BusinessMagazin

Author: adison

  • Janet Jackson va lansa un nou album şi va susţine un turneu mondial în 2015

    Potrivit site-ului publicaţiei The Hollywood Reporter, artista americană a publicat sâmbătă pe contul ei de Twitter un link către o înregistrare video, în care vedeta, cu vocea ei inconfundabilă, face următorul anunţ: “V-am promis că veţi auzi acest lucru chiar de la mine şi acum aveţi ocazia de a auzi. În acest an: cântece noi; un turneu mondial nou; un nou concept. Am ascultat ce aveaţi să-mi spuneţi. Să continuăm această conversaţie!”.

    Făcând, probabil, referire la titlul noului album sau la titlul primului single de pe noul material discografic, acel mesaj de pe Twitter al cântăreţei americane a fost însoţit de mesajul “My Conversation” (“Conversaţia mea”) şi de hashtag-ul “Conversations In A Cafe” (“Conversaţii într-o cafenea”).

    Cel mai recent album de studio al cântăreţei Janet Jackson, care a împlinit sâmbătă vârsta de 49 de ani – “Discipline”, al 10-lea din discografia sa -, a apărut pe piaţă în anul 2008 prin intermediul casei de discuri Island. Acel album a fost urmat de o colecţie Greatest Hits în 2009.

    În ultimii ani, Janet Jackson a dispărut aproape complet din viaţa publică şi a evitat atenţia presei internaţionale, adoptând un stil de viaţă foarte discret şi locuind mai mult în Orientul Mijlociu, alături de cel de-al treilea soţ al ei, omul de afaceri Wissam Al Mana.

    În 2013, cântăreaţa americană a dezvăluit că s-a căsătorit în secret cu omul de afaceri Wissam Al Mana, în cadrul unei ceremonii private, care a avut loc în 2012.

    Janet Jackson şi-a început relaţia cu Wissam Al Mana, care este cu aproape zece ani mai tânăr decât ea, în vara anului 2010.

    Artista a avut anterior o relaţie cu producătorul muzical Jermaine Dupri, care a durat şapte ani.

    Janet Jackson s-a căsătorit pe 7 septembrie 1984 cu James DeBarge, însă căsnicia lor a fost anulată în justiţie pe 18 noiembrie 1985. Artista s-a căsătorit pe 31 mai 1991 cu René Elizondo, de care a divorţat pe 13 martie 2000.

    Janet Jackson este cea mai mică dintre cei nouă copii ai familiei Jackson şi, exceptându-l pe Michael Jackson, este singura care s-a bucurat de succes în cariera solo, reuşind să vândă peste 100 de milioane de albume în lumea întreagă, de la debutul ei, în 1982. De-a lungul anilor, artista americană a fost recompensată cu şase premii Grammy, 12 American Music Awards, 33 Billboard Music Awards, 10 MTV Video Music Awards, două premii Emmy şi un Glob de Aur.

  • Preşedintele Iohannis a promulgat legea privind finanţarea partidelor şi campaniilor electorale

    Anunţul a fost făcut de Administraşia Prezidenţială, care a anunţat printr-un comunicat de presă că preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat sâmbătă, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi campaniilor electorale.

    Camera Deputaţilor a adoptat, pe 6 mai, cu 296 voturi “pentru”, 15 abţineri şi 6 voturi “împotrivă”, cererea de reexaminare a preşedintelui la legea privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale, stabilind că împrumuturile făcute partidelor vor trebui restituite în maximum 3 ani.

    Deputaţii au adoptat raportul comisiei la cererea preşedintelui de reexaminare a legii finanţării partidelor, stabilind că împrumuturile făcute partidelor vor trebui restituite în maximum 3 ani, se vor face prin virament bancar şi cele care nu sunt restituite în termen sunt considerate donaţii.

    Cererea de reexaminare solicita o precizare mai clară în legătură cu împrumuturile pe care le pot face partidele politice, iar comisia a decis modificarea legii astfel încât termenul de restituire a împrumuturilor nu poate fi mai mare de 3 ani, împrumuturile în bani şi restituirea se pot face numai prin virament bancar, iar împrumuturile în bani care nu sunt restituite în termen de 3 ani se constituie în donaţii, cu respectarea prevederilor referitoare la acestea.

    O altă modificare decisă este în legătură cu donaţiile cu sarcină cu privire la imobile cu destinaţia de sedii, introducându-se un termen de doi ani pentru a îndeplini sarcina cumpărării unui imobil dintr-o donaţie făcută în acest scop. Neîndeplinirea termenului atrage după sine anularea exceptării de la plafonare.

    Comisia a mai decis introducerea publicării în Monitorul Oficial şi a împrumuturilor, nu numai a donaţiilor.

    Legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale a fost retrimisă de către preşedinte Parlamentului, pe 10 aprilie, înainte de sarbătoarea de Paşte, pentru reexaminare, şeful statului apreciind că legea trimisă pentru promulgare are probleme legate de respectarea procedurii parlamentare.

    Proiectul a fost adoptat anterior de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

  • Gorghiu: Ponta continuă spectacolul ipocrit de jelire naţională a lui Dragnea

    ”Observ că Victor Ponta continuă spectacolul ipocrit de jelire naţională a domnului Liviu Dragnea”, afirmă Alina Gorghiu pe Facebook.

    Ea îi transmite lui Victor Ponta: ”În 2012, eu şi PNL credeam sincer că Preşedintele de atunci era toxic pentru România. Din păcate, stăteam alături de un om la fel de perfid ca Traian Băsescu, care în câteva luni intra descălţat la Cotroceni pentru a semna acorduri de coabitare”.

    Copreşedintele PNL mai afirmă că, spre deosebire de Ponta, ea nu încearcă ”niciun sentiment de bucurie în privinţa situaţiei domnului Liviu Dragnea, singurul care putea să îi pună sub semnul întrebării mandatul de preşedinte al PSD, după ce şi-a eliminat toţi rivalii”.

    ”Victor Ponta nu se mulţumeşte doar cu faptul că a scăpat de un adversar intern, vrea să maximizeze profitul şi să asocieze şi PNL cu presupusele fapte ale colegului său de partid, care sunt individuale, nu colective”, apreciază Gorghiu în postarea de pe pagina de socializare.

    Premierul Victor Ponta i-a mulţumit, sâmbătă, la Târgu Jiu, “lui Liviu (n.r. – Dragnea, ministrul demisionar al Dezvoltării Regionale, aflat lângă el), care s-a implicat foarte mult în proiectul modernizării stadionului” din municipiu, adăugând că “în România, nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită”.

    Victor Ponta a declarat că decizia instanţei de condamnare a lui Liviu Dragnea pentru campania la referendumul din 2012 necesită clarificarea modului de organizare a campaniei electorale în viitor şi dacă politicienii trebuie să stea în case cu telefonul închis.

    “Toţi suntem la fel de nevinovaţi. Mi se pare un lucru pe care orice om de bun-simţ, care nu e speriat de moarte că i se face şi lui un dosar, cred că îl gândeşte ca şi mine. OK, am înţeles condamnarea lui Dragnea ca o condamnare a tuturor, a celor care l-am suspendat pe Băsescu, am făcut campanie pentru referendum, am votat. Dacă Dragnea se ducea şi îi lua preşedinţia de la Băsescu, să şi-o ducă el acasă, era normal, dar când vorbim de ceva ce am făcut toţi şi am făcut bine (…) Toţi mergem pe stradă şi îl luăm pe unul singur, toţi bem apă şi îl luăm pe unul singur”, a spus Ponta într-o conferinţă de presă la Târgu Jiu, susţinută alături de Liviu Dragnea.

    El a adăugat că regretă că, la referendumul de demitere a preşedintelui Băsescu, Curtea Constituţională “a omorât cel mai democratic moment al României”, când au votat 7,4 milioane persoane, şi a făcut referire la “nemernicia liderilor PNL” care susţineau demiterea lui Dragnea deşi la rândul lor au participat, în 2012, la campania pentru referendum.

    “O să facem la anul campanie stând toţi închişi în case, ne închidem şi telefoanele ca nu cumva să ne sune cineva, dar cum votează oamenii ? După ce, dacă noi stăm toţi închişi în case ?”, a mai afirmat Ponta.

  • Comandant al SI, ucis într-un raid al trupelor speciale americane în Siria

    Comandantul SI Abu Sayyaf s-a opus capturării şi a fost ucis în cadrul unui raid la al-Amr, a declarat el într-un comunicat.

    Carter a declarat că a ordonat raidul la comanda preşedintelui Barack Obama, iar toate trupele americane s-au întors în siguranţă.

    “Abu Sayyaf era implicat în operaţiunile militare ale SI şi a contribuit direct la operaţiunile ilicite de petrol, gaz şi financiare ale organizaţiei teroriste“, a declarat el.

    Soţia lui, o irakiancă pe nume Umm Sayyaf, a fost capturată, iar în prezent se află în detenţie militară în Irak, a anunţat purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate, Bernadette Meehan, într-un comunicat.

    Umm Sayyaf “a jucat un rol important în activităţile teroriste ale SI şi poate a fost complice în ceea ce pare să fie aservirea unei femei yazidi salvată noaptea trecută”, a precizat Carter.

    Umm Sayyaf ar fi implicată în trafic de persoane şi luări de ostatici.

  • Doi timişoreni câştigă opt milioane de euro după ce au avut o idee la care nu s-a gândit nimeni

    Un ziarist şi un medic din Timişoara au început o afacere pe o nişă la care, în momentul în care s-au lansat, nu se mai gândise nimeni de pe piaţa locală. Produsele lor sunt astăzi la tot pasul, iar afacerile timişorenilor s-au triplat pe timp de criză, aducându-le venituri de peste opt milioane de euro.

    Octavian Sfeclă conduce alături de partenerul său, Ştefan Tudose, Art Match, firma timişoreană cu 200 de angajaţi prezentă pe piaţă din 1998 şi care a echipat sute de magazine din toată ţara, ajungând să deţină în portofoliul de clienţi cele mai importante reţele de retail şi cei mai mari producători din FMCG. Compania şi-a triplat afacerile pe timp de criză – de la 12.8 milioane de lei (3,2 mil. euro) în 2008, profit de 1.9 milioane de lei (cca. 500.000 de euro) şi 25 de angajaţi, la o cifră de afaceri de 32,5  milioane de lei (8,1 milioane de euro), profit de 2,3 milioane de lei (cca. 600.000 de euro) anul trecut, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. 

    De formaţie profesională medic, Octavian Sfeclă şi-a început cariera în cadrul departamentelor de vânzări şi marketing la companii din domeniul farmaceutic lansând ulterior împreună cu partenerul său, de profesie ziarist, Ştefan Tudose, afacerea Art Match, pe o nişă la care nu s-a gândit nimeni. “Proiectul Art Match a început cu investiţii minime şi a beneficiat de o dezvoltare organică, drumul de la un angajat la cei peste două sute pe care îi avem astăzi fiind unul natural, un fel de răspuns la dezvoltarea pieţei, dacă vreţi”, explică el evoluţia companiei într-un interviu anterior acordat Business Magazin.

    Art Match furnizează sisteme de afişaj, mobilier metalic şi elemente de infrastructură pentru retail; producţia de display-uri şi sisteme de afişaj din materiale plastice; realizează importul şi furnizarea de îmbrăcăminte identitară şi materiale promoţionale, cât şi servicii de montaj specifice activitaţilor companiei. Activitatea de baza a companiei este furnizarea de sisteme de afisaj in-store, specializare unde a devenit lider de piaţă, pe seama unui portofoliu de peste 15.000 de repere, din care circa 1000 sunt produse in-house, restul fiind importate de la parteneri Germania, Olanda, Belgia, Marea Britanie, Suedia, Finlanda, SUA, Canada sau Japonia.

    Compania a fost înfiinţată în 1998, în Timişoara, iar un an mai târziu, a devenit distribuitorul oficial al liderului la nivel mondial în chibrituri personalizate Swedish Match în România.  În anul 2000, compania a realizat prima livrare către un lanţ de retail, divizia de discout a Delhaize Group, Profi, acest client fiind urmat de-a lungul timpul de peste alţii 300 de clienţi. Un an mai târziu, Art Match s-a impus ca furnizor specializat de soluţii şi sisteme de afişaj in-store, piaţă pe care a devenit, în timp, lider naţional. În 2003, Art Match a devenit furnizorul oficial pentru Selgros România, primul magazin echipat de către companie fiind cel din Oradea. Un an mai târziu, compania a încheiat un parteneriat cu compania germană STOREbest în România, care se afla în expansiune la nivel european în momentul respectiv.

    În 2005, Art Match a predat, la cheie, primul magazin Penny din România, colaborearea cu REWE România continuând şi în prezent, pe seama serviilor de montaj şi mentenanţă, advertising pe care le oferă compania, cât şi elemente de producţie publicitară. Ulterior, compania a început să gestioneze stocuri în depozitul propriu, devenind astfel primul furnizor român specializat capabil să efectueze livrări în 48 de ore oriunde în ţară. În 2007, compania începe să utilizeze tehnologia de import pentru prelucrarea foliilor de plastic şi livrează primul element produs de companie: un display PET pentru British American Tobacco România. La scurt timp după, Art Match a început să se extindă în afara graniţelor ţării, vizate fiind ţările limitrofe. Primul proiect concret, pe seama proximităţii de oraşul Timişoara, a fost filiala din Serbia, cu sediul în Belgrad.

    În 2008, compania s-a extins cu a doua filială în afara ţării, Art Match Ungaria şi a continuat extinderea şi investiţiile pe timp de criză, astfel că în 2009, a inaugurat noi capacităţi de producţie şi stocare, iar la începutul lui 2010, a deschis filiala din Bucureşti, atât pentru a controla mai bine piaţa locală, cât şi pentru a dezvolta activităţi în Bulgaria. Ulterior, compania a contractat primul proiect major de montaj în afara României pentru un magazin Hornbach, cu elemente produse în Timişoara. 

  • Ponta îşi menţine acuzaţiile la adresa “unei doamne deputat, fost ministru PNL” pe tema Schweighofer

    El a susţinut totodată că nu există un conflict între el şi preşedintele Klaus Iohannis pe această temă.

    “Şi preşedintele, şi eu, şi Parlamentul putem să colaborăm ca să oprim un fenomen care există de mulţi ani, cel al despăduririlor şi pieţei ilegale. Am avut nişte acuzaţii, pe care mi le menţin, la adresa unei doamne deputat, fost ministru, de la PNL care s-a întâlnit cu Schweighofer şi promovează în Parlament interesele unei firme private. Susţin în continuare acest lucru şi am şi date în acest sens, pe care le are toată lumea deja, sunt publice”, a spus Ponta.

    Ponta a afirmat şi vineri că acuzaţiile sale legate de un sprijin politic pentru firma austriacă Holzindustrie Schweighofer pentru Codul Silvic au vizat doar “o doamnă deputat PNL, fost ministru” şi alţi deputaţi PNL şi nu s-au referit la persoane din jurul preşedintelui Iohannis.

    Preşedintele Klaus Iohannis a cerut, joi dimineaţă, directorului SRI să verifice de ce informaţii beneficia premierul Ponta, despre o posibilă întâlnire a unor oameni din anturajul său, cu procesatori de lemn, arătând că declaraţiile sunt foarte grave şi, dacă se dovedesc a nu fi adevărate, trebuie să răspundă.

    Şeful statului a reacţionat, la Aeroportul Otopeni, la afirmaţia premierului Ponta de miercuri, seara, dintr-o emisiune TV, când a spus că ”lideri din PNL au avut întâlniri private şi pe baza funcţiei publice ocupate anterior cu reprezentanţi ai companiei austriace Holzindustrie Schweighofer pe tema proiectului Codului Silvic, dezinformându-l ulterior pe preşedintele Klaus Iohannis” şi că ”are informaţii concrete legate de aceste întâlniri, dar nu a dorit să prezinte numele acelor liberali, spunând doar că este convins că instituţiile statului monitorizează situaţia şi vor informa Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în reuniunea care va analiza şi problema Codului Silvic şi care a fost programată pentru luna iunie”.

    ”Mi se pare o declaraţie foarte curioasă. Recunosc că am luat act cu surprindere de această declaraţie. Afirmă la televizor tânărul prim-ministru că ar avea el informaţii de la servicii cum că oameni din anturajul meu s-ar fi întâlnit cu diferiţi reprezentanţi ai unor procesatori de lemn, şi lasă să să se înţeleagă că ar exista un fel de trafic de influenţă la nivelul preşedintelui”, a spus şeful statului, înainte de plecarea spre Milano.

    El a adăugat că acest lucru este ”surprinzător şi fals”.

    ”Am verificat la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, şi nu au existat niciun fel de discuţii, nici cu lobby-işti şi nici măcar cu foşti colegi din PNL, pe această temă”, a mai spus preşedintele.

    El a continuat: ”Luând act de declaraţiile premierului de aseară, am rugat organele abilitate să verifice de ce fel de informaţii dispunea premierul, dacă ele se confimă sau nu. Dacă se confimă, să se ia măsurile de urgenţă care se impun, şi dacă nu, premierul va răspunde pentru aceste afirmaţii. Astfel de afirmaţii de insinuare a unui trafic de influenţă la nivelul preşedintelui nu pot fi clasificate ca simple afirmaţii, prin care vrea să pară interesant la televizor. Sunt mult mai grave şi vor fi tratate ca atare. Sper ca această scăpare să nu însemne o revenire la logica din campanie, promovată atunci de candidatul Ponta”.

    Klaus Iohannis a anunţat că nu am vorbit cu premierul, dar că dimineaţă a avut o discuţie cu directorul SRI, şi l-a rugat foarte oficial să analizeze cu maximă eficienţă şi seriozitate aceste afirmaţii ale premierului.

    Preşedintele a mai menţionat că, atunci când a retrimis Codul Silvic în Parlament, a existat un document pe care s-au bazat. ”Este documentul care ne-a fost transmis, fără să fie cerut, de către Consiliul Concurenţei, prin care ne-a atras atenţia că există riscul de infringement pentru România, există riscul să nu fie conformă legea cu legislaţia europeană”, a explicat şeful statului.

    El a adăugat că ”i s-a părut un lucru foarte serios”.

    ”Vreau să supliniez, în acest context, că nu numai preşedintele ci şi primul-ministru are datoria să vegheze ca legislaţia românească să fie în concordanţă cu legislaţia europeană. Eu nu mă joc cu legile României. Nu a existat niciun indiciu că cineva ar fi intervenit pentru această chestiune, la mine, oricum, nu, şi nici la nivelul Administraţiei Prezidenţiale”, a ţinut să mai transmită şeful statului.

    Lideri din PNL au avut întâlniri private şi pe baza funcţiei publice ocupate anterior cu reprezentanţi ai companiei austriace Holzindustrie Schweighofer pe tema proiectului Codului Silvic, dezinformându-l ulterior pe preşedintele Klaus Iohannis, a afirmat, miercuri seară, la B1, liderul PSD, premierul Victor Ponta.

    ”Impresia mea e că preşedintele a trimis legea către parlament din partea unor binevoitori, în ghilimele, în special nişte liberali cu anumite interese strict private. Din PNL îi vedeţi zilele astea pe cei care se luptă cu toate puterile pe care le au în parlament pentru Holzindustrie. Evident că au nişte interese care sunt strict private”, a declarat Victor Ponta în cadrul emisiunii ”Ultimul cuvânt”, difuzată la B1 TV.

    El a precizat că are informaţii concrete legate de aceste întâlniri, dar nu a dorit să prezinte numele acelor liberali, spunând doar că este convins că instituţiile statului monitorizează situaţia şi vor informa Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în reuniunea care va analiza şi problema Codului Silvic şi care a fost programată pentru luna iunie.

    Ponta nu a divulgat numele acelor liberali nici când a fost întrebat dacă este vorba de deputatul PNL Lucia Varga, secretar de stat în Ministerul Mediului în 2005-2008 şi ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură în Guvernul Ponta din decembrie 2012 până la ieşirea PNL de la guvernare.

    Întrebat dacă este vorba în acest caz de trafic de influenţă, Ponta a răspuns în primă fază “100%”, după care a precizat că nu el este cel care poate face încadrări juridice, insistând însă pe ideea că liderii liberali au avut întâlniri private cu reprezentanţii Holzindustrie Schweighofer.

    Referitor la scrisoarea primită din partea acestei companii, în care, conform presei, este solicitată scoaterea pragului de 30% din Codul Silvic şi este invocată posibilitatea acţionării în instanţă a statului român, premierul a spus că ameninţări din partea firmelor a mai primit în mandatul de prim-ministru, dar nu l-au impresionat.

    “Este anormal. Este un mijloc de presiune, dar nu e nici prima, nici ultima firmă care-l foloseşte”, a spus Ponta.

    El a susţinut totodată că reprezentanţii companiei austriece i-au cerut o întrevedere, dar nu a acceptat.

    La remarca moderatorilor că Preşedinţia a prezentat opinia Consiliului Concurenţei, din care rezultă că această instituţie a propus eliminarea pragului de 30% la comercializarea masei lemnoase, Ponta a răspuns: “Nu aţi văzut că oameni din conducerea Consiliului acum lucrează la Schweighofer ?”.

    El a adăugat însă imediat că a lucrat foarte bine cu membrii Consiliului Concurenţei, care este o instituţie certificată de Uniunea Europeană, şi că nu vrea să lanseze acuzaţii fără probe concrete, precizând însă că în cazul liderilor liberali care au avut întâlniri cu firma austriacă se bazează pe lucruri concrete.

    Miercuri seara, Preşedinţia a postat pe site opinia primită, în luna martie, din partea Consiliului Concurenţei referitor la proiectul Codului Silvic, în care instituţia apreciază că limitarea achiziţiei/procesării de masă lemnoasă la 30% este o barieră pe piaţa comercializării şi propune eliminarea acestui plafon.

    Preşedinţia a prezentat opinia Consiliului Concurenţei după ce, vineri, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat că asupra preşedintelui Klaus Iohannis “planează o suspiciune” că nu ar fi de partea românilor pentru că nu a fost de acord cu Codul Silvic votat de Parlament şi a cerut reexaminarea legii.

    Tot vineri, purtătorul de cuvânt al PSD a afirmat că vrea să creadă că respingerea Codului Silvic nu a fost rezultatul lobby-ului unei firme din industria lemnului.

    Marţi, Consiliul Concurenţei a anunţat că a cerut opinia Comisiei Europene privind introducerea pragului maxim de 30% din volumul de masă lemnoasă din fiecare specie care poate fi achiziţionat de o companie.

    Proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat marţi în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor, forul decizional, după ce Senatul l-a readoptat în aceeaşi formă.

    Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic.

    La sfârşitul săptămânii trecute, în mai multe localităţi au fost organizate proteste pe tema defrişărilor, iar preşedintele Klaus Iohannis a decis ca subiectul să fie discutat în următoarea şedinţă a CSAT.

  • Ponta despre condamnarea lui Dragnea: Toţi mergem pe stradă şi bem apă, dar îl luăm pe unul singur

    “Toţi suntem la fel de nevinovaţi. Mi se pare un lucru pe care orice om de bun-simţ, care nu e speriat de moarte că i se face şi lui un dosar, cred că îl gândeşte ca şi mine. OK, am înţeles condamnarea lui Dragnea ca o condamnare a tuturor, a celor care l-am suspendat pe Băsescu, am făcut campanie pentru referendum, am votat. Dacă Dragnea se ducea şi îi lua preşedinţia de la Băsescu, să şi-o ducă el acasă, era normal, dar când vorbim de ceva ce am făcut toţi şi am făcut bine (…) Toţi mergem pe stradă şi îl luăm pe unul singur, toţi bem apă şi îl luăm pe unul singur”, a spus Ponta într-o conferinţă de presă la Târgu Jiu, susţinută alături de Liviu Dragnea.

    El a adăugat că regretă că, la referendumul de demitere a preşedintelui Băsescu, Curtea Constituţională “a omorât cel mai democratic moment al României”, când au votat 7,4 milioane persoane, şi a făcut referire la “nemernicia liderilor PNL” care susţineau demiterea lui Dragnea deşi la rândul lor au participat, în 2012, la campania pentru referendum.

    “O să facem la anul campanie stând toţi închişi în case, ne închidem şi telefoanele ca nu cumva să ne sune cineva, dar cum votează oamenii? După ce, dacă noi stăm toţi închişi în case ?”, a mai afirmat Ponta.

    În conferinţă a intervenit şi Dragnea, care a arătat că nu înţelege cum o strategie politică de campanie este considerată infracţiune şi că problema la care trebuie prezentat, cu curaj, un răspuns este dacă în România mai poate fi organizată o campanie electorală pe baza actualei legislaţii.

    El a precizat din nou că rămâne în PSD, deoarece acest lucru “încă nu” este considerat infracţiune, Ponta replicând râzând: “Eh, nu mai zi, nu le mai da idei !”.

    Premierul Victor Ponta i-a mulţumit, sâmbătă, la Târgu Jiu, “lui Liviu (n.r. – Dragnea, ministrul demisionar al Dezvoltării Regionale, aflat lângă el), care s-a implicat foarte mult în proiectul modernizării stadionului” din municipiu, adăugând că “în România, nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită”

    Premierul Victor Ponta şi ministrul demisionar al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, condamnat, vineri, de instanţa supremă la un an de închisoare cu suspendare în dosarul “Referendumul”, se află la Târgu Jiu, petru semnarea contractului privind modernizarea stadionului din municipiu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Ponta le-a urat contructorilor să se încadreze în termenul de execuţie a lucrărilor, prevăzut în contract, adăugând că, de regulă, în România termenele de realizare a unor construcţii sunt depăşite.

    În acelaşi context, Ponta a felicitat şi a mulţumit Companiei Naţionale de Investiţii şi “lui Liviu (n.r. – Dragnea, aflat alături de el), care s-a implicat foarte mult în acest proiect”, adăugând: “În România orice faptă bună nu rămâne nepedepsită”.

    Ponta, care a precizat că “inevitabil este subiectiv” în ceea ce priveşte Târgu Jiu şi că este convins că echipa Pandurii merită un asemenea stadion modern, a mai declarat că un contract similar va fi semnat, tot sâmbătă, şi la Craiova, pentru realizarea unui stadion, el precizând că a avut o “pretenţie” pe care şi-o asumă, şi anume ca ambele contracte să fie semnate în aceeaşi zi, ca să nu se supere nimeni.

    La rândul său, Liviu Dragnea, ministrul demisionar al Dezvoltării Regionale, a spus că este la Târgu Jiu în această zi pentru că a pus “foarte mult suflet în acest proiect, care s-a născut greu” şi că de aceea a acceptat invitaţia premierului şi a oamenilor de a fi prezent la semnarea contractelor pentru cele două stadioane.

    Premierul Victor Ponta şi ministrul demisionar Liviu Dragnea participă, sâmbătă, la semnarea contractului de proiectare – execuţie a lucrărilor de reabilitare şi extindere a capacităţii pentru Stadionul Municipal “Tudor Vladimirescu” şi la semnarea contractului de proiectare – execuţie a Complexului Sportiv Craiova – stadionul de fotbal “Ion Oblemenco”.

    Contractele sunt semnate între Compania Naţională de Investiţii şi constructorii care realizează lucrările.

    Liviu Dragnea a anunţat că a demisionat din postul de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar luni, în şedinţa Biroului Permanent al PSD, îşi va depune mandatul de preşedinte executiv al partidului, ca urmare a deciziei instanţei de a-l condamna în dosarul “Referendumul”.

    El a precizat că se consideră în continuare nevinovat, dar că a luat act de decizia instanţei, neştiind însă care va fi motivarea deciziei.

    Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia luată vineri de instanţa supremă nefiind definitivă.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

  • O femeie însărcinată a supravieţuit cutremurului din Nepal

    Rita Maya Shrestra are 26 de ani şi era însărcinată în şase luni şi jumătate în ziua cutremurului cu magnitudinea de 7,8 produs la 24 aprilie. Ea se afla în locuinţa ei din satul Haga.

    Casa s-a surpat peste ea, iar femeia a rămas blocată între ruine. Ea a fost grav rănită şi a avut dureri îngrozitoare, în timp ce familia a reuşit să o scoată dintre dărâmături abia după câteva ore.

    Rita s-a lovit la un şold şi şi-a rupt un picior, iar la celălalt s-a rănit. Era în agonie dar a primit ajutor medical abia după şase zile, a declarat ea pentru BBC.

    “Nu puteam face nimic din cauza durerii. Copilul nu se mai mişca şi am crezut că a murit. Am crezut că vom muri amândoi”, povesteşte ea la spitalul Crucii Roşii din Chautara în Sindhupalchok.

    “Am fost dusă la spital şi m-au tratat. Am început să mănânc şi, încet, copilul a început să se mişte din nou”, a continuat femeia.

  • Exporturile de buşteni, cherestea şi lemn de foc, suspendate până la 31 august

    Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a lansat în dezbatere publică două proiecte de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, care vizează reglementări mai stricte în ceea ce priveşte exporturile de material lemnos, precum şi suspendarea temporară a acestora.

    Cele două proiecte de act normativ au fost elaborate “având în vedere amploarea tăierilor ilegale de pădure din ultimii 10 ani, efectele acestora asupra sănătăţii şi siguranţei cetăţenilor, precum şi impactul asupra mediului”.

    Conform notei de fundamentare a uneia dintre ordonanţe, “prezentul proiect de act normativ are ca obiect de reglementare suspendarea exportului de materiale lemnoase, sub formă de buşteni, cherestea şi lemn de foc, încadrat la poziţiile tarifare 4401, 4403 şi 4407, până la data de 31 august 2015”.

    Cel de-al doilea proict de act normativ prevede că în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei, orice operaţiune de export şi livrare intra-comunitară trebuie să fie însoţită de licenţă.

    “Licenţa se va emite pe fiecare operaţiune de export sau de livrare intra-comunitară şi va conţine următoarele: elemente de identificare a emitentului, solicitantului, provenienţa, încadrarea tarifară, sortiment de material lemnos, specie, cantitate exprimată în metri cubi, preţul de vânzare, destinaţia, modalitatea de transport în afara ţării şi biroul vamal prin care se face exportul sau punctul de trecere al frontierei României în cazul livrărilor intra-comunitare”, conform notei de fundamentare a celui de-a doua ordonanţe de urgenţă.

    Proiectele de OUG au fost elaborate de un grup de lucru format din experţii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului.

    Cele două proiecte de OUG vor fi supuse aprobării în următoarea şedinţă de Guvern.

    Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, că Guvernul intenţionează să interzică, pe o perioadă limitată, exporturile de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată, procedura fiind deja pregătită printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă care a fost însă blocat în discuţii la Ministerul Justiţiei.

    El a precizat că a avut o discuţie în acest sens cu ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

    “Am solicitat încă de aseară doamnei ministru Gavrilescu, şi, sigur, cu Departamentul pentru Relaţii Europene, cu Economia şi cu Justiţia, să adoptăm azi o ordonanţă de urgenţă prin care să interzicem pe un termen limitat exportul de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată. Din păcate, înţeleg că, Justiţia, nu aţi găsit soluţia, restul la dumneavoastră s-a blocat”, a spus Ponta, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern.

    El le-a cerut reprezentanţilor Ministerului Justiţiei să găsească o soluţie juridică până săptămâna viitoare, avertizându-i că, în caz contrar, îşi pot găsi de lucru în altă parte.

    “Eu vreau să vă rog, până săptămâna viitoare, să găsiţi o soluţie sau să vă găsiţi toţi de la Justiţie altceva de lucru! Până săptămâna viitoare, vreau să veniţi cu soluţia legislativă temporară până când avem o soluţie pe termen lung, cu siguranţă. Cred că, dacă vă puneţi mintea la contribuţie, treceţi peste «Nu»-ul tradiţional şi găsiţi o soluţie”, a arătat prim-ministrul.

    Anunţul lui Ponta a fost făcut după ce, marţi, proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului trecut de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor.

    Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic. Camera Deputaţilor este forul decizional privind propunerea legislativă, pe care Senatul a readoptat-o în aceeaşi formă, după ce preşedintele a trimis-o spre reexaminare.

    La sfârşitul săptămânii trecute, în mai multe localităţi au fost organizate proteste pe tema defrişărilor, iar preşedintele Klaus Iohannis a decis ca subiectul să fie discutat în următoarea şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

    Exportul de lemn neprelucrat din România este sub un milion de metri cubi anual, iar cel de produse din lemn – peste şapte milioane de metri cubi, ambele cifrând aproximativ două miliarde de euro, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR), Nicolae Ţucunel.

    Preşedintele ASFOR, Nicolae Ţucunel, arată, într-un comunicat, că în România se recoltează anual cantitatea de aproximativ 19 milioane metri cubi de masă lemnoasă, din care 12 milioane metri cubi se prelucrează industrial, iar diferenţa de şapte milioane metri cubi este destinată încălzirii şi altor utilizări.

  • Djohar Ţarnaev, al 62-lea deţinut care intră în culoarul federal al morţii în SUA

    Condamnările la moarte sunt “extrem de rare” la nivel federal, iar administraţia americană nu cere pedeapsa capitală decât în cazul unei “infracţiuni neobişnuite”, explica în 2013, pentru AFP, Richard Dieter, directorul DPIC. Aceasta nu înseamnă însă că el va fi executat în viitorul apropiat, din cauza procedurilor de apel care se pot întinde pe mulţi ani.

    Atentatele de la Maratonul din Boston, comise la 15 aprilie 2013 de fraţii de origine cecenă Tamerlan şi Djohar Ţarnaev, au provocat moartea a trei persoane şi rănirea altor peste 260. În timp ce Tamerlan a murit în timpul unui schimb de focuri cu poliţia la patru zile după atentat, fratele său, Djohar, atunci în vârstă de 19 ani a fost apturat şi judecat. Vineri, el a fost condamnat la moarte.

    Dhojar Ţarnaev, acum în vârstă de 21 de ani intră astfel în culoarul federal al morţii, unde va fi cel de-al 62-lea deţinut, însă cel mai tânăr dintre ei.

    Doar trei bărbaţi au fost executaţi astfel de la restabilirea pedepsei cu moartea în Statele Unite, în 1976. Alte 61 de persoane sunt în prezent deţinute în culoarul morţii federal, în Indiana, faţă de peste 3.000 în închisorile statale, potrivit bazei de date a DPIC.

    Cazul cel mai celebru este cel al lui Timothy McVeigh, executat la 11 iunie 2001, printr-o injecţie letală, la vârsta de 33 de ani, pentru atentatul din Oklahoma City, soldat cu 168 de morţi în 1995.

    A urmat la scurt timp executarea lui Juan Garza la 19 iunie 2001, pentru uciderea a trei hispanici în cadrul traficului de droguri din Texas, apoi cea a unui fost combatant în războiul din Golf, Louis Jones, la 18 martie 2003, pentru violarea şi uciderea unei femei militar în Texas.

    Cei trei bărbaţi au fost executaţi în camera morţii federală, instalată în Terre Haute, în Indiana. În cazul în care Djohar Ţarnaev va fi condamnat în apel şi executat, “este aproape sigur că acest lucru se va întâmpla în Indiana”, a adăugat Dieter. Judecătorul poate să aleagă un alt stat pentru execuţie, deoarece Massachussetts, unde a avut loc dublul atentat din Boston, a abolit pedeapsa capitală.

    Decizia de a cere pedeapsa cu moartea la nivel federal îi revine secretarului Justiţiei, la recomandarea unui comitet format din apărare şi procurori federali.

    În ianuarie 2014, fostul secretar al Justiţiei Eric Holder a cerut pedeapsa cu moartea în cazul lui Ţarnaev din cauza “naturii comportamentului incriminat şi a prejudiciului rezultat”. Succesoarea sa, Loretta Lunch, a declarat vineri că pedeapsa cu moartea este o “pedeapsă adecvată pentru această crimă odioasă”.