioase publicaţii cinematografice americane

    “O dilemă morală se îmbină cu o viaţă burgheză construită iscusit pe trei planuri în filmul lui Radu Muntean, un captivant anti-thriller”, îşi începe Variety cronica dedicată celui mai recent lungmetraj regizat de Radu Muntean.

    “Lupta decisivă dintre denunţarea unei crime şi tăcerea este esenţa filmului lui Radu Muntean, «Un etaj mai jos/ One Floor Below», un captivant anti-thriller. Ca şi apa unui vas care se pregăteşte să dea în clocot, drama regizată de Radu Munteanu este foarte bine măsurată asigurând un control al nivelului de tensiune, care rămâne constant şi foarte discret şi care se îmbină plăcut cu construcţia pe trei planuri a vieţii burgheze, realizată de Radu Muntean”, scriu editorii de la Variety.

    Afinitatea regizorului pentru poveştile tinerilor din clasa de mijloc este dezvoltată în cel mai recent film al lui Radu Muntean, iar încrederea pe care o oferă actorilor săi seveşte, ca întotdeauna, dezideratelor sale. Deşi uşor subestimat, “Un etaj mai jos”, un film fără prejudecăţi, mizează pe o temă cu greutate şi merită un loc de frunte în circuitul festivalier, mai spus jurnaliştii de la Variety.

    Pe de altă parte, Variety afirmă că “obiectivul nu îl părăseşte aproape niciodată pe Sandu Păstraşcu (Teodor Corban), dar nu este destul de precisă pentru a arată publicului că acţiunea este transmisă prin ochii lui, ci, mai degrabă, prezenţa constantă a personajului îi forţează pe spectatori să se întrebe de motivaţia lui, fără a-l condamna. E un tip perfect «normal», care împarte o afacere cu soţia lui, Olga (Oxana Moravec). (…) În timp ce merge acasă, aude o ceartă violentă, în apartamentul de la primul etaj, între Laura (Maria Popistaşu) şi vecinul ei căsătorit de la etajul 2, Vali (Iulian Postelnicu). Stând mai mult decât ar fi trebuit în holul blocului, Sandu se întâlneşte cu Vali la ieşirea din apartament”.

    “Aprecierile pot varia privind Noul Val al filmului românesc, dar trebuie să le acordăm cineaştilor creditul pe care-l merită: ei sunt foarte buni atunci când vine vorba de alegerea titlurilor”, afirmă jurnaliştii de la The Hollywood Reporter.

    Ei precizează că acest compliment rămâne valabil şi pentru lungmetrajul “Un etaj mai jos”, cea mai recentă dramă regizată de Radu Muntean, un film puternic şi tăios, o peliculă foarte bună sau dacă nu chiar revoluţionară despre, aşa cum indică titlul, perspectivă şi distanţă.

    “O dilemă a unui martor la o crimă. Restul este de văzut în film”, a declarat Radu Muntean despre filmul său, pentru MEDIAFAX, pe 16 aprilie, după ce organizatorii Festivalului de Film de la Cannes au anunţat competiţia secţiunii Un Certain Regard.

    “Cred că este locul unde îţi doreşti ca filmul tău să aibă premiera, probabil este cel mai important festival din lume şi funcţionează ca un instrument de marketing. Filmul va fi văzut, va fi probabil vândut, dar, în principal, va fi văzut de publicul cinefil, nişa aceasta tot mai mică a iubitorilor de film”, a spus Radu Muntean.

    Filmul regizat de Radu Muntean a obţinut, în 2013, un credit de 921.000 de lei la concursul de proiecte cinematografice organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), regizorul spunând că la bugetul lungmetrajului au participat şi o serie de cofinanţatori din România.

    De asemenea, Radu Muntean a spus că “Un etaj mai jos” este o coproducţie Germania/ Franţa/ Suedia, completând că este un lungmetraj cu un “buget mediu”.

    Teodor Corban şi Iulian Postelnicu sunt actorii care deţin rolurile principale, filmul având un scenariu scris de Radu Muntean, Alexandru Baciu şi Răzvan Rădulescu. Filmul “Un etaj mai jos” va fi lansat anul acesta în cinematografe.

    Secţiunea Un Certain Regard face parte din selecţia oficială a Festivalului de la Cannes, având loc în paralel cu competiţia oficială. Secţiunea a fost introdusă în 1978, de fostul preşedinte al Festivalului de la Cannes Gilles Jacob. În fiecare an, secţiunea Un Certain Regard prezintă o serie de filme cu viziuni şi stiluri diverse, originale şi diferite, care caută recunoaştere internaţională.

    Radu Muntean a regizat în anul 2002 lungmetrajul “Furia”, răsplătit cu premiul UCIN pentru cel mai bun debut. Filmul a participat la festivaluri internaţionale de film în Montpellier (Franţa), Mannheim (Germania), Salonic (Grecia), Sofia (Bulgaria) şi Palic (Serbia).

    A urmat, în anul 2006, “Hârtia va fi albastră”, desemnat cel mai bun film la Festivalul International Eurasia din Antalya şi premiat cu o menţiune specială a juriului la Sarajevo şi cu premiul special al juriului la Festivalul Filmului Francofon de la Namur, Belgia.

    “Boogie”, film lansat în anul 2008, a fost inclus în secţiunea paralelă Quinzaine des Realisateurs a Festivalului de la Cannes, la acelaşi eveniment fiind prezentat, în 2010, în secţiunea Un Certain Regard, şi lungmetrajul “Marţi, după Crăciun”, cu scenariul scris în colaborare cu Răzvan Rădulescu şi Alexandru Baciu.

    Cea de-a 68-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes va avea loc în perioada 13 – 24 mai. Juriul competiţiei oficiale va fi prezidat de cineaştii americani Joel şi Ethan Coen. Juriul secţiunii Un Certain Regard va fi prezidat de actriţa şi regizoarea Isabella Rossellini, iar cel al secţiunii Cinéfondation şi pentru scurtmetraje, de regizorul mauritan Abderrahmane Sissako.

  • Facebook găzduieşte conţinut publicat direct de companii media pe platformă. Cum arată Instant Articles – VIDEO

    Articolele şi alte materiale de presă, precum înregistrări video şi fotografii, sunt publicate direct pe paltforma de socializare. În prezent proiectul funcţionează doar pe iPhone, însă se plănuieşte extinderea acestuia, informează USA Today.

    În cadrul acestui proiect, Facebook colaborează cu nouă companii mari de media: cinci americane (The New York Times, National Geographic, BuzzFeed, NBC News şi The Atlantic) şi patru europene (The Guardian, BBC News, Spiegel şi Bild).

    Aceste nouă companii au fost de acord să colaboreze cu Facebook, în ciuda îngrijorărilor pe care le au privind faptul că acest proiect le-ar putea afecta propriul lor business.

    Cel mai important lucru pentru utilizatorii de telefoane inteligente este acela că aceste aşa-numite materiale instant se vor încărca mult mai rapid, de până la 10 ori mai rapid decât atunci când utilizatorii de Facebook sunt obligaţi să dea click pe un link pentru accesarea articolelor într-un alt site.

    Cele nouă companii de media pot totodată să vândă sau să plaseze reclame direct în aceste articole şi să păstreze toate veniturile obţinute în acest fel. De asemenea, aceste companii pot să permită Facebook să vândă publicitatea pentru aceste materiale, iar reţeaua de socializare va primi 30% din încasări.

    În plus, Facebook permite acestor companii de ştiri să colecteze informaţii despre persoanele care citesc articolele şi materialele instant publicate de acestea.

    Pentru companii de media, acest proiect al Facebook este cea mai nouă iniţiativă dintr-o campanie de atragere de noi venituri. Această reţea de socializare, care are peste 1,4 miliarde de utilizatori activi în fiecare lună, la nivel internaţional, atrage atenţia utilizatorilor de dispozitive mobile – şi determină mai multe vizite pe site-urile de ştiri – decât orice alt serviciu online similar.

    Conţinutul video a devenit din ce în ce mai popular printre utilizatorii Facebook şi agenţiile de publicitate care utilizează platforma, după cum relata The New York Times în luna martie.

    La rândul lor, instituţiile media doresc ca utilizatorii să beneficieze de o experienţă cât mai bună pe site-urile lor. În timp ce BuzzFeed are o politică făţişă de distribuire a conţinutului său în afara propriului site, The New York Times foloseşte un model de business ce implică plata unui abonament, care constituie o sursă de creştere a veniturilor companiei. Publicaţia a trebuit să cântărească bine beneficiile de a ajunge la utilizatorii de Facebook – şi a obţine veniturile din publicitate ce vin odată cu aceştia – şi ideea de a oferi la liber conţinutul său şi a pierde vizitele pe propriul site din partea utilizatorilor care vor rămâne să citească articolele pe Facebook.

    De la lansare, Facebook nu a a împărţit niciodată veniturile din publicitate cu editorii de conţinut. În esenţă, poziţia companiei a fost “puneţi-vă conţinutul pe Facebook şi noi vă vom trimite trafic”. Dar, în ultima perioadă, Facebook a început să experimenteze mai multe opţiuni de împărţire a veniturilor din publicitate. În luna decembrie, platforma a început să difuzeze, în Statele Unite ale Americii, clipuri video din NFL (Liga naţională de fotbal), sponsorizate de compania de telecomunicaţii Verizon. Operatorul mobil a plătit pentru ca respectivele clipuri video să fie livrate în fluxul de ştiri (newsfeed) al utilizatorilor, videoclipurile încheindu-se cu o reclamă. NFL şi Facebook au împărţit veniturile generate astfel.

    Noua propunere a Facebook aduce cu sine un alt risc pentru companiile de media: pierderea de informaţii valoroase despre membrii publicului lor. Când cititorii dau click pe un link, o serie de unelte de urmărire (precum cele intitulate cookies, n.r.) permit site-ului care găzduieşte articolul colectarea de informaţii despre cine sunt cititorii, cât de des vizitează site-ul respectiv şi pe ce alte site-uri au navigat pe internet.

    Aceste date ar putea acum să ajungă la Facebook, care, precum multe alte companii, le foloseşte pentru a ţinti şi urmări utilizatorii mai eficient pentru vânzătorii de publicitate (lucru care a fost foarte criticat din cauza politicilor de confidenţialitate ale platformei). Deocamdată nu există informaţii referitor la cât de multe astfel de date este dispusă platforma Facebook să împartă cu colaboratorii.

    Iar dacă Facebook trece de faza experimentală şi transformă excepţia în regulă când vine vorba de găzduirea conţinutului direct pe platformă, cei care nu vor participa la acest program ar putea pierde o parte semnificativă din traficul web generat, un factor care i-a pus pe gânduri pe mulţi publisheri. Articolele lor s-ar putea încărca mai greu în browsere, iar în timp cititorii ar putea ajunge să evite acele site-uri.

    Pe termen lung, toţi editorii vor fi probabil obligaţi să permită publicarea mai uşoară a conţinutului lor în afara propriilor site-uri, potrivit lui Alan D. Mutter, un consultant media care are un blog intitulat Reflections of a Newsosaur.

  • Facebook găzduieşte conţinut publicat direct de companii media pe platformă. Cum arată Instant Articles – VIDEO

    Articolele şi alte materiale de presă, precum înregistrări video şi fotografii, sunt publicate direct pe paltforma de socializare. În prezent proiectul funcţionează doar pe iPhone, însă se plănuieşte extinderea acestuia, informează USA Today.

    În cadrul acestui proiect, Facebook colaborează cu nouă companii mari de media: cinci americane (The New York Times, National Geographic, BuzzFeed, NBC News şi The Atlantic) şi patru europene (The Guardian, BBC News, Spiegel şi Bild).

    Aceste nouă companii au fost de acord să colaboreze cu Facebook, în ciuda îngrijorărilor pe care le au privind faptul că acest proiect le-ar putea afecta propriul lor business.

    Cel mai important lucru pentru utilizatorii de telefoane inteligente este acela că aceste aşa-numite materiale instant se vor încărca mult mai rapid, de până la 10 ori mai rapid decât atunci când utilizatorii de Facebook sunt obligaţi să dea click pe un link pentru accesarea articolelor într-un alt site.

    Cele nouă companii de media pot totodată să vândă sau să plaseze reclame direct în aceste articole şi să păstreze toate veniturile obţinute în acest fel. De asemenea, aceste companii pot să permită Facebook să vândă publicitatea pentru aceste materiale, iar reţeaua de socializare va primi 30% din încasări.

    În plus, Facebook permite acestor companii de ştiri să colecteze informaţii despre persoanele care citesc articolele şi materialele instant publicate de acestea.

    Pentru companii de media, acest proiect al Facebook este cea mai nouă iniţiativă dintr-o campanie de atragere de noi venituri. Această reţea de socializare, care are peste 1,4 miliarde de utilizatori activi în fiecare lună, la nivel internaţional, atrage atenţia utilizatorilor de dispozitive mobile – şi determină mai multe vizite pe site-urile de ştiri – decât orice alt serviciu online similar.

    Conţinutul video a devenit din ce în ce mai popular printre utilizatorii Facebook şi agenţiile de publicitate care utilizează platforma, după cum relata The New York Times în luna martie.

    La rândul lor, instituţiile media doresc ca utilizatorii să beneficieze de o experienţă cât mai bună pe site-urile lor. În timp ce BuzzFeed are o politică făţişă de distribuire a conţinutului său în afara propriului site, The New York Times foloseşte un model de business ce implică plata unui abonament, care constituie o sursă de creştere a veniturilor companiei. Publicaţia a trebuit să cântărească bine beneficiile de a ajunge la utilizatorii de Facebook – şi a obţine veniturile din publicitate ce vin odată cu aceştia – şi ideea de a oferi la liber conţinutul său şi a pierde vizitele pe propriul site din partea utilizatorilor care vor rămâne să citească articolele pe Facebook.

    De la lansare, Facebook nu a a împărţit niciodată veniturile din publicitate cu editorii de conţinut. În esenţă, poziţia companiei a fost “puneţi-vă conţinutul pe Facebook şi noi vă vom trimite trafic”. Dar, în ultima perioadă, Facebook a început să experimenteze mai multe opţiuni de împărţire a veniturilor din publicitate. În luna decembrie, platforma a început să difuzeze, în Statele Unite ale Americii, clipuri video din NFL (Liga naţională de fotbal), sponsorizate de compania de telecomunicaţii Verizon. Operatorul mobil a plătit pentru ca respectivele clipuri video să fie livrate în fluxul de ştiri (newsfeed) al utilizatorilor, videoclipurile încheindu-se cu o reclamă. NFL şi Facebook au împărţit veniturile generate astfel.

    Noua propunere a Facebook aduce cu sine un alt risc pentru companiile de media: pierderea de informaţii valoroase despre membrii publicului lor. Când cititorii dau click pe un link, o serie de unelte de urmărire (precum cele intitulate cookies, n.r.) permit site-ului care găzduieşte articolul colectarea de informaţii despre cine sunt cititorii, cât de des vizitează site-ul respectiv şi pe ce alte site-uri au navigat pe internet.

    Aceste date ar putea acum să ajungă la Facebook, care, precum multe alte companii, le foloseşte pentru a ţinti şi urmări utilizatorii mai eficient pentru vânzătorii de publicitate (lucru care a fost foarte criticat din cauza politicilor de confidenţialitate ale platformei). Deocamdată nu există informaţii referitor la cât de multe astfel de date este dispusă platforma Facebook să împartă cu colaboratorii.

    Iar dacă Facebook trece de faza experimentală şi transformă excepţia în regulă când vine vorba de găzduirea conţinutului direct pe platformă, cei care nu vor participa la acest program ar putea pierde o parte semnificativă din traficul web generat, un factor care i-a pus pe gânduri pe mulţi publisheri. Articolele lor s-ar putea încărca mai greu în browsere, iar în timp cititorii ar putea ajunge să evite acele site-uri.

    Pe termen lung, toţi editorii vor fi probabil obligaţi să permită publicarea mai uşoară a conţinutului lor în afara propriilor site-uri, potrivit lui Alan D. Mutter, un consultant media care are un blog intitulat Reflections of a Newsosaur.

  • Adrian Sârbu şi Roşca Stănescu au fost audiaţi la DIICOT într-un dosar privind credite ilegale

    Adrian Sârbu şi Sorin Roşca Stănescu au fost aduşi cu dube la DIICOT, vineri dimineaţă, din Arestul Poliţiei Capitalei, respectiv de la Penitenciarul Jilava. Adrian Sârbu şi Sorin Roşca Stănescu au fost audiaţi la DIICOT timp de aproximativ două ore.

    Sârbu şi Roşca Stănescu au fost audiaţi într-un dosar privind contractarea de credite în valoare de câteva milioane de euro de la BRD, în urmă cu mai mulţi ani.

    În acest dosar ar urma să fie audiate la DIICOT mai multe persoane, între care omul de afaceri Remus Truică şi reprezentanţi ai BRD la data faptelor.

    În dosarul de la DIICOT a fost în atenţia anchetatorilor şi Elena Udrea, pentru un credit de aproximativ trei milioane de euro pe care l-a luat de la BRD în urmă cu mai mulţi ani. În cazul fostului ministru al Turismului, DIICOT şi-a declinat competenţa în 4 martie şi a trimis dosarul la DNA, care continuă cercetările.

    Până la ora transmiterii acestei ştiri, DIICOT nu a transmis un comunicat oficial în acest caz.

  • Adrian Sârbu şi Roşca Stănescu au fost audiaţi la DIICOT într-un dosar privind credite ilegale

    Adrian Sârbu şi Sorin Roşca Stănescu au fost aduşi cu dube la DIICOT, vineri dimineaţă, din Arestul Poliţiei Capitalei, respectiv de la Penitenciarul Jilava. Adrian Sârbu şi Sorin Roşca Stănescu au fost audiaţi la DIICOT timp de aproximativ două ore.

    Sârbu şi Roşca Stănescu au fost audiaţi într-un dosar privind contractarea de credite în valoare de câteva milioane de euro de la BRD, în urmă cu mai mulţi ani.

    În acest dosar ar urma să fie audiate la DIICOT mai multe persoane, între care omul de afaceri Remus Truică şi reprezentanţi ai BRD la data faptelor.

    În dosarul de la DIICOT a fost în atenţia anchetatorilor şi Elena Udrea, pentru un credit de aproximativ trei milioane de euro pe care l-a luat de la BRD în urmă cu mai mulţi ani. În cazul fostului ministru al Turismului, DIICOT şi-a declinat competenţa în 4 martie şi a trimis dosarul la DNA, care continuă cercetările.

    Până la ora transmiterii acestei ştiri, DIICOT nu a transmis un comunicat oficial în acest caz.

  • Unul din coordonatorii campaniei online a lui Klaus Iohannis face business din ”Doamne fereşte!”

    Ioan Dan Niculescu a absolvit Facultatea de Drept la Iaşi în 2002, dar nu a profesat ca avocat, ci a intrat în publicitate ca freelancer. În 2004 şi-a deschis deschis propria agenţie de creaţie, Argo Media, iar în 2011 şi-a încercat puterea de branding cu un produs propriu, Sosul Iute de Doamne Fereşte, definindu-se de atunci şi ”creatorul primului sos picant românesc şi a altor delicatese şi coloniale cu atitudine”.
    Doamne Fereşte este un sos iute fusion bazat pe principiile bucătăriei regale Thai şi se vinde în magazine precum Băcănia Veche, Băcănia Nouă, Băcănia cu Dichis, Băcănia cu Suflet, Vivo, Meat Concept Store sau Cărtureşti.

    Ioan Dan Niculescu stă timp de 5 luni pe an în Asia de Sud Est (Thailanda, Vietnam, Bali sau Cambodgia), îşi conduce afacerea de pe Skype şi scrie pe blogul său de turism imediatdurează.ro. Una dintre filosofiile sale de business: ”Să nu te plictiseşti, monotonia este antonimul fericirii.

    Condimentează tot ceea ce faci!” este modul după care a ales să îşi conducă şi viaţa, şi businessul, dar i-a dat şi ideea sosului Doamne fereşte!. Producţia sosului a fost completată de anul trecut cu muştarul omonim, ”Crema de Doamne Fereşte”, produsă la Tecuci. ”Ediţia Hindusă” a muştarului este condimentată cu tradiţii şi condimente din India şi Nepal şi va fi completată de alte două sortimente. Ioan Niculescu a vândut 200 de sticle de sos ”Doamne Fereşte” şi în jur de 200 de borcane de muştar lunar anul trecut. 

    Printre proiectele sale de la Argo se numără crearea manualului de brand şi a sistemului de identitate vizuală a PNL, iar printre clienţii enumeraţi pe site, alături de Cotnari SA, Irina Schrotter, Ramada sau Ford, se numără şi preşedintele Klaus Iohannis, pentru care a lucrat, alături de Radu Negulescu şi Vlad Tăuşance, în crearea şi implementarea strategiei de comunicare online.
     

  • Unul din coordonatorii campaniei online a lui Klaus Iohannis face business din ”Doamne fereşte!”

    Ioan Dan Niculescu a absolvit Facultatea de Drept la Iaşi în 2002, dar nu a profesat ca avocat, ci a intrat în publicitate ca freelancer. În 2004 şi-a deschis deschis propria agenţie de creaţie, Argo Media, iar în 2011 şi-a încercat puterea de branding cu un produs propriu, Sosul Iute de Doamne Fereşte, definindu-se de atunci şi ”creatorul primului sos picant românesc şi a altor delicatese şi coloniale cu atitudine”.
    Doamne Fereşte este un sos iute fusion bazat pe principiile bucătăriei regale Thai şi se vinde în magazine precum Băcănia Veche, Băcănia Nouă, Băcănia cu Dichis, Băcănia cu Suflet, Vivo, Meat Concept Store sau Cărtureşti.

    Ioan Dan Niculescu stă timp de 5 luni pe an în Asia de Sud Est (Thailanda, Vietnam, Bali sau Cambodgia), îşi conduce afacerea de pe Skype şi scrie pe blogul său de turism imediatdurează.ro. Una dintre filosofiile sale de business: ”Să nu te plictiseşti, monotonia este antonimul fericirii.

    Condimentează tot ceea ce faci!” este modul după care a ales să îşi conducă şi viaţa, şi businessul, dar i-a dat şi ideea sosului Doamne fereşte!. Producţia sosului a fost completată de anul trecut cu muştarul omonim, ”Crema de Doamne Fereşte”, produsă la Tecuci. ”Ediţia Hindusă” a muştarului este condimentată cu tradiţii şi condimente din India şi Nepal şi va fi completată de alte două sortimente. Ioan Niculescu a vândut 200 de sticle de sos ”Doamne Fereşte” şi în jur de 200 de borcane de muştar lunar anul trecut. 

    Printre proiectele sale de la Argo se numără crearea manualului de brand şi a sistemului de identitate vizuală a PNL, iar printre clienţii enumeraţi pe site, alături de Cotnari SA, Irina Schrotter, Ramada sau Ford, se numără şi preşedintele Klaus Iohannis, pentru care a lucrat, alături de Radu Negulescu şi Vlad Tăuşance, în crearea şi implementarea strategiei de comunicare online.
     

  • Liviu Dragnea A DEMISIONAT din funcţiile de ministru şi de preşedinte executiv PSD

    El a precizat că se consideră în continuare nevinovat, dar că a luat act de decizia instanţei, neştiind însă care va fi motivarea deciziei.

    “Recunosc că nu înţeleg care a fost sau care va fi motivarea deciziei de astăzi, dar este o decizie pe care o respect”, a spus Dragnea.

    El a afirmat totdată că nu ştie cum mai poate fi organizată o campanie electorală dacă prezenţa la vot este considerată de către o instanţă drept folos necuvenit şi a apreciat că decizia instanţei în cazul său reprezintă un precedent periculos pentru orice doreşte să facă o campanie indiferent la ce nivel, local, judeţean sau naţional, un precedent care poate afecta democraţia şi libertatea partidelor de a îndemna oamenii să vină la vot.

    “Poate apărea, în mentalul colectiv, impresia că a te prezenta la vot poate fi ceva rău, greşit sau chiar condamnabil”, a adăugat Dragnea.

    Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia luată vineri de instanţa supremă nefiind definitivă.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    De-a lungul procesului, au fost audiaţi, în calitate de martori, premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Duşa, fostul ministru al Energiei Constantin Niţă, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, şi mai mulţi coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012. 

    Liviu Dragnea este preşedinte executiv al PSD din 2013, după ce anterior a fost secretar general şi vicepreşedinte al partidului. La Congresul din aprilie 2013, când Victor Ponta a fost reales în funcţia de preşedinte al PSD, Liviu Dragnea a fost ales preşedinte executiv al partidului.

    Înaintea alegerilor prezidenţiale din toamna anului trecut, s-a vorbit despre un posibil tandem Liviu Dragnea – Sebastian Ghiţă, pentru funcţiile de preşedinte al PSD şi, respectiv, preşedinte executiv. Dragnea spunea, în 22 octombrie 2014, că, dacă va decide să candideze la şefia PSD va face echipă cu Sebastian Ghiţă, el spunând că îi asigură pe membrii PSD că, după ce Victor Ponta va deveni preşedinte, partidul nu va rămâne la “mâna niciunui combinator”.

    Liviu Dragnea a deţinut în actualul Guvern funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. El nu a mai avut funcţie de vicepremier în Guvernul Ponta 4, acest Cabinet având un singur astfel de post, ocupat de Gabriel Oprea.

    Dragnea a fost între 21 decembrie 2012 – 17 decembrie 2014, vicepremier şi ministru al Administraţiei şi Dezvoltării Regionale.

    Dragnea a mai deţinut, la începutul anului 2009, portofoliul Administraţiei şi Internelor, în Guvernul PSD-PDL, dar numai pentru 12 zile, preluând ministerul în urma demisiei lui Gabriel Oprea. El demisionează la rândul său după numai 12 zile, în 3 februarie, invocând ca motiv oficial insuficienţa fondurilor alocate ministerului în raport cu îndeplinirea obiectivelor pe care şi le fixase.

    Liviu Dragnea a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman între iunie 2000 şi decembrie 2012.

    Dragnea a fost, de asemenea, între anii 1996-2000, prefect al judeţului Teleorman.

  • Liviu Dragnea A DEMISIONAT din funcţiile de ministru şi de preşedinte executiv PSD

    El a precizat că se consideră în continuare nevinovat, dar că a luat act de decizia instanţei, neştiind însă care va fi motivarea deciziei.

    “Recunosc că nu înţeleg care a fost sau care va fi motivarea deciziei de astăzi, dar este o decizie pe care o respect”, a spus Dragnea.

    El a afirmat totdată că nu ştie cum mai poate fi organizată o campanie electorală dacă prezenţa la vot este considerată de către o instanţă drept folos necuvenit şi a apreciat că decizia instanţei în cazul său reprezintă un precedent periculos pentru orice doreşte să facă o campanie indiferent la ce nivel, local, judeţean sau naţional, un precedent care poate afecta democraţia şi libertatea partidelor de a îndemna oamenii să vină la vot.

    “Poate apărea, în mentalul colectiv, impresia că a te prezenta la vot poate fi ceva rău, greşit sau chiar condamnabil”, a adăugat Dragnea.

    Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia luată vineri de instanţa supremă nefiind definitivă.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    De-a lungul procesului, au fost audiaţi, în calitate de martori, premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Duşa, fostul ministru al Energiei Constantin Niţă, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, şi mai mulţi coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012. 

    Liviu Dragnea este preşedinte executiv al PSD din 2013, după ce anterior a fost secretar general şi vicepreşedinte al partidului. La Congresul din aprilie 2013, când Victor Ponta a fost reales în funcţia de preşedinte al PSD, Liviu Dragnea a fost ales preşedinte executiv al partidului.

    Înaintea alegerilor prezidenţiale din toamna anului trecut, s-a vorbit despre un posibil tandem Liviu Dragnea – Sebastian Ghiţă, pentru funcţiile de preşedinte al PSD şi, respectiv, preşedinte executiv. Dragnea spunea, în 22 octombrie 2014, că, dacă va decide să candideze la şefia PSD va face echipă cu Sebastian Ghiţă, el spunând că îi asigură pe membrii PSD că, după ce Victor Ponta va deveni preşedinte, partidul nu va rămâne la “mâna niciunui combinator”.

    Liviu Dragnea a deţinut în actualul Guvern funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. El nu a mai avut funcţie de vicepremier în Guvernul Ponta 4, acest Cabinet având un singur astfel de post, ocupat de Gabriel Oprea.

    Dragnea a fost între 21 decembrie 2012 – 17 decembrie 2014, vicepremier şi ministru al Administraţiei şi Dezvoltării Regionale.

    Dragnea a mai deţinut, la începutul anului 2009, portofoliul Administraţiei şi Internelor, în Guvernul PSD-PDL, dar numai pentru 12 zile, preluând ministerul în urma demisiei lui Gabriel Oprea. El demisionează la rândul său după numai 12 zile, în 3 februarie, invocând ca motiv oficial insuficienţa fondurilor alocate ministerului în raport cu îndeplinirea obiectivelor pe care şi le fixase.

    Liviu Dragnea a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman între iunie 2000 şi decembrie 2012.

    Dragnea a fost, de asemenea, între anii 1996-2000, prefect al judeţului Teleorman.