BusinessMagazin

Author: adison

  • Sechestru menţinut pe averea preşedintelui suspendat al Consiliului Judeţean Hunedoara, cercetat pentru corupţie

    Judecătorii Tribunalului Hunedoara au respins plângerea depusă de preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, Mircea Moloţ, împotriva sechestrului asigurator dispus pe averea sa de către procurorii DNA.

    Potrivit informaţiilor publicate, sâmbătă, pe portalul instanţelor de judecată, instanţa “a respins plângerea formulată de petent” şi l-a obligat la plata unei sume de 100 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

    Magistraţii au admis, însă, o excepţie de neconstituţionalitate formulată de Moloţ, urmând să fie sesizată Curtea Constituţională.

    Preşedintele suspendat al CJ Hunedoara, Mircea Moloţ, este cercetat penal într-un dosar în care este acuzat de trafic de influenţă, luare de mită, spălare de bani, în forma instigării, conflict de interese şi deţinerea fără drept a unui document ce conţine informaţii secret de stat.

    Potrivit informaţiilor publice publicate pe portalul instanţelor de judecată şi vicepreşedintele suspendat al CJ Hunedoara, Tiberiu Balint, acuzat de procurorii DNA de săvârşirea infracţiunilor concurente de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălare de bani, în acelaşi dosar cu Moloţ, a cerut instanţei ridicarea sechestrului.

    În cazul său, magistraţii au aprobat scoaterea de scoaterea de sub măsura asiguratorie doar a apartamentului în care locuieşte Balint.

    “Admite în parte plângerea, dispune ridicarea sechestrului doar cu privire la imobilul situat in Deva (…) Cheltuielile judiciare rămân in sarcina statului”, se arată pe portalul instanţei.

    La finalul anului 2014, DNA a început, în judeţul Hunedoara, anchete privind cazul de corupţie în care sunt implicaţi preşedintele CJ Hunedoara Mircea Moloţ, vicepreşedintele instituţiei Tiberiu Balint, ambii suspendaţi din funcţie, ginerele şefului CJ şi alţi doi oameni de afaceri.

    Mircea Moloţ, vicepreşedintele CJ Tiberiu Balint, ginerele lui Moloţ, Roberto Patrik Venter, şi alţi doi oameni de afaceri, Vasile Axinte şi Emanoil Milică Pup, au fost reţinuţi, în 3 decembrie 2014, pentru fapte de corupţie, iar din 3 martie au fost puşi sub control judiciar.

    Potrivit unui comunicat al DNA din decembrie 2014, Mircea Moloţ este acuzat de trafic de influenţă, în formă continuată, luare de mită, în formă continuată, folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, spălare de bani, în forma instigării, conflict de interese şi deţinerea fără drept a unui document care conţine informaţii secrete de stat.

    De asemenea, Tiberiu Balint este acuzat de luare de mită, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, spălare de bani, în forma instigării, în timp ce Pup este acuzat de dare de mită în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, spălare de bani, în forma complicităţii.

    Mircea Moloţ a fost suspendat din funcţia de preşedinte al CJ Hunedoara în 11 decembrie 2014, prin ordin al prefectului judeţului. Aceeaşi decizie a fost luată de prefectul judeţului Hunedoara şi în privinţa vicepreşedintelui CJ Tiberiu Balint şi a viceprimarului comunei Vorţa, Emanoil Milică Pup, cercetaţi în acelaşi dosar.

    Pe de altă parte, instanţa supremă a respins, în 21 ianuarie, irevocabil, acţiunea prin care preşedintele suspendat al CJ Hunedoara Mircea Moloţ contesta raportul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), care stabilise că acesta s-a aflat în incompatibilitate. Astfel, rămâne definitiv raportul ANI, care stabilise că Moloţ a fost în incompatibilitate cu funcţia de preşedinte al CJ.

    Mircea Moloţ a fost găsit în incompatibilitate de către ANI, întrucât, în perioada 26 septembrie 2008 – 30 ianuarie 2009, a fost, pe lângă preşedinte al CJ Hunedoara, şi preşedinte al AGA, respectiv reprezentant al CJ în adunările generale, la SC Drumuri şi Poduri Deva.

    Ca urmare, prefectul judeţului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a emis, în 28 ianuarie, ordinul încetării mandatului exercitat de Mircea Moloţ în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara.

    Ulterior, Mircea Moloţ a contestat la Tribunalul Hunedoara decizia prin care prefectul judeţului constata încetarea mandatului de preşedinte al CJ Hunedoara înainte de termen, astfel că rămâne suspendat din funcţie până când instanţa va lua o decizie.

    “Până când instanţa se pronunţă în acest caz se revine la starea iniţială constatării încetării mandatului de preşedinte al CJ Hunedoara înainte de termen (alegerile locale din 2016 – n.r.), adică suspendarea din funcţie”, declara, în 10 februarie, şefului cancelariei prefectului de Hunedoara, Dan Terteci.

    Curtea de Apel Alba Iulia a decis, în 13 martie, că procesul intentat Prefecturii Hunedoara de Mircea Moloţ privind anularea ordinului prin care încetează mandatul său de şef al CJ va fi strămutat de la Tribunalul Hunedoara la Tribunalul Alba.

    Mircea Moloţ, a câştigat, în 2012, al treilea mandat la conducerea CJ Hunedoara, din partea USL.

  • Câinii actorului Johnny Depp, expulzaţi din Australia, la bordul unui avion privat

    Starul hollywoodian va fi astfel nevoit să se despartă, temporar, de cei doi câini ai săi din rasa Yorkshire Terrier. Intraţi ilegal în Australia şi încălcând normele de carantină, Pistol şi Boo vor părăsi teritoriul australian vineri, 15 mai, pentru a nu fi eutanasiaţi de către intransigentul guvern din această ţară. Din fericire pentru ei, călătoria de întoarcere în Statele Unite va fi una foarte confortabilă, întrucât va fi efectuată la bordul unui luxos avion privat.

    Ministrul Agriculturii, Barnaby Joyce, care duce de doi ani o campanie acerbă de promovare a principiului potrivit căruia normele şi regulamentele sanitare se aplică tuturor cetăţenilor, indiferent dacă aceştia sunt vedete de la Hollywood, a anunţat el însuşi această veste, la radioul naţional australian. “Am fost informat că Pistol şi Boo se pregătesc să revină în Statele Unite la bordul unui avion privat, iar aceasta este o veste bună”, a declarat el, cu entuziasm. De asemenea, ministrul australian a anunţat că va demara o anchetă pentru a determina circumstanţele în care cele două animale de companie au intrat în Australia. “Johnny Depp a decis să ocolească legile noastre naţionale”, a adăugat el.

    Actorul american, care se află în prezent în Australia cu ocazia filmărilor de la cel de-al cincilea lungmetraj din franciza “Piraţii din Caraibe”, va trebui, înainte să părăsească Australia, să acorde anumite explicaţii agenţilor de la serviciul vamal australian.

    Ministrul Barnaby Joyce a spus, de asemenea, că Statele Unite ar putea însă să refuze intrarea pe teritoriul american a celor doi câini de companie şi aceştia ar putea să devină “apatrizi”.

    “Dacă Johnny Depp a încălcat legile noastre, le-a respectat el oare pe cele aflate în vigoare în Statele Unite? Sunt îngrijorat pentru că Statele Unite ar putea să nu îi lase să reintre în ţară. Dacă se va întâmpla aşa, vor avea unde să se ducă”, a declarat ministrul australian pentru postul naţional de radio din această ţară.

    Starul hollywoodian va primit cel mai probabil o amendă uriaşă pentru faptul că a încălcat legile australiene, potrivit cărora orice animal care intră pe teritoriul australian trebuie să rămână în carantină pentru cel puţin 10 zile. “Nu putem face o excepţie pentru Johnny Depp. Există motive întemeiate pentru care avem aceste reguli stricte”, a adăugat ministrul Barnaby Joyce.

    Australia a impus în ultimii ani o politică de carantină foarte strictă în ceea ce priveşte animalele care intră pe teritoriul său, cu scopul de a evita propagarea bolilor. Se pare că Johnny Depp, nevoit să revină în Statele Unite în luna martie pentru o operaţie la mână, nu a ţinut cont de aceste reglementări atunci când a revenit în oraşul australian Brisbane, în aprilie, aducând cu el cele două animale de companie, pe care nu le-a declarat la vamă.

    Ministrul australian l-a avertizat în mod public pe Johnny Depp, miercuri, anunţând că Pistol şi Boo vor fi confiscaţi şi eutanasiaţi în cel mult 48 de ore dacă nu părăsesc teritoriul acestei ţări.

    Totuşi, intransigenţa lui Barnaby Joyce nu a fost pe placul tuturor australienilor. O petiţie lansată pe internet pentru a-i scuti pe cei doi câini ai starului american de un destin tragic a fost semnată în doar 36 de ore de mai multe mii de internauţi. Deputatul miliardar Clive Palmer, magnat în industria minieră, l-a acuzat pe ministrul Barnaby Joyce că a făcut din Australia “bătaia de joc a lumii întregi” prin acea ameninţare cu eutanasierea: “A fost o pierdere de timp, iar Australia va avea de acum înainte o reputaţie proastă”.

    Filmările de la lungmetrajul “Piraţii din Caraibe 5/ Pirates of the Caribbean: Dead Men Tell No Tales” au debutat în luna februarie.

    Johnny Depp va reveni pe ecrane în rolul Căpitanului Jack Sparrow, alături de Geoffrey Rush, care interpretează rolul lui Barbossa. În acest moment, cei doi sunt singurii actori confimaţi din vechea distribuţie ca parte a noului lungmetraj din franciză. Orlando Bloom, care l-a interpretat în primele trei filme pe Will Turner, a declarat anterior că se află “în discuţii” pentru reluarea rolului.

    Rolul principal feminin va fi interpretat de actriţa Kaya Scodelario. Pe de altă parte, personajul negativ din noua peliculă va fi interpretat de spaniolul Javier Bardem, iar australianul Brenton Thwaites, care a apărut recent în “Maleficent”, va figura şi el printre noii actori din distribuţie.

    “Pirates Of The Caribbean: Dead Men Tell No Tales” va fi regizat de Joachim Ronning şi Espen Sandberg, iar premiera este programată pentru iulie 2017.

    Cele patru filme din franciza “Piraţii din Caraibe” au avut încasări totale, la nivel mondial, de circa 3,7 miliarde de dolari.

  • Constanţa: Adolescent de 15 ani, cercetat de poliţişti după ce ar fi bătut şi violat o bătrână

    Potrivit anchetatorilor, poliţiştii din comuna Ostrov au fost alertaţi, în noaptea de marţi spre miercuri, de o femeie în vârstă de 87 de ani din satul Esechioi, care a reclamat că un bărbat a intrat în locuinţa ei, a bătut-o şi a violat-o.

    Poliţiştii care s-au deplasat la locuinţa femeii au constatat că aceasta fusese rănită la încheieturile mâinilor şi la gură şi au transportat-o la Serviciul de Medicină Legală Constanţa, unde a fost examinată şi i s-a eliberat un certficat care atestă agresiunea suferită.

    În urma investigaţiilor, poliţiştii au identificat autorul agresiunii în scurt timp, acesta fiind un adolescent în vârstă de 15 ani. El a fost examinat medico-legal în vederea stabilirii discernământului, procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Medgidia dispunând administrarea probelor de constatare tehnico-ştiinţifică cu maximă celeritate pentru a se lua măsuri preventive în scurt timp.

    Cercetările sunt continuate de către poliţiştii din Ostrov, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de viol.

  • Schweighofer i-a scris lui Zgonea despre modificarea Codului Silvic. Biroul Permanent a trimis documentul Comisiei juridice

    În scrisoarea semnată de Gerald Schweighofer, CEO al Holzindustrie Schweighofer, se arată că acest grup a început să investească în România în 2002 “cu mare plăcere, într-un mediu atractiv pentru investitorii internaţionali din industria de prelucrare a lemnului”, iar investiţiile sale se ridică la 778 milioane euro, care au produs o cifră de afaceri anuală de 510 milioane euro în 2013, estimarea pentru 2015 fiind de 700 milioane euro şi are peste 3000 de angajaţi români.

    Firma austriacă se referă la modificarea Codului Silvic, arătând că prin prevederea de la articolul 60 “se încearcă limitarea liberei concurenţe pe piaţă prin introducerea pragului maxim de 30% din volumul de masă lemnoasă disponibil în Pădurile Naţionale”.

    “Acest articol sus menţionat cuprinde o componentă a ajutorului de stat şi încalcă principiile fundamentale prevăzute în Tratatul de funcţionare a UE. Acest articol încalcă, de asemenea, legile UE privind concurenţa. Articolul 60 va avea un impact negativ asupra tratatului bilateral de investiţii dintre Austria şi România, dat fiind că Austria este ţara noastră de origine şi, astfel, România ar putea fi adusă în faţa Centrului internaţional de Soluţionare a disputelor privind investiţiile de la Wasgington”, se arată în scrisoare.

    “Prejudiciul potenţial total în urma închiderii unităţilor noastre de producţie ar fi, pentru bugetul de stat al României, de mai mult de 150 milioane de euro pe an. Adoptarea acestui articol ne-ar putea obliga să concediem angajaţii, un scenariu care nu ar fi de dorit nici pentru România, ca o ţintă potenţială a investiţiilor străine directe, nici pentru investitorii străini direcţi din acest domeniu”, se adaugă în scrisoare.

    Firma austriacă solicită opinia preşedintelui Camerei Deputaţilor în acestă privinţă, însă Valeriu Zgonea a precizat, în şedinţa Biroului Permanent de miercuri, că nu are nicio competenţă în acestă problemă, iar conducerea Camerei a decis să trimită scrisoarea Comisiei juridice pentru un punct de vedere.

    Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins, marţi, cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic, fiind înregistrate 35 de voturi “împotriva” cererii şi 21 “pentru”‘. Raportul comisiilor urmează să fie supus dezbaterii plenului Camerei, forul legislativ decizional.

    Senatul a respins, în 27 aprilie, modificările solicitate de preşedintele Klaus Iohannis prin cererea de reexaminare şi a votat legea în varianta iniţială.

  • Facebook, acuzată în Belgia de încălcarea legislaţiei europene din domeniul vieţii private

    Comisia de Protecţie a Vieţii Private din Belgia a criticat, de asemenea, compania Facebook pentru răspunsurile sale incomplete şi evazive în privinţa întrebărilor care i-au fost puse despre condiţiile de utilizare a reţelei de socializare şi despre scopurile în care sunt folosite datele personale ale utilizatorilor, chiar şi atunci când aceştia nu sunt conectaţi pe reţea.

    Comisia belgiană a emis deja o primă recomandare, stabilind că analiza efectuată de acest organism belgian oficial deţine competenţa necesară şi că legile belgiene se aplică firmei americane. În plus, comisia colaborează cu agenţii similare din alte ţări europene cu scopul de a defini o serie de regulamente foarte clare în privinţa dreptului de utilizare a informaţiilor de ordin personal extrase din activitatea online a utilizatorilor de internet.

    La cererea comisiei belgiene, o analiză amănunţită a fost realizată de un grup de cercetare universitar, EMSOC/SPION, despre felul în care Facebook foloseşte datele personale ale utilizatorilor şi pe cele ale internauţilor care nu folosesc Facebook. “Rezultatele acestei analize sunt tulburătoare. Facebook încalcă legislaţia europeană şi pe cea belgiană din domeniul vieţii private şi face acest lucru la niveluri diferite. Numeroase puncte problematice au fost dezvăluite în 10 capitole”, a precizat aceeaşi comisie belgiană.

    Preşedintele comisiei, Willem Debeuckelaere, a adăugat: “Facebook este reţeaua de socializare pe care se conectează mai mult de jumătate dintre belgieni. Felul în care viaţa privată a acestor utilizatori şi a tuturor internauţilor este dispreţuită necesită luarea unor măsuri. Prin această primă recomandare, am făcut un prim pas, adresându-ne companiei Facebook, dar şi tuturor actorilor din domeniul internetului care utilizează Facebook, cerându-le să funcţioneze respectând cu adevărat viaţa privată”.

    Comisia belgiană intenţionează să analizeze în profunzime fiecare dintre aceste aspecte. În prezent, întreaga atenţie a specialiştilor din media pare să se concentreze pe cel de-al optulea capitol, intitulat “Facebook Tracking Through Social Plug-ins”. Acesta nu îi vizează doar pe utilizatorii de Facebook, ci pe toţi internauţii din Belgia şi din Uniunea Europeană.

    Comisiile de Protecţie a Vieţii Private din Olanda, Germania şi Belgia cooperează în această chestiune începând din ianuarie 2015 în cadrul unui grup de iniţiativă. Franţa şi Spania s-au alăturat de curând acestui grup de contact. Aceste ţări se consultă cu regularitate cu alte organizaţii-surori de pe plan european, care au început la rândul lor analize amănunţite şi vor implementa o serie de proceduri naţionale specifice.

    Pentru moment, Facebook refuză să recunoască aplicabilitatea legislaţiei belgiene şi autoritatea Comisiei de Protecţie a Vieţii Private din Belgia. Contestaţiile din raportul alcătuit de EMSOC/SPION au fost deocamdată contestate de compania americană. Totuşi, ele nu au fost respinse complet, deoarece Facebook a recunoscut recent că o serie de câteva erori mici, denumite “bugs”, au fost descoperite de specialiştii săi. Facebook spune că recunoaşte doar autoritatea comisiei oficiale din Irlanda – ţara în care se află cartierul general pentru Europa al firmei americane.

    Facebook este cea mai mare reţea de socializare din lume, având peste 1,4 miliarde de utilizatori activi în fiecare lună, la nivel internaţional.

  • Starbucks deschide cafenea în Coresi şi ajunge la 17 spaţii în România

    Coresi Shopping Resort, deschis la Braşov, a fost dezvoltat de Immochan România, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro, iar traficul este estimat la peste 8 milioane de vizitatori pe an, deopotrivă locuitori ai Braşovului, cei din vecinătate, şi turişti.

    Deschis pe 27 martie, noul centru comercial aştepta în primul weekend în jur de 120.000 de vizitatori, iar pentru un an întreg numărul creşte la 8 milioane de vizitatori. Oraşul de sub Tâmpa nu avea niciun mall, iar aşteptarea unui astfel de proiect a fost lungă.

    La deschidere, 96% din suprafaţa cen-trului comercial (45.000) era deja închiriată, 100 de magazine din 110 fiind funcţionale. „Avem cereri pentru spaţii comer-ciale de dimensiuni de peste 800 mp, motiv pentru care intenţionăm să dăm startul celei de-a doua faze a proiectului mai devreme, adică în această vară“, declară Tatian Diaconu, director general al Immochan România. Altfel spus, abia încheiată construcţia Coresi Shopping Resort, Immochan plănuieşte începerea unei alte construcţii, despre care Diaconu spune că va fi de tip „strip mall“, adică magazinele vor fi înşirate de-a lungul unei alei. Noul spaţiu, definit deja în faza de proiect, va avea 13.500 mp, iar jumătate din această suprafaţă este deja închiriată, de cinci operatori care au semnat pentru suprafeţe cuprinse între 460 şi 2.400 mp. Un pas mai departe, în cursul anului viitor, reprezentantul Immochan se aşteaptă să poată începe construirea părţii rezidenţiale a proiectului.

  • Leroy Merlin a deschis în Ploieşti cel de-al treilea magazin din România

    Achiziţia operaţiunilor comerciale din România ale lanţului bauMax permite Leroy Merlin să-şi extindă mai repede reţeaua de magazine. Reamenajarea şi redeschiderea magazinului din Ploieşti este primul pas în rebrabding.

    Oferta Leroy Merlin are în ofertă zeci de mii de produse de bricolaj, construcţii, decoraţiuni şi grădinărit, pe o suprafaţă de 12.000 mp iar echipa est formată din 100 de angajaţi.

    “Acum aducem şi în Ploieşti acest concept, într-un oraş care ne-a interesat de mai mult timp şi tocmai de aceea am organizat aici, în cele mai mici detalii, cel de-al treilea magazin din ţară”, a declarat  Frédéric Lamy, directorul general al Leroy Merlin România.

    Primul magazin deţinut de Leroy Merlin în România a fost deschis în septembrie 2011, în cadrul parcului de retail Colosseum din Chitila. Magazinul din nordul Capitalei a înregistrat în 2013 cele mai mari vânzări per magazin de pe piaţa românească de bricolaj.

    Fondat în 1923, Leroy Merlin este liderul actual al pieţei de bricolaj din Franţa şi al treilea retailer de profil la nivel mondial. Leroy Merlin România face parte din Adeo.

  • S-a deschis Mega Mall

    Acoperind în total 230.000 metri pătraţi, Mega Mall este centrul comercial cu cea mai mare suprafaţă construită din România. Acesta dispune de o suprafaţă închiriabilă de 72.000 de metri pătraţi, ocupată în prezent în proporţie de 98%. Mega Mall se desfăşoară pe 4 niveluri şi are 3.000 de locuri de parcare, dispuse pe 6 niveluri; dintre acestea, 1.000 sunt situate pe acoperiş.

    “Lumina naturală pătrunde prin cele zece cupole cu o suprafaţă totală de peste 1.250 metri pătraţi, precum şi prin cele două luminatoare masive ce acoperă 1.500 de metri pătraţi. Am montat peste 10.000 de metri pătraţi de vitrine înalte, din care, o mare parte au peste 14 metri înălţime şi sunt unice în ţară. Coridoarele includ o serie de voiduri largi care sporesc vizibilitatea retailerilor de la un nivel la altul. Cele două intrări pietonale şi parcarea structurală cu 6 niveluri, legată fluent de toate cele trei puncte de acces, sunt gândite să asigure un flux de trafic egal între toate nivelurile din centrul comercial”, a declarat Tiberiu Smaranda, director executiv NEPI.

    Mega Mall reuneşte magazine de fashion, încălţăminte şi accesorii din ţară, printre care H&M, Zara, Koton, Mango, Marks&Spencer, Peek&Cloppenburg,  New Yorker,  Pull&Bear,  C&A,  LC Waikiki, Reserved, Reserved Man, Mohito, Sinsay, Bershka, Stradivarius, Orsay, Il Passo, Lee Cooper, Tom Tailor, D’S Damat, NEXT, Tommy Hilfiger, All Shoes, Steilmann, Musette, Otter, Bata, Stefanel, ECCO, Takko, CCC, Benvenuti şi Aldo.

    Zona de food court va ocupa aproximativ 10.000 metri pătraţi, echivalentul a două terenuri de fotbal şi va găzdui restaurante şi fast food-uri cu specific internaţional precum Pizza Hut, KFC, Oro Toro by OSHO, Wu-Xing, Salad Box, Subway, LI-WU, Il Venetiano, Mesopotamia, Fooda, K-Grill, Karamna, 3F, Lolly Pop, Marvio, Italian Village, Pizza Dominium. Zona de cafenele include Paul, Brioche Dorée, Manufaktura by Don Café, Costadoro, Tutti Café. Produse alimentare vor putea fi achizitionate si din magazinul dm.

    Din portofoliul NEPI fac parte Mega Mall, Mall Promenada, Vulcan Value Center, CityPark Constanţa, Ploieşti Shopping City, Brăila Mall, Galaţi Shopping City şi alte centre comerciale în întreaga ţară, dar şi în Serbia şi Slovacia. NEPI mai deţine şi clădirile de birouri Floreasca Business Park, The LakeView din Bucureşti, City Business Centre din Timişoara şi The Office din Cluj.

  • Lupta antreprenorilor români cu forţa de lobby a multinaţionalelor

    “Ponderea firmelor străine în piaţa construcţiilor este de 30%. Având în vedere că businessul de construcţii ar trebui să fie preponderent local, în orice ţară această pondere este îngrijorător de mare. Opriţi pogromul împotriva oamenilor de afaceri din România!“ Mesajul gre-cului Alexandros Ignatiadis, proprietar al companiei Octagon, reuneşte vocea antreprenorilor români din construcţii, ajunşi subcontractori pentru firmele străine care câştigă tot mai multe contracte în România.

    O firmă din trei din sectorul construcţiilor din România nu are capital românesc, iar cele mai importante 35 de firme străine au realizat 40% din cifra de afaceri a primelor 100 şi 65% din profit. Şeful asociaţiei antreprenorilor români din construcţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu, atrage atenţia că interesul firmelor autohtone pe piaţă nu mai este reprezentat, iar dialogul cu autorităţile, deşi există, nu produce efecte palpabile pentru capitalul românesc.

    „Antreprenorii români nu mai pot lucra individual şi rezista pe cont propriu, ci trebuie să se protejeze prin intrarea în asociaţii patronale sau profesionale şi clustere. E un moment în care trebuie să învăţăm din lecţia scorului de la ultimele alegeri parlamentare. Cu acel 70% obţinut la scru-tinul din 2012 şi cu implicarea AmCham şi a Consiliului Investitorilor Străini, guvernul a uitat că mai există entităţi profesional-patronale în România. Practic, nu a mai avut nevoie să se consulte cu ele, deşi a făcut-o formal fără să ţină cont de ceea ce au spus. Preţul îl plătim şi îl vom plăti în continuare. Trebuie să învăţăm să lucrăm împreună mult mai mult pentru că, dacă lucrăm separat şi fiecare este o voce discretă în zona de comunicare politică, foarte puţine mesaje vor ajunge la urechile celor care iau decizii. O consolidare a modului asocia-tiv în care putem acţiona este mai mult decât necesară.“

    Deşi tema efectelor lobby-ului pe lângă autorităţi este un subiect slab reflectat în presa locală, acesta ţine de luni bune prima pagină a presei de pe peste ocean. Un articol publicat recent de revista Weekly Wonk arăta schimbarea de paradigmă după care funcţionează asociaţiile şi organizaţiile active în promovarea propriilor interese de natură comercială în relaţia cu statul, citând chiar un reprezentant al multinaţionalelor specializat în corporate affairs: „În urmă cu 20-25 de ani, preocuparea noastră era să ţinem guvernul departe de afaceri şi să putem să ne vedem de treabă. Apoi, ne-am gândit să transformăm guvernul în partenerul nostru. De la «Lăsaţi-ne în pace!» am ajuns la «Haideţi să lucrăm împreună la aceeaşi masă!». Şeful meu spunea că am ajuns să facem astăzi lucruri pe care nu le credeam vreodată posibile“.

    Analiza arată că influenţa crescută a asociaţiilor şi a organizaţiilor care promovează interesele corporaţiilor a crescut atât de mult în ultimii ani încât acestea „au ajuns să copleşească orice potenţială forţă oponentă“. În SUA, de exemplu, dintre organizaţiile din top 100 după cele mai mari bugete alocate lobby-ului, 95 sunt companii care funcţionează după principii comerciale. Iar bugetele alocate în prezent promovării anumitor interese înseamnă, cumulat, 2,6 miliarde de dolari, mai mult decât bugetul din anul 2000 al Camerei Reprezentanţilor şi Senatului la un loc. Pentru fiecare dolar cheltuit de sindicate şi de asociaţii care promovează interese ale comunităţilor, multinaţionalele cheltuie alţi 34, conform The Atlantic.

    În România, organisme precum Camera de Comerţ Româno-Americană, AmCham, Consiliul Investitorilor Străini (FIC) şi Coaliţia pentru Dezvoltarea României au devenit tot mai apropiate de structurile de decizie de la Bucureşti, fapt confirmat de însuşi preşedintele FIC, Mihai Bogza, totodată preşedinte al consiliului director al Bancpost. FIC grupează cele mai importante multinaţionale care activează pe piaţa locală, precum OMV Petrom, Automobile Dacia, Orange, GDF SUEZ Energy România, Bancpost, Raiffeisen Bank, HP, GSK sau Holcim. Preşedintele FIC constată o îmbunătăţire a dialogului între guvernul României şi reprezentanţii mediului de afaceri în ultimul an, în principal sub aspectul structurării acestui dialog. Astfel, au loc lunar întâlniri între reprezentanţi ai Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, din care face parte şi FIC, şi premierul Victor Ponta, însoţit de reprezentanţi ai guvernului.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 18 mai 2015

    COVER STORY: Tripleta lui Toni Volpe: reţea, digitalizare, stabilitate

    Toni Volpe este de un an CEO al Enel în România şi se declară fan al Inter Milano, echipa câştigătoare a tripletei de aur în 2010. După modelul antrenorului Jose Mourinho, Volpe şi-a stabilit trei ţinte pentru mandatul său din România.

    AUTO: Peter Copetti va livra cea mai scumpă maşină din România

    STRATEGIE: NIS se grăbeşte să scoată petrol de la Jimbolia

    ANTREPRENORIAT: Genetician, vând mobilier de lux

    MEDIA: Cum poate influenţa Facebook viitorul jurnalismului?

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.