BusinessMagazin

Author: adison

  • “Biblia Pierdută”, care arată motivele pentru care Vlad Ţepeş a fost transformat în Dracula, la Rao

    Cartea va fi disponibilă în librării, începând cu data de 1 octombrie.

    Oficial, profesorul Charles Baker se află în oraşul unde s-a născut Dracula pentru a participa la o conferinţă a celor mai renumiţi istorici din lume. Neoficial, scopul prezenţei sale în inima Transilvaniei este elucidarea unui mister adânc înrădăcinat în istoria familiei sale. Trei crime macabre, însă, îi schimbă planul de acţiune, iar profesorul Baker se găseşte în centrul unei conspiraţii de proporţii planetare care se derulează de mai bine de jumătate de mileniu. Membrii organizaţiei controlează pieţele financiare, mass-media şi cele mai importante industrii. Ei supraveghează internetul şi reţelele de socializare şi domină din umbră guvernele din întreaga lume. Singurul lucru care îi poate opri este adevărul ascuns de Dracula în “Biblia lui Gutenberg”, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    Cea mai controversată figură a Europei de Est, Vlad Ţepeş, a finanţat un proiect ambiţios care va schimba faţa întregii lumi. Proiectul: multiplicarea unui mesaj menit a fi descifrat doar de anumiţi iniţiaţi. În 1455, codul este ascuns în prima lucrare tipărită vreodată: “Biblia B42” cunoscută şi ca “Biblia lui Gutenberg”. Pe măsură ce Charles Baker descoperă moştenirea familiei sale, acesta dezvăluie o imagine terifiantă a unei lumi confuze în care propaganda nu mai este o exclusivitate a războiului, ci s-a insinuat subtil în viaţa de zi cu zi a fiecărui utilizator permanent conectat şi paradoxal din ce în ce mai deconectat.

    Igor Bergler a studiat, în perioada 1991-1995, regie – film la Universitatea Ecologică Bucureşti, iar, între 1993 – 1997, “Comunicaţii audiovizuale”, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti. Are în palmares 11 filme de ficţiune (şapte scurtmetraje, două mediumetraje şi două lungmetraje), în calitate de regizor şi scenarist. A fost, de asemenea, redactor şi realizator de emisiuni.

    În perioada septembrie 2001 – august 2009 a fost profesor asociat (visiting professor) cu un curs propriu la facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii Timişoara, la masteratul “Management şi Marketing în mass-media”.

    Din mai 2004, acesta este director general la Zet Communication & Media / Viralrabbit / Zetworking.

  • Holzindustrie Schweighofer ameninţă că s-ar putea retrage din România, din cauza Codului Silvic

    “Impactul legii nu poate fi prevăzut. Unele centre de producţie ar putea fi închise”, a declarat vineri un purtător de cuvânt al companiei.

    Holzindustrie Schweighofer are în prezent 2.670 de angajaţi în România, iar numărul acesta ar fi urmat să ajungă în acest an la peste 3.000.

    În toamna anului 2014, compania a trimis o scrisoare premierului Victor Ponta în care ameninţa că ar putea avea loc concedieri în masă.

    Purtătorul de cuvânt al Schweighofer a subliniat că scrisoarea a fost făcută publică din cauza naturii competitive a Codului Silvic.

    Un articol din proiectul de lege prevede că o companie poate procesa doar 30% dintr-un tip de lemn. Schweighofer prelucrează în prezent 27%, dar intenţionează să deschidă un nou centru de producţie.

    Potrivit Schweighofer, discuţiile din România sunt exagerate, fiind declanşate de un film realizat pe ascuns, care ar trebui să dovedească faptul că ar fi cumpărat lemn tăiat ilegal. Holzindustrie Schweighofer respinge acuzaţiile.

    În data de 10 mai, directorul companiei, Gerald Schweighofer, a trimis o scrisoare deschisă CSAT-ului în care avertizează că “o implementare a acestui articol ne-ar putea obliga să concediem angajaţi”. În scrisoarea către premierul Ponta, grupul austriac avertiza că ar putea concedia toţi angajaţii.

    Într-un comunicat de presă de joi, Holzindustrie Schweighofer a susţinut că nu a ameninţat niciodată Guvernul României cu iniţierea de litigii internaţionale şi a salutat decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a discuta în CSAT problema exploatărilor de lemn, precizând că va pune la dispoziţia acestuia informaţiile necesare.

    Compania austriacă afirmă că susţine orice măsură eficientă împotriva tăierilor ilegale de lemn şi care asigură un sistem de exploatare sustenabilă a resursei forestiere în România.

    Totodată, compania susţine că, în scopul derulării unei dialog transparent, Holzindustrie Schweighofer a trimis o scrisoare deschisă adresată fiecăruia dintre membrii CSAT, pentru a le aduce la cunoştinţă obiecţiile firmei privind proiectul de lege de modificare a Codului Silvic.

    “În forma sa iniţială, aprobată de Parlamentul României, proiectul de lege de modificare a Codului Silvic ar putea duce la încălcarea mai multor acorduri comerciale şi de investiţii internaţionale, precum şi a legislaţiei europene în domeniul concurenţei”, se mai arată în comunicat.

    Totodată, se precizează că în scrisoarea deschisă se explică faptul că o abordare a problemei tăierilor ilegale care nu include toate părţile implicate, o limitare unilaterală a pieţei forestiere susţinută de un grup de interese, ar putea avea ca efect dispariţia a mii de locuri de muncă din România şi ar putea pune în pericol investiţii viitoare ale Holzindustrie Schweighofer, dar şi ale altor investitori potenţiali şi că, mai mult, o legislaţie care încalcă legi şi acorduri internaţionale ar putea decredibiliza România ca mediu competitiv pentru investitori din lumea întreagă.

    “Holzindustrie Schweighofer nu a ameninţat niciodată Guvernul României cu iniţierea de litigii internaţionale. În acelaşi timp însă, compania Holzindustrie Schweighofer este gata să-şi apere dreptul său de participant la viaţa economică a ţării şi pe acela al partenerilor, angajaţilor săi şi al familiilor acestora”, mai susţine compania.

    În cazul în care Guvernul României şi, în special, Consiliul Suprem de Apărare al Ţării nu vor considera oportun să convingă sau nu vor convinge Parlamentul de necesitatea excluderii din noua legislaţie a prevederilor care încalcă tratate internaţionale şi legea europeană în domeniul concurenţei, orice investitor străin din domeniul forestier nu va avea altă soluţie decât aceea de a se adresa justiţiei, precizează Holzindustrie Schweighofer.

    “Dacă este solicitată, compania Holzindustrie Schweighofer este gata să pună la dispoziţia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării informaţii suplimentare în scopul sprijinirii acestuia în procesul de luare a unor decizii”, se mai arată în finalul comunicatului.

    La sfârşitul săptămânii trecute, în mai multe localităţi au fost organizate proteste pe tema defrişărilor, iar preşedintele Klaus Iohannis a decis ca subiectul să fie discutat în următoarea şedinţă a CSAT.

    Proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat marţi în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor, forul decizional, după ce Senatul l-a readoptat în aceeaşi formă.

    Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic.

    Joi dimineaţă, Klaus Iohannis a cerut directorului SRI să verifice de ce informaţii beneficia Victor Ponta despre o posibilă întâlnire a unor oameni din anturajul său cu procesatori de lemn, după ce premierul a spus, într-o emisiune televizată, că “lideri din PNL au avut întâlniri private şi pe baza funcţiei publice ocupate anterior cu reprezentanţi ai companiei austriace Holzindustrie Schweighofer pe tema proiectului Codului Silvic, dezinformându-l ulterior pe preşedintele Klaus Iohannis”.

    Premierul a mai afirmat că “are informaţii concrete legate de aceste întâlniri, dar nu a dorit să prezinte numele acelor liberali, spunând doar că este convins că instituţiile statului monitorizează situaţia şi vor informa CSAT în reuniunea care va analiza şi problema Codului Silvic şi care a fost programată pentru luna iunie”.

    Referitor la scrisoarea primită din partea acestei companii, în care, conform presei, este solicitată scoaterea pragului de 30% din Codul Silvic şi este invocată posibilitatea acţionării în instanţă a statului român, premierul Victor Ponta a spus că ameninţări din partea firmelor a mai primit în mandatul de prim-ministru, dar nu l-au impresionat.

    El a susţinut totodată că reprezentanţii companiei austriece i-au cerut o întrevedere, dar nu a acceptat.

    La remarca moderatorilor că Preşedinţia a prezentat opinia Consiliului Concurenţei, din care rezultă că această instituţie a propus eliminarea pragului de 30% la comercializarea masei lemnoase, Ponta a răspuns: “Nu aţi văzut că oameni din conducerea Consiliului acum lucrează la Schweighofer?”.

    El a adăugat însă imediat că a lucrat foarte bine cu membrii Consiliului Concurenţei, care este o instituţie certificată de Uniunea Europeană, şi că nu vrea să lanseze acuzaţii fără probe concrete, precizând însă că în cazul liderilor liberali care au avut întâlniri cu firma austriacă se bazează pe lucruri concrete.

    Şeful statului a arătat că declaraţiile sunt foarte grave şi că, dacă se dovedesc a nu fi adevărate, Victor Ponta trebuie să răspundă.

    Joi, înaintea plecării la Milano, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu a vorbit cu premierul, dar că dimineaţă a avut o discuţie cu directorul SRI, şi l-a rugat foarte oficial să analizeze cu maximă eficienţă şi seriozitate aceste afirmaţii ale premierului.

    Miercuri seară, Preşedinţia a postat pe site opinia primită, în luna martie, din partea Consiliului Concurenţei referitor la proiectul Codului Silvic, în care instituţia apreciază că limitarea achiziţiei/procesării de masă lemnoasă la 30% este o barieră pe piaţa comercializării şi propune eliminarea acestui plafon.

    Preşedinţia a prezentat opinia Consiliului Concurenţei după ce, vineri, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat că asupra preşedintelui Klaus Iohannis “planează o suspiciune” că nu ar fi de partea românilor pentru că nu a fost de acord cu Codul Silvic votat de Parlament şi a cerut reexaminarea legii.

    Tot vineri, purtătorul de cuvânt al PSD a afirmat că vrea să creadă că respingerea Codului Silvic nu a fost rezultatul lobby-ului unei firme din industria lemnului.

    Marţi, Consiliul Concurenţei a anunţat că a cerut opinia Comisiei Europene privind introducerea pragului maxim de 30% din volumul de masă lemnoasă din fiecare specie care poate fi achiziţionat de o companie.

  • Teodorovici: Impozit forfetar, de la 1 ianuarie 2016

    El a precizat că introducerea impozitului forfetar va fi aprobată de Parlament şi a anunţat, totodată, că obligativitatea taxării bacşişului va fi eliminată.

    “Solicitările au fost de amânare a taxării bacşişului sau de anulare a lui. Am decis de comun acord eliminarea taxării. Vom introduce probabil de la 1 ianuarie anul viitor un impozit forfetar. (…) Există un proiect în Parlament care se află la Camera Deputaţilor în acest moment şi vom încerca să introducem în Codul Fiscal prevederile acestui impozit forfetar dupa ce patronatele din turism se vor mai uita pe text încă o dată”, a spus Teodorovici.

    El a avut vineri consultări privind fiscalizarea bacşişului cu reprezentanţi ai industriei HoReCa, inclusiv din segmentul de piaţă al livrărilor la domiciliu, dar şi reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale din industria funizorilor de servicii de taximetrie.

    “A fost o discuţie şi despre impozitul forfetar (la întâlnirea de vineri, n.r.), la fel foarte mult solicitat de către cei din piaţă. La fel, fost un proiect de act normativ anul trecut, care a trecut de Senat, dar apoi a fost respins în Camera Deputaţilor. A rămas ca până săptămâna viitoare dânşii să se uite din nou pe acest proiect de act normativ, această idee de impozit forfetar, şi odată ce avem cu toţii un punct de vedere comun, să încercăm în Camera Deputaţilor, unde Codul Fiscal este în dezbatere, să adăugăm acest amendament astfel încât de la 1 ianuarie să putem aplica, dacă acest lucru se doreşte şi, într-adevăr, acest lucru este benefic pentru economie, şi impozitul forfetar”, a declarat Teodorovici.
     

  • Udrea: M-am gândit că ar trebui să scriu o carte despre cele 72 de zile în cătuşe

    “M-am gândit că ar trebui să scriu o carte despre cele 72 de zile în cătuşe. Pe toată lumea ar marca să fie arestat. Nu este vorba de Elena Udrea, nu este vorba de un om politic, este vorba că oricine poate ajunge acolo şi va trăi o dramă. Statul român nu poate asigura astăzi condiţii decente de arest preventiv. Condiţiile sunt inumane.
    De aceea sunt şi atât de multe condamnări la CEDO. Ştiu că foarte mulţi oameni gândesc arestarea preventivă, penitenciarul ca pe o pedeapsă mai mare decât lipsirea de libertate. Ştiu că foarte mulţi cred că dacă ajungi acolo trebuie să fii, eventual, schingiuit. Din păcate, aceasta este o mentalitate de Ev Mediu. Pedeapsa este privarea de libertate şi nu umilirea cuiva sau îmbolnăvirea cuiva, pentru că de acolo, cel mai sigur, ieşi un om bolnav”, a spus Udrea, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
    Fostul ministru a adăugat că s-a gândit doar la un eventual sumar pe care l-ar putea avea o astfel de carte.
    “Dacă ajungi acolo înţelegi că într-o cameră de nouă metri pătraţi nu ai cum să stai decât fie în picioare, fie întins pe pat, nu există altă variantă, iar după luni de zile de stat în aceste condiţii mergi cu greu şi sigur te îmbolnăveşti de afecţiuni ale coloanei”, a explicat Elena Udrea, referitor la condiţiile din arest.
    De asemenea, Elena Udrea a povestit că de când a fost plasată în arest la domiciliu nu face altceva decât să citească şi să scrie.
    “E mai bine (în arest la domiciliu – n.red.), pentru că am un dosar de 81 de volume şi în arest mă întâlneam cu avocatul într-o cuşcă, iar actele pe care avea să mi le comunice le introducea printr-o fantă de un milimetru. Mi-ar fi trebuit, probabil, luni de zile să ajung să ajung să pot studia dosarul în care sunt acuzată. Pe de o parte, este acest avantaj uriaş de acasă, ca să te aperi mult mai bine şi, pe de altă parte, cred că este normalitatea în ceea ce priveşte cercetarea penală a unei persoane. Normalitatea este ca aceste proceduri să se întâmple cu inculpat în stare de libertate”, a spus Udrea.
    Pe de altă parte, fostul ministru a adăugat că îşi doreşte să facă în continuare politică.
    “Nu am spus că de astăzi mă apuc să fac din nou politică, ci că îmi doresc şi pe mai departe să continui să activez în politică şi cred că este nevoie de oameni care să îşi asume să schimbe ceea ce este de schimbat în această ţară – de la legile care sunt haotice şi care generază abuzuri, la atitudini, pentru că vedem că cei care ar trebui să conducă această ţară încearcă să se protejeze”, a conchis Udrea.
    Elena Udrea a fost, vineri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde magistraţii au analizat măsurile preventive impuse în dosarul “Gala Bute”.
    Fostul ministru Elena Udrea a fost eliberată din Penitenciarul Târgşor şi plasată în arest la domiciliu, după ce instanţa supremă a decis definitiv, în 7 mai, înlocuirea măsurii arestului preventiv, în dosarul “Gala Bute”.
    Elena Udrea a fost transferată în 30 aprilie la Penitenciarul de la Târgşor, judeţul Prahova, din Arestul central al Poliţiei Capitalei, unde a fost încarcerată din 25 februarie.
    Procurorii DNA au trimis dosarul “Gala Bute” în instanţă în 21 aprilie, iar la primul termen, judecătorii ICCJ au menţinut măsura arestului preventiv pentru Udrea, Obreja şi Breazu. Decizia a fost contestată, iar joi, un alt complet de la ICCJ a decis definitiv plasarea lor în arest la domiciliu.
    Fostul ministru este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului Gala Bute de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.
    Alături de Udrea, au fost trimişi în judecată fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Georghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.
    Potrivit DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.
    Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.
    În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.
    După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările faţă de Elena Udrea pentru infracţiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-a transferat la PDL Bucureşti, sub aparenţa unor contracte de donaţie fictive, întocmite pentru a disimula originea infracţională a banilor.
    Elena Udrea este urmărită penal şi în dosarul “Microsoft”, cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanţa a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

  • Wizz Air şi-a suspendat operaţiunile de la Craiova, din cauza lucrărilor de reabilitare a pistei

    “Suspendarea temporară a operaţiunilor ar trebui să îi ajute pe reprezentanţii aeroportului să finalizeze renovarea şi refacerea suprafeţei pistei într-un timp rezonabil, chiar mai devreme decât termenul planificat. Suntem bucuroşi să susţinem proiectul de îmbunătăţire a pistei, care va aduce beneficii regiunii pentru mulţi ani de acum înainte. Aşteptăm cu nerăbdare să ne reluăm operaţiunile la Craiova mai târziu, pe parcursul acestui an, pe o pistă complet renovată”, a declarat purtătorul de cuvânt al Wizz Air, Daniel de Carvalho.

    Aeronava Wizz Air şi personalul care deservesc operaţiunile din Craiova vor fi relocate către alte pieţe pe parcursul lucrărilor la pistă.

    Clienţii care au rezervări afectate de suspendarea temporară a serviciilor din Craiova sunt contactaţi şi li se oferă rambursarea completă, varianta de a păstra suma plătită sub formă de WIZZ Credit sau reprogramarea gratuită.

    Compania aeriană operează o flotă de 55 de aeronave Airbus A320 de la 19 baze, pe 360 de rute care asigură legătura între 110 destinaţii din 37 de ţări.

    În România, Wizz mai operează pe aeroporturile din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa, Târgu Mureş, Arad, Sibiu şi Iaşi.

  • Ministerul Finanţelor renunţă la impozitarea bacşişului

    El a precizat că, deşi taxarea bacşişului a fost introdusă la solicitarea mediului de afaceri, aplicarea acestuia ar fi extrem de dificilă.

    Potrivit ministrului, modificarea ar putea fi operată de la 1 iunie, de către Parlament.

    Teodorovici a avut vineri consultări privind fiscalizarea bacşişului cu reprezentanţi ai industriei HoReCa, inclusiv din segmentul de piaţă al livrărilor la domiciliu, dar şi reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale din industria funizorilor de servicii de taximetrie.

    Legiferarea bacşişului, care trebuie evidenţiat pe un bon fiscal separat, a fost introdusă prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 8/2015, modifică şi completează mai multe acte normative.

    Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar. Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.

     

  • Târgul Naţional Imobiliar: Locuinţe cu preţuri între 19.500 de euro şi 240.140 de euro

    Garsoniera, care face parte din ansamblul Kristal Residence, situat în zona staţiei de metrou Dimitrie Leonida din cartierul Berceni, are o suprafaţă utilă de 25 de metri pătraţi.

    Cel mai scump apartament scos la vânzare are o suprafaţă utilă de 120 de metri pătraţi şi o terasă de 150 de metri pătraţi.

    La cea de-a 21-a ediţie a TNI participă 118 de companii, acestea având în portofoliu 24.000 de locuinţe noi şi vechi, dar şi spaţii comerciale, terenuri din Bucureşti, Ilfov, de pe litoral sau Valea Prahovei.

    Cel mai scump complex turistic scos la vânzare costă 4,2 milioane de euro şi se află în zona Trei Brazi din Predeal. Proprietatea dispune de o clădire de 3.064 de metri pătraţi şi un teren de 1.795 de metri pătraţi.

    La expoziţie sunt prezenţi şi dezvoltatori de proiecte imobiliare ecologice, dar şi reprezentanţii Consiliului Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC), care vor oferi consultaţii despre cum se poate construi o “casă verde”.

    În prezent, în România există peste 4.000 de case certificate ca fiind verzi, iar 25 de dezvoltatori de proiecte rezidenţiale sunt în proces de certificare.

    “Aşteptările noastre sunt ca cel puţin 10.000 de locuinţe să urmărească criteriile ambiţioase care stau la baza definirii unei «Case Verzi». Economiile de energie şi reducerea costurilor de reparaţie, precum şi de sănătate, pot fi echivalente cu trei plăţi lunare pe an în cazul accesării unui credit ipotecar, atunci când comparăm o «Casă Verde» versus una non-Verde. De asemenea, aceste economii încep de la prima rată lunară întrucât cumpărătorii de locuinţe pot accesa acum credite cu o dobândă mai mică, oferite pentru a sprijini construirea sau renovarea de «Case Verzi»”, a declarat directorul general al RoGBC, Steven Borncamp.

  • Transgaz ar putea vinde obligaţiuni de 500 milioane lei pentru a construi un gazoduct spre Ungaria

    Transgaz va solicita în iulie finanţare din partea Uniunii Europene, pentru susţinerea proiectului de 560 de milioane de euro numit BRUA, care va conecta Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, a afirmat Văduva într-un interviu acordat Bloomberg.

    Dacă fondurile UE vor fi aprobate, Transgaz va trebui să acopere jumătate din costul proiectului din resurse proprii.

    “În cazul în care va fi aprobată cofinanţarea europeană, atunci va trebui probabil să pregătim propria finanţare, cu 12 luni înainte de construcţie, aşa că am putea emite obligaţiuni în toamnă, pentru a folosi banii în martie”, a arătat Văduva.

    Transgaz ar extinde ulterior conducta de gaze până la Marea Neagră, costul proiectului urmând să crească astfel la 1,1 miliarde de euro, a precizat Văduva.

    România anticipează că activităţile de explorare din Marea Neagră ale Exxon Mobil şi OMV Petrom ar putea duce la descoperirea unor noi rezerve de gaze.

    Gazoductul BRUA, cu o lungime de 550 de kilometri, ar conecta oraşul Giurgiu de localitatea Csanadpalota din Ungaria şi ar trebui să fie finalizat în 2019. Tronsonul până la Marea Neagră ar adăuga alţi 300 de kilometri la conductă.

    Transgaz urmează să solicite acordul acţionarilor, a doua oară în acest an, pentru vânzarea de obligaţiuni, la o adunare din 15 iunie, după ce Ministerul Economiei, principalul acţionar al companiei, a respins planul iniţial pe 28 aprilie, solicitând o analiza mai aprofundată, a spus şeful Transgaz.

    Ministerul Economiei deţine 58,51% din acţiunile Transgaz.

  • VREMEA în weekend: Prognoza meteo în ţară, în Bucureşti şi la munte

    Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 16 grade în depresiunile Carpaţilor Orientali şi 27…28 de grade în Lunca Dunării, iar cele minime se vor încadra, în general, între 5 şi 15 grade.

    BUCUREŞTI

    Cerul va fi variabil, cu unele înnorări spre seara şi noaptea, când vor fi posibile averse, însoţite de descărcări electrice. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 25 de grade, iar cea minimă va fi de 12…14 grade.

    MUNTE

    Cerul va avea înnorări temporar accentuate şi local vor fi averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Izolat va cădea grindină, iar cantităţile de apă vor depăşi 10…15 l/mp. Valorile termice se vor menţine comparabile cu cele din intervalul anterior.

    DUMINICĂ

    În nordul şi nord-estul ţării vor fi înnorări temporare, dar numai pe arii restrânse, se vor semnala ploi slabe de scurtă durată. În restul teritoriului, cerul va fi variabil, dar mai ales după-amiaza şi la începutul nopţii, instabilitatea atmosferică se va manifesta prin dezvoltări noroase convective, averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, local în Carpaţii Meridionali, în Oltenia şi Muntenia, cu precădere la deal şi izolat în celelalte regiuni. Vor fi condiţii de grindină, iar cu totul izolat cantităţile de apă vor fi mai însemnate. Temperaturile maxime se vor încadra între 19 şi 29 de grade, iar cele minime se vor încadra între 4 grade în depresiuni şi 16 grade pe litoral.

    LA MUNTE

    Vremea rămâne în general instabilă. Cerul va prezenta înnorări mai accentuate după-amiaza şi în prima parte a nopţii, când local vor fi averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperatura aerului nu va avea variaţii semnificative.

     

     


     


     

  • VREMEA în weekend: Prognoza meteo în ţară, în Bucureşti şi la munte

    Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 16 grade în depresiunile Carpaţilor Orientali şi 27…28 de grade în Lunca Dunării, iar cele minime se vor încadra, în general, între 5 şi 15 grade.

    BUCUREŞTI

    Cerul va fi variabil, cu unele înnorări spre seara şi noaptea, când vor fi posibile averse, însoţite de descărcări electrice. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 25 de grade, iar cea minimă va fi de 12…14 grade.

    MUNTE

    Cerul va avea înnorări temporar accentuate şi local vor fi averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Izolat va cădea grindină, iar cantităţile de apă vor depăşi 10…15 l/mp. Valorile termice se vor menţine comparabile cu cele din intervalul anterior.

    DUMINICĂ

    În nordul şi nord-estul ţării vor fi înnorări temporare, dar numai pe arii restrânse, se vor semnala ploi slabe de scurtă durată. În restul teritoriului, cerul va fi variabil, dar mai ales după-amiaza şi la începutul nopţii, instabilitatea atmosferică se va manifesta prin dezvoltări noroase convective, averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, local în Carpaţii Meridionali, în Oltenia şi Muntenia, cu precădere la deal şi izolat în celelalte regiuni. Vor fi condiţii de grindină, iar cu totul izolat cantităţile de apă vor fi mai însemnate. Temperaturile maxime se vor încadra între 19 şi 29 de grade, iar cele minime se vor încadra între 4 grade în depresiuni şi 16 grade pe litoral.

    LA MUNTE

    Vremea rămâne în general instabilă. Cerul va prezenta înnorări mai accentuate după-amiaza şi în prima parte a nopţii, când local vor fi averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperatura aerului nu va avea variaţii semnificative.